3,506,575 matches
-
destinul orașului Bruxelles. În timpul celor două războaie mondiale, și mai ales în timpul ocupației din 1940-1944, germanii au încurajat populația flamandă în direcția unei politici șovine și revanșarde, care a dus la persecuții și deportări. După război, conflictele mocnite devin tot mai flagrante, astfel că în 1961-1962 frecvența demonstrațiilor anti-franceze devine neliniștitoare. Bruxelles - regiunea-capitală este astfel deplin constituită, cu patru parlamente locale, șase districte de poliție, agenții municipale și 19 comune. Bruxelles este și sediul Parlamentelor valon și flamand, precum și al Parlamentului
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
deputaților și Senat - ca și al Guvernului Belgiei. Cu prețul acestei complicate și oneroase structuri multiple, riscurile pe care le prezentau înainte de 1989 relațiile inter-lingvistice din Belgia în genere și din orașul Bruxelles în special au ajuns să fie mult mai reduse, confirmând prestigiul tradiționalului „compromis belgian” și virtuțile unui mediu politic și cultural adesea caracterizat drept „o pacifică anarhie”. O altă problemă, în parte general-occidentală, în parte însă specifică orașului Bruxelles, este prezența aici a nu mai puțin de 50
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
să fie mult mai reduse, confirmând prestigiul tradiționalului „compromis belgian” și virtuțile unui mediu politic și cultural adesea caracterizat drept „o pacifică anarhie”. O altă problemă, în parte general-occidentală, în parte însă specifică orașului Bruxelles, este prezența aici a nu mai puțin de 50.2% populație migrantă. Aici intră și refugiații marocani sau congolezi, taberele de romi veniți din estul Europei, dar și o populație migrantă de „gulere albe” - sau de „fat cats” („pisicile grase”, dacă e să le dăm porecla
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
de 50.2% populație migrantă. Aici intră și refugiații marocani sau congolezi, taberele de romi veniți din estul Europei, dar și o populație migrantă de „gulere albe” - sau de „fat cats” („pisicile grase”, dacă e să le dăm porecla celor mai ostile medii în raport cu miile de persoane aparținând instituțiilor Uniunii Europene). Ca pretutindeni în Europa occidentală, integrarea imigranților musulmani e dificilă, ca și cea a multora veniți după anul 2000 din noile state membre UE, mai ales că adesea este vorba
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
să le dăm porecla celor mai ostile medii în raport cu miile de persoane aparținând instituțiilor Uniunii Europene). Ca pretutindeni în Europa occidentală, integrarea imigranților musulmani e dificilă, ca și cea a multora veniți după anul 2000 din noile state membre UE, mai ales că adesea este vorba despre persoane fără calificare și cu o cunoaștere precară a limbii și culturii locului. De aici și o rată mult prea ridicată a șomajului, mai ales în Valonia. Primul Consiliu al Comunităților Europene a intrat
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
multora veniți după anul 2000 din noile state membre UE, mai ales că adesea este vorba despre persoane fără calificare și cu o cunoaștere precară a limbii și culturii locului. De aici și o rată mult prea ridicată a șomajului, mai ales în Valonia. Primul Consiliu al Comunităților Europene a intrat în funcție la 1 ianuarie 1958, prezidat, în ordine alfabetică, de Belgia. De atunci, și mai ales din 1997, Bruxelles a progresat constant către statutul său actual de capitală de
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
limbii și culturii locului. De aici și o rată mult prea ridicată a șomajului, mai ales în Valonia. Primul Consiliu al Comunităților Europene a intrat în funcție la 1 ianuarie 1958, prezidat, în ordine alfabetică, de Belgia. De atunci, și mai ales din 1997, Bruxelles a progresat constant către statutul său actual de capitală de facto a UE; despre o capitală efectivă, de iure, nici că poate fi vorba. Tratatul de la Amsterdam a oficializat Bruxelles ca sediu al celor două principale
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
o capitală efectivă, de iure, nici că poate fi vorba. Tratatul de la Amsterdam a oficializat Bruxelles ca sediu al celor două principale instituții europene, Comisia și Parlamentul European; acesta din urmă avea sediul la Strasbourg, dar s-a apropiat tot mai mult de Bruxelles, unde se întrunește trei săptămâni din patru, în favoarea principiului de co-decizie Parlament - Comisie. Așa a apărut în inima orașului un centru european, dominat de Parlamentul European, unica instituție europeană aleasă prin vot direct de cei peste 507
