3,506,575 matches
-
din „linia a doua”. Bănuim că discuțiile legate de lansarea Uniunii Europene cu mai multe viteze nu îi vor favoriza și mai mult pe cei având de acum o structură performantă, punând în continuare în inferioritate țările cu potențial economic mai mic ori cu o aderare mai recentă la Uniunea Europeană. România trebuie tratată ca un stat membru egal cu celelalte, în conformitate cu principiile Uniunii Europene, și reprezintă o importantă valoare în construcția europeană.
La răscruce de vânturi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296415_a_297744]
-
discuțiile legate de lansarea Uniunii Europene cu mai multe viteze nu îi vor favoriza și mai mult pe cei având de acum o structură performantă, punând în continuare în inferioritate țările cu potențial economic mai mic ori cu o aderare mai recentă la Uniunea Europeană. România trebuie tratată ca un stat membru egal cu celelalte, în conformitate cu principiile Uniunii Europene, și reprezintă o importantă valoare în construcția europeană.
La răscruce de vânturi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296415_a_297744]
-
în domeniul liberei inițiative. În același timp, socotim că este de datoria noastră să ne implicăm în acțiunile desfășurate atât de statul francez, cât și de cel român în ceea ce privește respectarea drepturilor tuturor conaționalilor noștri ce lucrează pe teritoriul francez. Se mai manifestă acte de discriminare, generate încă de stereotipurile dintr-o parte a societății franceze - uneori, apar inegalități în privința acordării unor drepturi. Ne-am dori ca toți cetățenii români care lucrează și trăiesc în Hexagon să facă toate diligențele necesare pentru
Împreunӑ cu voi by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296432_a_297761]
-
Alexandru Bantoș, director al „Casei Limbii Române” din Chișinău, R. MOLDOVA - Premiul „Vocația Menținerii Spiritului Românesc”, 2013 „Limba și cultura română ne unesc și ne fac mai tari mai rezistenți, în acest dificil, complex și lung itinerar al edificării unui stat cu aspirații europene. Premiul «Vocația Menținerii Spiritului Românesc» îl atribui distinșilor mei colegi, care își îndeplinesc cu pasiune datoria de ostași ai culturii și civilizației românești
Români din jurul României laureați ai revistei „Balcanii și Europa” () [Corola-website/Journalistic/296430_a_297759]
-
Alexandru Bantoș, director al „Casei Limbii Române” din Chișinău, R. MOLDOVA - Premiul „Vocația Menținerii Spiritului Românesc”, 2013 „Limba și cultura română ne unesc și ne fac mai tari mai rezistenți, în acest dificil, complex și lung itinerar al edificării unui stat cu aspirații europene. Premiul «Vocația Menținerii Spiritului Românesc» îl atribui distinșilor mei colegi, care își îndeplinesc cu pasiune datoria de ostași ai culturii și civilizației românești”.Eva Iova
Români din jurul României laureați ai revistei „Balcanii și Europa” () [Corola-website/Journalistic/296430_a_297759]
-
Valea Timocului, Premiul „Vocația Justiției Sociale”, 2002. „Dacă facem o comparație între anii 2000-2002 și 2010-2012, este clar că diferența este mare. Din momentul în care România a început să se implice, oamenii au început să prindă curaj. Dar cele mai importante activități sunt cele prestate de organizații românești. Acestea au un important rol. În actualitate au rămas problemele românilor din Valea Timocului, cum ar fi, de exemplu, păstrarea limbii, a identității, a culturii românilor.
