3,506,575 matches
-
Olanda ori Suedia sunt pe primele locuri în lume în topurile de investiții, garantând veniturile solide de mai târziu ale cetățenilor lor prin sustenabilitate și mai ales integritate. În ce privește Danemarca, se clasează pe locul 1 în lume, fiind considerat cel mai viabil sistem de pensii, care se remarcă prin nivelul înalt al contribuțiilor, planuri guvernamentale flexibile și un sistem privat de pensii cu reguli clare. Ca urmare, în anul 2010, în plină criză financiară mondială, Norvegia asigura cea mai mare pensie
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
considerat cel mai viabil sistem de pensii, care se remarcă prin nivelul înalt al contribuțiilor, planuri guvernamentale flexibile și un sistem privat de pensii cu reguli clare. Ca urmare, în anul 2010, în plină criză financiară mondială, Norvegia asigura cea mai mare pensie medie din UE, de 1.760 euro. Iar la nivelul anului 2013, suedezii se bucurau de o pensie maximă de peste 32.000 de euro pe an, arată which?.co.uk. Pentru comparație, puterea emergentă Africa de Sud oferea o pensie
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
de peste 32.000 de euro pe an, arată which?.co.uk. Pentru comparație, puterea emergentă Africa de Sud oferea o pensie maximă de doar 1.300 euro... Ingredientele succesului Una dintre explicațiile acestor diferențe, pe care de altfel revista noastră le-a mai abordat este adaptabilitatea. Poate fi ilustrată cu abordarea suedeză. Țara a găsit o soluție la provocările viitorului demografic: în condițiile în care în orizontul 2040, circa un sfert dintre cetățeni vor avea vârsta de minim 65 de ani, s-au
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
de ani, s-au implementat o serie de măsuri pentru a prelungi durata muncii, cu statul asigurându-le lucrătorilor toate condițiile pentru a fi sănătoși, apți de muncă și dornici de a activa în continuare și după vârsta de pensionare. Mai exact, Suedia și-a adaptat sistemul de pensii la realitatea secolului XXI, în care speranța de viață crește invers proporțional cu natalitatea, găsind o formulă care combină sistemul public folosit de multe state europene, printre care și România, și cel
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
conferă flexibilitate: dacă populația îmbătrânește, se corectează și plățile prin faptul că oamenii rămân activi, iar fondurile private investesc cu success. Astfel este împiedicat colapsul sistemului, spectru de care se tem multe dintre economiile UE, în special cele din sud. Mai există și alte motive pentru care nordicii nu privesc cu îngrijorare vârsta de pensionare, cum fac majoritatea celorlalți europeni. Cvasi-inexistența corupției face ca banii publici să nu ia calea offshore-urilor sau a multinaționalelor; centrarea politicilor publice pe cetățean și nu
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
corelate cu dezvoltarea acestor țări și bazate pe realități și pe calcule pragmatice (nu ca în cazul Greciei, de pildă, unde pensia medie într-un an în care economiile europene se prăbușeau, 2010, era de 1.600 euro, aproape cea mai mare din UE); transparența în derularea activităților guvernamentale asigură un control strict al cetățenilor asupra viitorului lor financiar; privatizarea unei părți din a ceea ce înseamnă îngrijirea persoanelor vârstnice degrevează statul de cheltuieli importante. Toate aceste sisteme și abordări funcționează de
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
de cheltuieli importante. Toate aceste sisteme și abordări funcționează de ani buni sub ochii celorlalți europeni și ai celorlalte guverne. Din păcate, doar nordicii nu au grija bătrâneții... Diferențe grăitoare... Polonia: pensia medie în 1996 era cu doar 8,8% mai mare decât cea din 1989; În 2011, Marea Britanie cheltuia sub 12% din buget pentru pensii, Islanda 4,4% - Portugalia cheltuia 26,4%, Grecia 28%.
