3,506,575 matches
-
de lucru”, punctează și un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Astfel, lucrătorii migranți reduc cuantumul indemnizațiilor de șomaj în țările lor și lucrează în meserii sau pe posturi pe care occidentalii le refuză, adaugă documentul, care mai arată că în ultimii ani, aproximativ două treimi dintre muncitorii și specialiștii plecați din est la muncă în state ca Franța sau Germania și-au găsit repede de lucru. Se caută muncitori și specialiști Companiile franceze continuă să se afle
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
Românii stabiliți în Franța numără, după mai multe estimări, circa 100.000 de persoane. Până în prezent nu au fost elaborate statistici clare menite să stabilească cifra exactă a românilor din Hexagon, dar este știut faptul că aproximativ 40.000 de conaționali trăiesc la Paris și împrejurimi, restul
O comunitate puternicӑ și stabilӑ () [Corola-website/Journalistic/296434_a_297763]
-
Până în prezent nu au fost elaborate statistici clare menite să stabilească cifra exactă a românilor din Hexagon, dar este știut faptul că aproximativ 40.000 de conaționali trăiesc la Paris și împrejurimi, restul fiind repartizați pe întreg teritoriul Franței. Cele mai importante concentrări de români sunt în aglomerările urbane Strasbourg, Lille, Lyon, Marsilia, Montpellier și Bordeaux.Se cunoaște că, din punct de vedere al statutului juridic, mare parte a etnicilor români din Franța a renunțat la cetățenia română, optând pentru cea
O comunitate puternicӑ și stabilӑ () [Corola-website/Journalistic/296434_a_297763]
-
sunt în aglomerările urbane Strasbourg, Lille, Lyon, Marsilia, Montpellier și Bordeaux.Se cunoaște că, din punct de vedere al statutului juridic, mare parte a etnicilor români din Franța a renunțat la cetățenia română, optând pentru cea franceză. Bipatrizii, în număr mai redus, au continuat și continuă să mențină și legăturile cu țara natală. Caracteristica principală a emigrației române din Franța o constituie faptul că majoritatea acesteia, mai veche sau mai nouă, are o poziție pozitivă față de țara de origine, România. La
O comunitate puternicӑ și stabilӑ () [Corola-website/Journalistic/296434_a_297763]
-
din Franța a renunțat la cetățenia română, optând pentru cea franceză. Bipatrizii, în număr mai redus, au continuat și continuă să mențină și legăturile cu țara natală. Caracteristica principală a emigrației române din Franța o constituie faptul că majoritatea acesteia, mai veche sau mai nouă, are o poziție pozitivă față de țara de origine, România. La acest aspect contribuie îndelungata legătură spirituală dintre cele două state, precum și faptul că o parte importantă a intelectualității de origine română a fost și este apreciată
O comunitate puternicӑ și stabilӑ () [Corola-website/Journalistic/296434_a_297763]
-
renunțat la cetățenia română, optând pentru cea franceză. Bipatrizii, în număr mai redus, au continuat și continuă să mențină și legăturile cu țara natală. Caracteristica principală a emigrației române din Franța o constituie faptul că majoritatea acesteia, mai veche sau mai nouă, are o poziție pozitivă față de țara de origine, România. La acest aspect contribuie îndelungata legătură spirituală dintre cele două state, precum și faptul că o parte importantă a intelectualității de origine română a fost și este apreciată unanim în viața
O comunitate puternicӑ și stabilӑ () [Corola-website/Journalistic/296434_a_297763]
-
și Carol al II-lea. Morton scrie că și Edward, ca și Carol, a fost poreclit „regele playboy”; ambii au abdicat cedând unei iubiri unice și pasionate care le-a dominat întreaga viață; ambii s-au exilat, pentru un răstimp mai lung sau mai scurt, în Portugalia; ambii au navigat fără glorie în apele tulburi ale Europei asaltate de nazism pe de-o parte, de comunism pe de alta. Ambii, în fine, sunt și azi judecați de posteritate mai ales prin
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
II-lea. Morton scrie că și Edward, ca și Carol, a fost poreclit „regele playboy”; ambii au abdicat cedând unei iubiri unice și pasionate care le-a dominat întreaga viață; ambii s-au exilat, pentru un răstimp mai lung sau mai scurt, în Portugalia; ambii au navigat fără glorie în apele tulburi ale Europei asaltate de nazism pe de-o parte, de comunism pe de alta. Ambii, în fine, sunt și azi judecați de posteritate mai ales prin prisma vieții lor
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