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
Vestel, Andre Polak și Jean Gilson. Se adaugă însă acestor trei instituții foarte cunoscute și importantul Comitet Economic și Social European, un organism consultativ, partener al Comisiei și vocea societății civile din țările membre, ale cărei drepturi le apără. Nu mai puțin important este Comitetul Regiunilor, care trebuie să fie consultat în privința oricărei decizii care poate afecta autoritățile locale sau regionale din statele membre, cum ar fi politicile de sănătate, educație și transport. Tot aici funcționează opt agenții europene: Agenția de
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
și Agenția Executivă pentru Rețeaua de Transport Trans-European. În afara instituțiilor UE însă, Bruxelles este și sediul Cartierului General al NATO, ca și al EUROCONTROL și al multor corporații multinaționale, fiind al treilea centru de conferințe internaționale din lume și găzduiește mai mulți diplomați și jurnaliști decât Washington. Această concentrare de instituții și birouri, accentuată după 2004, a început să ridice probleme incomode municipalității și locuitorilor capitalei. Desigur, belgienii au fost măguliți de statutul orașului lor de capitală a Uniunii Europene. Palatul
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
după 2004, a început să ridice probleme incomode municipalității și locuitorilor capitalei. Desigur, belgienii au fost măguliți de statutul orașului lor de capitală a Uniunii Europene. Palatul Parlamentului European, clădirile care adăpostesc birourile Comisiei Europene, pletora de sedii ale celor mai diferite organizații și firme cu interese variate gravitând în jurul acestora adaugă strălucirea lor unui ansamblu urban strălucitor și el. Dar adevărul este că există aici și germenii unor nemulțumiri, căci populația permanentă a orașului se simte marginalizată față de cea temporară
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
și firme cu interese variate gravitând în jurul acestora adaugă strălucirea lor unui ansamblu urban strălucitor și el. Dar adevărul este că există aici și germenii unor nemulțumiri, căci populația permanentă a orașului se simte marginalizată față de cea temporară, cu mult mai puține responsabilități decât localnicii, dar și cu venituri incomparabil mai mari. Pentru un localnic mediu, nici magazinele, nici cabinetele medicale, nici alte comodități din zona „europeană” nu sunt accesibile, în vreme ce „europenii” au acces la toate facilitățile orașului belgian - ale cărui
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
lor unui ansamblu urban strălucitor și el. Dar adevărul este că există aici și germenii unor nemulțumiri, căci populația permanentă a orașului se simte marginalizată față de cea temporară, cu mult mai puține responsabilități decât localnicii, dar și cu venituri incomparabil mai mari. Pentru un localnic mediu, nici magazinele, nici cabinetele medicale, nici alte comodități din zona „europeană” nu sunt accesibile, în vreme ce „europenii” au acces la toate facilitățile orașului belgian - ale cărui impozite nu le plătesc. Pentru cine cunoaște și apreciază orașul
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
a obținut și a inaugurat un sediu splendid, plasat într-o zonă animată a capitalei chineze, a pus bazele unei biblioteci pusă la dispoziția vorbitorilor de limbă română, care nu sunt puțini, cum am fi înclinați să credem, și, cel mai important lucru, a reușit să atragă atenția factorilor decizionali și a oamenilor de cultură cu pondere asupra I.C.R. Deschiderea a fost marcată de o splendidă expoziție a maestrului Mircia Dumitrescu, fapt ce a atras imediat atenția lumii culturale asupra prezenței
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
clasice chineze și subsemnatul. În discursul său, domnul Jidi Majia a subliniat importanța standului românesc, prezența I.C.R. într-un moment în care politica relațiilor culturale ale Chinei a căpătat o nouă dimensiune, anume îndreptarea atenției către culturile și limbile de mai mică circulație, în special către cele din Europa Centrală și de Est. Între acestea, limba și cultura română au un rol aparte, avându-se în vedere legăturile vechi, excelente, între România și China. Vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din China a subliniat