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
Accesul femeilor din România la vârful politicii pare să arate semne mai bune decât în trecutul recent. Chiar dacă în prezent suntem departe de Franța, de pildă, unde femeile reprezintă 26.9% dintre deputați, în timp ce la noi ele reprezintă doar 13.9%, în timp ce în Senat procentul este chiar mai mic, de numai 7
Femei în politica românească () [Corola-website/Journalistic/296449_a_297778]
-
pare să arate semne mai bune decât în trecutul recent. Chiar dacă în prezent suntem departe de Franța, de pildă, unde femeile reprezintă 26.9% dintre deputați, în timp ce la noi ele reprezintă doar 13.9%, în timp ce în Senat procentul este chiar mai mic, de numai 7,4%, ascensiunea acestora nu poate fi contestată. Neîndoielnic, unul dintre punctele forte ale reprezentării femeilor din România în politica la vârf este prezența lor în Parlamentul European, unde ne aflăm puțin peste media Uniunii Europene. Aici
Femei în politica românească () [Corola-website/Journalistic/296449_a_297778]
-
Corina Crețu, fost vicepreședinte al Parlamentului European, în prezent comisar european pentru politica regională, Norica Nicolai, doctor în Drept penal, Renate Weber, jurist care a condus o misiune UE de observare a alegerilor în 2008, Monica Macovei, unul dintre cei mai activi europarlamentari români, Adina Vălean, vicepreședinte al puternicului grup ALDE din PE, Ramona Mănescu, aflată la al treilea mandat sau Daciana Sârbu, europarlamentar din 2007. În plan intern, în condițiile în care mai sunt multe de făcut pentru a asigura
Femei în politica românească () [Corola-website/Journalistic/296449_a_297778]
-
în 2008, Monica Macovei, unul dintre cei mai activi europarlamentari români, Adina Vălean, vicepreședinte al puternicului grup ALDE din PE, Ramona Mănescu, aflată la al treilea mandat sau Daciana Sârbu, europarlamentar din 2007. În plan intern, în condițiile în care mai sunt multe de făcut pentru a asigura echilibrul accesului la vârful politicii pe care îl promovează Uniunea Europeană, există totuși câteva repere de profesionalism și vocație politică. Amintim aici pe Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului, Anca Boagiu, care a avut
Femei în politica românească () [Corola-website/Journalistic/296449_a_297778]
-
Uniunea Europeană, există totuși câteva repere de profesionalism și vocație politică. Amintim aici pe Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului, Anca Boagiu, care a avut rezultate notabile în fruntea Ministerului Transporturilor, Raluca Turcan, vicepreședinte al PDL, Alina Gorghiu, co-președinte al PNL cel mai puternic partid de opoziție, consilierul de stat Andreea Paul, Olguța Vasilescu, primar al orașului Craiova, Ana Birchall, înalt reprezentant al primului ministru pentru Afaceri Europene și Parteneriatul cu SUA, Rovana Plumb, în prezent ministrul Muncii.Și totuși România se află
Femei în politica românească () [Corola-website/Journalistic/296449_a_297778]
-
de războaie deșarte, amenința să se prefacă într-un Turn Babel asediat din afară și dinamitat dinăuntru. Unica și cutezătoarea construcție imperială în care - fapt rarissim în istorie - lumea s-a grăbit să intre, nu să stea deoparte, este tot mai împovărată de probleme și amenințată de riscuri. Dar oare nu întreaga istorie a constructului european e jalonată de riscuri și probleme, iar apoi de triumf asupra sfidărilor de tot felul? Și mai este o întrebare, gravă, care s-a pus
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
să intre, nu să stea deoparte, este tot mai împovărată de probleme și amenințată de riscuri. Dar oare nu întreaga istorie a constructului european e jalonată de riscuri și probleme, iar apoi de triumf asupra sfidărilor de tot felul? Și mai este o întrebare, gravă, care s-a pus nu o dată, însă acum sună mai responsabil ca oricând în trecut: va mai supraviețui Uniunea Europeană, cel puțin în forma ei actuală și cea deja proiectată, provocărilor existențiale care-i stau astăzi în
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
de riscuri. Dar oare nu întreaga istorie a constructului european e jalonată de riscuri și probleme, iar apoi de triumf asupra sfidărilor de tot felul? Și mai este o întrebare, gravă, care s-a pus nu o dată, însă acum sună mai responsabil ca oricând în trecut: va mai supraviețui Uniunea Europeană, cel puțin în forma ei actuală și cea deja proiectată, provocărilor existențiale care-i stau astăzi în față? Crizei din 2008 i-au urmat tot mai multele eșecuri multiculturaliste și atentate
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
a constructului european e jalonată de riscuri și probleme, iar apoi de triumf asupra sfidărilor de tot felul? Și mai este o întrebare, gravă, care s-a pus nu o dată, însă acum sună mai responsabil ca oricând în trecut: va mai supraviețui Uniunea Europeană, cel puțin în forma ei actuală și cea deja proiectată, provocărilor existențiale care-i stau astăzi în față? Crizei din 2008 i-au urmat tot mai multele eșecuri multiculturaliste și atentate teroriste, mișcarea migraționistă, dar și frământările interne
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