un răstimp mai lung sau mai scurt, în Portugalia; ambii au navigat fără glorie în apele tulburi ale Europei asaltate de nazism pe de-o parte, de comunism pe de alta. Ambii, în fine, sunt și azi judecați de posteritate mai ales prin prisma vieții lor amoroase. Și dacă pentru soțul d-nei Simpson, rege efemer, nici nu prea există o alternativă, în ce-l privește pe monarhul român, care a domnit zece ani, e nedrept și limitativ să analizăm doar anecdotica
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
sunt încântate că Dinastia care le-a declarat război primește o atare lovitură”. Această neinspirată împrejurare a făcut ca principele, apoi regele Carol al II-lea, să dobândească renumele îndoielnic de rege-playboy și să fie cunoscut pentru aventurile sale romantice mai mult decât pentru calitățile sale de monarh. Carol s-a căsătorit, la Atena, în 1921, cu Prințesa Elena a Greciei și Danemarcei, care i-a dăruit un moștenitor, născut la 25 octombrie 1921, Prințul Mihai. Căsătoria nu a fost nici
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
Atena, în 1921, cu Prințesa Elena a Greciei și Danemarcei, care i-a dăruit un moștenitor, născut la 25 octombrie 1921, Prințul Mihai. Căsătoria nu a fost nici pe departe una fericită și s-a deteriorat definitiv din pricina legăturii tot mai acaparatoare a regelui cu Elena Lupescu, inițial soția unui ofițer. Ca și vărul său britanic, Carol sfârșește, în decembrie 1925, prin a renunța la tron, dar cinci ani mai târziu, în 1930, după moartea prematură a Regelui Ferdinand, Carol revine
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
departe una fericită și s-a deteriorat definitiv din pricina legăturii tot mai acaparatoare a regelui cu Elena Lupescu, inițial soția unui ofițer. Ca și vărul său britanic, Carol sfârșește, în decembrie 1925, prin a renunța la tron, dar cinci ani mai târziu, în 1930, după moartea prematură a Regelui Ferdinand, Carol revine asupra abdicării. Întors în țară, într-un context care îi redevenise favorabil, împotriva voinței Partidului Național Liberal al lui Ionel Brătianu și susținut inițial de Iuliu Maniu și de
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
Partidului Național Liberal al lui Ionel Brătianu și susținut inițial de Iuliu Maniu și de PNȚ, Carol al II-lea a dus, vreme de un deceniu, o politică foarte personală, nu lipsită de strălucire, dar nici de aspecte în cel mai bun caz discutabile. Regele își proclamă din primul moment programul de protector al literelor și artelor. „Vreau să fiu un Brâncoveanu al culturii românești”, a spus Carol la deschiderea cursurilor Universității Populare de la Vălenii de Munte, din 1930. „Îmi iau
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
la propășirea și modernizarea culturii naționale a fost împlinit cu prisosință. În 1933 s-a întemeiat Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol al II-lea”, sub direcția lui Alexandru Rosetti, căruia pe drept cuvânt i-a rămas reputația celui mai de seamă editor pe care l-a avut România. Meritul Regelui a fost însă deosebit, nu doar finanțând această mare inițiativă, ci și lăsând oamenilor de cultură deplina libertate a opțiunilor; asta nu înseamnă, firește, că mulți ditre beneficiari nu
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
noi (pe care o susținea direct prin Fundație). Momentul culminant l-a reprezentat cuvântarea sa cu prilejul discursului de recepție al lui Lucian Blaga, la 5 iunie 1937. „Te felicit - îi spune lui Blaga - pentru că ai fost ales. Dar felicit mai cu seamă Academia, că te-a ales; căci și-a făcut ea însăși un bine, introducând sub cupolă literatura modernă și vie a României de azi. Și, salutându-te pe tine, Lucian Blaga, salut literații de astăzi ai țării mele
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
în arta lor, sunt o generație de scriitori plini de avânt și de talent”. Cultura de vârf și patronajul satelor s-au întâlnit, de altfel, în 1935, la congresul Căminelor Culturale, când, după cinci ani de domnie, suveranul spunea: „Cultura, mai ales a păturii celei mari a țărănimii, este o operă de închegare a tuturor nevoilor din viața de toate zilele. Prin culturalizarea satelor, eu văd răspândirea cărții, răspândirea a tot ceea ce este frumos. Dar văd și ridicarea păturii țărănești la
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
păturii celei mari a țărănimii, este o operă de închegare a tuturor nevoilor din viața de toate zilele. Prin culturalizarea satelor, eu văd răspândirea cărții, răspândirea a tot ceea ce este frumos. Dar văd și ridicarea păturii țărănești la un trai mai bun, la o mai bună pricepere a nevoilor și datoriilor fiecăruia”. Pe cheltuiala Fundației Regale au fost trimise la sate Echipele Regale Studențești. După model occidental s-au construit cămine culturale (peste 2.000 până în 1938). A apărut revista populară