Români din jurul României laureați ai revistei „Balcanii și Europa” () [Corola-website/Journalistic/296430_a_297759]
-
sub semnul întrebării, iar unele publicații afirmă răspicat că recensămintele sunt „dătătoare de confuzii și greu de explicat din punct de vedere demografic”. În aceste condiții, organizațiile românești au contestat oficial recensământul din 2002 în fața guvernului sârb și la OSCE. Mai mult, aceste organisme fac demersuri neîncetate pentru că „vlahii” din Valea Timocului să meargă la primăriile din zona pentru a completa formularul prin care se declară membri ai minorității române, pentru a menține și consolida comunitatea și pentru a-i da
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
existenței sale, cu potențial de a genera convulsii geopolitice zonale. Statele est-europene, ca să ne referim în primul rând la ele, aflate la hotarul estic al Occidentului și în vecinătatea Rusiei, putere ce își revendică un nou statut mondial prin mijloace mai puțin ortodoxe, înregistrează acutizări ale unor mișcări interne cu potențial destabilizator a status-quo-ului existent. O privire atentă asupra Ungariei, bunăoară, aflată sub ordinea premierului Viktor Orban, ne indică migrația limitată, ziduri la frontiere, liberalism restrâns la minim, dar și relații
La răscruce de drumuri? by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296414_a_297743]
-
mișcări interne cu potențial destabilizator a status-quo-ului existent. O privire atentă asupra Ungariei, bunăoară, aflată sub ordinea premierului Viktor Orban, ne indică migrația limitată, ziduri la frontiere, liberalism restrâns la minim, dar și relații bune cu Moscova. La care am mai adăuga și creșterea unei insistente propagande oficiale de nesocotire a Tratatului de la Trianon, cu eventuale urmări... Această politică maghiară s-a dovedit a avea un efect epidemic, fiind urmată într-o variantă locală și de Polonia. Deși deține o veche
La răscruce de drumuri? by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296414_a_297743]
-
neproductivă; în multe țări se fac tatonări și se caută „rețete”. Mulți se întreabă: există vreo soluție care să pună ordine în această lume... dezordonată? La orizont se prefigurează, treptat, ideea federalizării, care ar poziționa Europa într-o altă structură, mai „forte”. Acest lucru l-a exprimat și sondajul realizat de Institutul „Viavoice” pentru liberalizare, care arăta, prevestitor, în urmă cu câtva timp, că majoritatea cetățenilor a patru țări membre ar dori ca Europa să evolueze spre o uniune federală. Francezii
La răscruce de drumuri? by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296414_a_297743]
-
Cluj, venind dintr-o localitate de lângă Blaj, Pănade, purtând, cu siguranță, în cămările secrete ale sufletului imaginea și aspirațiile iluminate de corifeilor Școlii Ardelene, intelectuali români și universali în același timp. A avut norocul să aibă profesori încă buni, dar mai ales prieteni, colegi foarte buni. Între prieteni trebuie amintiți Mircea Zaciu, Titus Popovici, Octavian Schiau, iar cercul de literați ai urbei îi cuprindea pe Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga ori, mai ales, tinerii săi confrați Aurel Gurghianu, Victor Felea, Aurel Rău
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
timp. A avut norocul să aibă profesori încă buni, dar mai ales prieteni, colegi foarte buni. Între prieteni trebuie amintiți Mircea Zaciu, Titus Popovici, Octavian Schiau, iar cercul de literați ai urbei îi cuprindea pe Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga ori, mai ales, tinerii săi confrați Aurel Gurghianu, Victor Felea, Aurel Rău, toți aspiranți la marea literatură, toți reușind să contribuie la identitatea unei „voci ardelene” în corul sau vacarmul literaturii românești. Cert este că apariția la Cluj a lui Miron Radu
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
Cert este că apariția la Cluj a lui Miron Radu Paraschivescu și apoi a lui A. E. Baconsky în această pepinieră literară a dus la crearea unui adevărat grup literar în jurul revistei „Steaua” și, desigur, în preajma „Tribunei”, un săptămânal cultural mai implicat social-politic. „Steaua”, sprijinită în gesturile sale literare în favoarea antonomiei esteticului și oricum împotriva exceselor proletcultiste de către prietenii săi activi și în politică (aici iarăși trebuie numiți Ion Brad și Dumitru Ghișe), a fost revista unei încăpățânări rezistente în favoarea liberalizării
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
de la această revistă scriau și publicau o altfel de poezie, etichetată atunci drept „intimistă”, de „notație”. A scrie și a publica! A publica! În toată perioada postbelică, până la decembrie 1989, „a publica”, incumba nu doar riscul de a scrie, ci, mai ales, și riscul de a propune spre publicare și îndeosebi cel al acordării bunului de tipar, fapt la îndemâna unor complicate relații și complicități (benefice!) atunci când era vorba de texte nu tocmai „pe linie”. Din dorințe meschine și de cele mai multe ori
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
socialist), ceea ce a deschis drumul glorios al generației ’60, de la Nichita Stănescu, Marin Sorescu la D. R. Popescu, Nicolae Breban, G. Bălăiță, A. Buzura și tuturor celor care au urmat în anii’70. Cred că „generației năpăstuite” i se cuvine mai multă atenție și, fără îndoială, o înțelegere mai profundă, mai aplicată, deoarece ea este aceea care a spart zăgazul proletcultist, zăgaz care în celelalte țări prizoniere în sistemul de forță sovietic a dăinuit mai mult cu un deceniu decât în