nu o dată, însă acum sună mai responsabil ca oricând în trecut: va mai supraviețui Uniunea Europeană, cel puțin în forma ei actuală și cea deja proiectată, provocărilor existențiale care-i stau astăzi în față? Crizei din 2008 i-au urmat tot mai multele eșecuri multiculturaliste și atentate teroriste, mișcarea migraționistă, dar și frământările interne, cu un Sud tot mai îndatorat și cronic sub semnul falimentului și un Est eurosceptic și pe punctul de a derapa spre autoritarism și „democrație iliberală”, cu divergențele
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
în forma ei actuală și cea deja proiectată, provocărilor existențiale care-i stau astăzi în față? Crizei din 2008 i-au urmat tot mai multele eșecuri multiculturaliste și atentate teroriste, mișcarea migraționistă, dar și frământările interne, cu un Sud tot mai îndatorat și cronic sub semnul falimentului și un Est eurosceptic și pe punctul de a derapa spre autoritarism și „democrație iliberală”, cu divergențele lăuntrice în ce privește relațiile cu Rusia, populismele de dreapta și de stânga, Brexitul și, în sfârșit, cât zece
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
numesc „trumpismul global”. Universitarul britanic Mark Blyth avansează ideea că victoria lui Donald Trump la prezidențiale va impulsiona și populismele, suveranismele, naționalismele etc. din Lumea veche, căci „trumpiștii europeni” pot prelua de peste ocean formule de tipul pro-bunăstare, antiglobalizare și, cel mai interesant, pro-stat, dar și ceea ce se numește, pe bună dreptate, dar sotto voce, anti-finanță”. În orice caz, proclama - dar poate prea categoric - Blyth, „era neoliberalismului s-a dus. A început era naționalismului”. În America. Dar oare și în Europa? 2017
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
decenii. Patru sunt doar de la prima mea expoziție. S-a numit „Ridendo castigat mores” și a fost găzduită de foaierul Sălii Dalles. A fost prefațată de distinsul critic de artă Mircea Deac, cel care a trecut, recent, într-o lume mai bună. Am încercat să marchez, prin retrospectiva de la „Orizont” (cei patru X, care i-au intrigat pe cei obișnuiți cu doar trei...) să evidențiez etapele unei creații care a cunoscut faze diferite, în funcție de momentele istorice parcurse, între care două esențiale
Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic () [Corola-website/Journalistic/296431_a_297760]
-
a te sustrage cenzurii directe aplicate creației publicistice. Ceea ce nu puteai sub nici o formă să scrii într-un articol devenea posibil în caricatură, unde nuanțele și interpretările depindeau în primul rând de cititor. Nu odată, un desen putea să spună mai mult decât o mie de cuvinte, dar... fără cuvinte. Evident, mă refer la caricaturile de presă care, deși aparent erau orientate spre aspectele neesențiale ale contradicțiilor sociale, reușeau adeseori să scape cenzorilor. Pentru mine, în plus, a reprezentat posibilitatea (unică
Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic () [Corola-website/Journalistic/296431_a_297760]
-
un vehicul de metafore grafice.Sunt numeroși autori care au strălucit în această direcție și care au făcut din „Saloanele Umorului” veritabile evenimente plastice. Și mă bucur că am făcut parte dintr-o mișcare ce a adunat sub același „drapel” mai multe generații. Din păcate, momentul eliberării de totalitarism a redus substanțial determinarea creatorilor de gen, care s-au trezit în fața unei concurențe noloiale a realității satirice și satirizabile. Revenind la sensul întrebării dvs., aș spune că domeniul satiric, caricatura a
Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic () [Corola-website/Journalistic/296431_a_297760]
-
de fiecare zi a societății, dovedind că este necesară. Din perspectiva personală, un argument îl constituie faptul că din 1998, când am promovat la un post de televiziune videocartoonul - sub genericul „Andografia Zilei” - acesta a funcționat fără întrerupere în programele mai multor canale TV, începând cu PRO TV, unde a fost inițial, până la TVR1, unde s-a poticnit în momentul declanșării actualei crize, care a lăsat postul fără conducere vreme de câteva luni. ANDOgrafia - rămasă până acum unică în analele TV, sub
Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic () [Corola-website/Journalistic/296431_a_297760]
-
s-a poticnit în momentul declanșării actualei crize, care a lăsat postul fără conducere vreme de câteva luni. ANDOgrafia - rămasă până acum unică în analele TV, sub forma prezentării cu mijloace electronice a genezei unui desen satiric - este, poate, cea mai savurată pastilă video, de către toate generațiile de privitori, semn că le oferă acestora posibilitatea de a se revanșa, prin râs sau zâmbet, asupra aspectelor care le amărăsc existența.Ce ecouri a înregistrat expoziția aniversară deschisă în această primăvară la Galeria
Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic () [Corola-website/Journalistic/296431_a_297760]
-
aniversară deschisă în această primăvară la Galeria „Orizont”, prin care s-au marcat cei 40 de ani de când sunteți prezent cu caricaturi pe simeze? Ecourile cred că au fost bune. Cel puțin așa reiese din numeroasele consemnări ale evenimentului. Cel mai îmbucurător aspect rămâne, însă, pentru mine, mărturisirea pe care mi-a făcut-o angajata UAP care „gestionează” Galeria „Orizont”: bucuria și satisfacția vizitatorilor, care îi mulțumeau pentru „momentele bune” pe care le-au avut vizitând expoziția și pentru sentimentul de
Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic () [Corola-website/Journalistic/296431_a_297760]