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
țărănimii, este o operă de închegare a tuturor nevoilor din viața de toate zilele. Prin culturalizarea satelor, eu văd răspândirea cărții, răspândirea a tot ceea ce este frumos. Dar văd și ridicarea păturii țărănești la un trai mai bun, la o mai bună pricepere a nevoilor și datoriilor fiecăruia”. Pe cheltuiala Fundației Regale au fost trimise la sate Echipele Regale Studențești. După model occidental s-au construit cămine culturale (peste 2.000 până în 1938). A apărut revista populară „Albina” și s-a
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
al II-lea au coincis cu un puternic avânt economic, anul 1938 devenind pentru decenii anul de referință pentru progresul economic al țării. Pe bună dreptate, așadar, personalități contemporane de seamă - de exemplu Doina Cornea, într-un interviu din luna mai 1997 al Marilenei Rotaru - susțin că se impune să se analizeze mai corect activitatea Regelui, dând drept exemplu fondarea, în 1935, a organizației de tineret Străjeria, menită să combată influența legionarilor. Împreună cu Nicolae Iorga[/caption]Aici intrăm, însă, într-o
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
devenind pentru decenii anul de referință pentru progresul economic al țării. Pe bună dreptate, așadar, personalități contemporane de seamă - de exemplu Doina Cornea, într-un interviu din luna mai 1997 al Marilenei Rotaru - susțin că se impune să se analizeze mai corect activitatea Regelui, dând drept exemplu fondarea, în 1935, a organizației de tineret Străjeria, menită să combată influența legionarilor. Împreună cu Nicolae Iorga[/caption]Aici intrăm, însă, într-o zonă de echivoc, nu doar fiindcă tinerii legionari au sfârșit prin a
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
și urmată fidel de Ferdinand, a introdus regimul partidului unic și a pus capăt libertății politice pe care o cunoscuse România de la 1866 până în 1938. E drept că tendința generală în Europa epocii spre regimuri dictatoriale i-a favorizat înclinația; mai mult, nu numai extrema dreaptă românească, mișcarea legionară, ci și o parte din intelectualitatea epocii se manifesta zgomotos împotriva formulei democratice, a pluralismului și a parlamentarismului. Uneori îmi pare că nu învățăm nimic din istorie...Pe 10 februarie 1938, Carol
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
declanșând avalanșa care va duce curând la disoluția integrității teritoriale a României și la aventuri politice totalitare. Sub acest aspect, oricât ar fi fost de înzestrat din fire și de atent cu propășirea culturii și artelor, Carol nu a dus mai departe nobila tradiție a înaintașilor săi. România modernă fusese opera unei dinastii care și-a onorat angajamentul fundamental - Regele domnește, nu guvernează - și a asigurat țării un climat de libertate, întâlnind astfel zestrea creatoare a unei națiuni care și-a
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
nu guvernează - și a asigurat țării un climat de libertate, întâlnind astfel zestrea creatoare a unei națiuni care și-a găsit posibilitatea de manifestare plenară a propriei vocații. Rod al acestei nobile tradiții, înflorirea culturală a anilor ‘30 va fi mai trecătoare și mai contradictorie decât o recunosc generațiile care i-au urmat, tocmai fiindcă nu a știut, sau nu a vrut, să reziste pulsiunilor totalitare.
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
a asigurat țării un climat de libertate, întâlnind astfel zestrea creatoare a unei națiuni care și-a găsit posibilitatea de manifestare plenară a propriei vocații. Rod al acestei nobile tradiții, înflorirea culturală a anilor ‘30 va fi mai trecătoare și mai contradictorie decât o recunosc generațiile care i-au urmat, tocmai fiindcă nu a știut, sau nu a vrut, să reziste pulsiunilor totalitare.
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
Cum adică, vine cineva din țări ultra- civilizate si ne vinde nouă un patent care ne-ar urmări somnul de noapte? Câte ore, câte minute, câte secunde dormim? De ce? Deoarece o firmă de pe acolo onorează cu bani angajații care dorm mai mult, iar somnul este considerat a fi un factor de virtute al randamentului muncii. O firmă americană compensează nopțile suplimentar. „Dacă dorm șapte ore sau mai mult, 20 de nopți la rând, se acordă 25 de dolari pe noapte, cu
Oricum, dormim! by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296435_a_297764]