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
60, de la Nichita Stănescu, Marin Sorescu la D. R. Popescu, Nicolae Breban, G. Bălăiță, A. Buzura și tuturor celor care au urmat în anii’70. Cred că „generației năpăstuite” i se cuvine mai multă atenție și, fără îndoială, o înțelegere mai profundă, mai aplicată, deoarece ea este aceea care a spart zăgazul proletcultist, zăgaz care în celelalte țări prizoniere în sistemul de forță sovietic a dăinuit mai mult cu un deceniu decât în România. Ion Brad însuși este exemplul acestei tăcute
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
Nichita Stănescu, Marin Sorescu la D. R. Popescu, Nicolae Breban, G. Bălăiță, A. Buzura și tuturor celor care au urmat în anii’70. Cred că „generației năpăstuite” i se cuvine mai multă atenție și, fără îndoială, o înțelegere mai profundă, mai aplicată, deoarece ea este aceea care a spart zăgazul proletcultist, zăgaz care în celelalte țări prizoniere în sistemul de forță sovietic a dăinuit mai mult cu un deceniu decât în România. Ion Brad însuși este exemplul acestei tăcute, complicate lupte
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
că „generației năpăstuite” i se cuvine mai multă atenție și, fără îndoială, o înțelegere mai profundă, mai aplicată, deoarece ea este aceea care a spart zăgazul proletcultist, zăgaz care în celelalte țări prizoniere în sistemul de forță sovietic a dăinuit mai mult cu un deceniu decât în România. Ion Brad însuși este exemplul acestei tăcute, complicate lupte de ieșire în lumină. A debutat cu un volum care se cheamă „Cincisutistul” și a continuat cu o literatură adevărată, la care se adaugă
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
pe lângă opera literară propriu- zisă, extraordinar de interesante volume de mărturii, memorii diplomatice și corespondență, cu ajutorul cărora multe lucruri se lămuresc, multe fapte capătă altă semificație decât ceea ce se părea a fi. Memoriile diplomatice, cât și cele literare, sunt captivante, mai cu seamă că ne introduc în intimitatea istoriei, fie ea politică, fie literară. Cercetarea cu atenție a miilor de pagini pe care Ion Brad le dedică faptelor și nu ficțiunii ne relevă nu doar o personalitate complexă, ci și una
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
care în momente de cumpănă, de tulburare, a scos la liman întregul neam românesc, dar și pe fiecare în parte. L-a izbăvit și pe Ion Brad, poetul, scriitorul, care, prin voința sorții și a lumii înconjurătoare, a făcut parte, mai mult sau mai puțin, din altă lume decât cea a creatorilor artiști. Se vede cu ochiul liber, în toate paginile sale, lupta sa pentru păstrarea neatinsă a vieții interioare, a libertății de simțire și gândire, așa cum sunt multe dovezi ale
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
de cumpănă, de tulburare, a scos la liman întregul neam românesc, dar și pe fiecare în parte. L-a izbăvit și pe Ion Brad, poetul, scriitorul, care, prin voința sorții și a lumii înconjurătoare, a făcut parte, mai mult sau mai puțin, din altă lume decât cea a creatorilor artiști. Se vede cu ochiul liber, în toate paginile sale, lupta sa pentru păstrarea neatinsă a vieții interioare, a libertății de simțire și gândire, așa cum sunt multe dovezi ale acțiunii sale practice
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
Alexandru Andrițoiu, Alexandru Căprariu, Victor Felea, Aurel Gurghianu, A. E. Baconsky (i-am numit doar pe cei de la Cluj!) nu ar fi făcut gestul decisiv de împotrivire la aiureala proletcultistă încă din 1954 -1956, lumea ar fi arătat altfel, mult mai rău, mult mai înspăimântător, în absurditatea ei care voia să fie normalitate, unica normalitate îngăduită. Sunt scriitori în fața cărora merită să ne întrebăm dacă generațiile care au urmat, inclusiv cele de azi, au știut ce să facă cu libertatea, chiar dacă
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
Căprariu, Victor Felea, Aurel Gurghianu, A. E. Baconsky (i-am numit doar pe cei de la Cluj!) nu ar fi făcut gestul decisiv de împotrivire la aiureala proletcultistă încă din 1954 -1956, lumea ar fi arătat altfel, mult mai rău, mult mai înspăimântător, în absurditatea ei care voia să fie normalitate, unica normalitate îngăduită. Sunt scriitori în fața cărora merită să ne întrebăm dacă generațiile care au urmat, inclusiv cele de azi, au știut ce să facă cu libertatea, chiar dacă uneori aceasta părea
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
România A fost ales timișoreanul Ștefan Orbulescu, cu 25 de ani de experiență, dintre care o parte chiar în Franța. „Nu mi-e ușor să las în urma mea Timișoara și să preiau practica medicală într-o localitate care n-a mai avut doctor de opt luni. Dar vin ca să muncesc și cred că voi reuși, cu ajutorul oamenilor de aici”, a recunoscut medicul român pentru cotidianul francez „Le Parisien”. Și situația complicată din mica localitate franceză La Motte, din Bretania, rămasă fără
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
France 3”. Aceeași situație există și în Pargny-sur-Saulx, o localitate din departamentul Marne, în nord-estul Franței, unde sănătatea localnicilor este tot în mâna medicilor români: unul pentru cabinetul stomatologic și un altul așteptat ca medic generalist, aici practicând deja de mai mulți ani și un dermatolog român, medicul Delia Soare. „Medicii francezi nu vor să vină aici. Dar asta nu este o problemă, medicii străini au pregătirea necesară”, punctează primărița din Pargny-sur-Saulx, Denise Guérin. Clișee demontate Un studiu realizat de Centrul
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]