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
cultura română au un rol aparte, avându-se în vedere legăturile vechi, excelente, între România și China. Vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din China a subliniat necesitatea impulsionării traducerilor reciproce, a vizitelor de documentare pentru scriitorii din cele două țări, a participării mai intense la Festivalurile literare la mesele rotunde și simpozioanele ce se organizează pe teme de interes comun. În sprijinul afirmațiilor domnului Jidi Majia a venit și lansarea versiunii chineze a romanului „Amorțire”, al scriitorului Florin Lăzărescu, roman care a primit
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
la mesele rotunde și simpozioanele ce se organizează pe teme de interes comun. În sprijinul afirmațiilor domnului Jidi Majia a venit și lansarea versiunii chineze a romanului „Amorțire”, al scriitorului Florin Lăzărescu, roman care a primit și distincția de cel mai bun roman în traducere din anul 2015. Cartea a apărut la prestigioasa editură „Literatura poporului” din Beijing. Domnul Wang Thaishan, președintele interimar al Asociației de prietenie româno-chineze, un excelent vorbitor de limbă română, a prezentat publicului activitatea Asociației și a
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
sprijinirea traducerilor reciproce, o Editură din Guangzhou este pe punctul de a deschide o serie de literatură română, „Revista pentru literatură străină”, condusă de eminentul românist și poet Gao Xing, publică constant literatură română contemporană, iar editura „Literatura poporului”, cea mai mare din China, a și făcut primul pas în acest sens. Nu ne rămâne decât să constatăm că înțelegerile și frumoasele cuvinte devin realitate în domeniul relațiilor culturale. Noul I.C.R. Beijing, deși are mari probleme logistice, va juca un rol
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
cu state care au reușit, cu altele care s-au răzgândit, cu unele rămase și azi în așteptare. Dacă în toamna anului 2014 se vorbea despre „următoarele șapte” țări care ar fi urmat să intre în blocul comunitar, doi ani mai târziu, proiecțiile vizavi de o lărgire concretă a UE nu sunt dintre cele mai optimiste. În prezent, Albania, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Turcia așteaptă să adere la blocul comunitar (Bosnia și Herțegovina fiind încă în stadiu incipient în acest parcurs
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
și azi în așteptare. Dacă în toamna anului 2014 se vorbea despre „următoarele șapte” țări care ar fi urmat să intre în blocul comunitar, doi ani mai târziu, proiecțiile vizavi de o lărgire concretă a UE nu sunt dintre cele mai optimiste. În prezent, Albania, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Turcia așteaptă să adere la blocul comunitar (Bosnia și Herțegovina fiind încă în stadiu incipient în acest parcurs). Care este vechimea și stadiul demersului - și implicit proiecția finalizării lui cu succes - pentru
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
anului trecut, dar, cum Parlamentul țării a aprobat modificările constituționale necesare abia în luna iulie a acestui an, Albania a fost nevoită să „împingă” din nou termenul, sperând să deschidă discuțiile în luna decembrie a.c. Nici Macedonia nu face pași mai rapizi pe drumul spre accederea în UE. Candidată de 11 ani, nu a început încă negocierile de aderare. Ce speranțe își poate face? Nu foarte multe, date fiind cele două obstacole majore pe care le are de trecut: disputa cu
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
în UE reprezintă „prima prioritate strategică” pentru Guvernul țării, îndeplinirea efectivă a acestui deziderat a ajuns pentru Skopje o estimare „pe termen mediu și lung”. De altfel, nici UE nu se grăbește. În ultima perioadă, tema negocierilor Macedoniei nu a mai figurat pe agenda Consiliului European... În anul 2005, Uniunea Serbia și Muntenegru începea procedurile de intrare în marea familie europeană. Un an mai târziu, însă, cea din urmă își declara independența, începând discuții separate. În 2010, Comisia Europeană aviza favorabil cererea țării
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
termen mediu și lung”. De altfel, nici UE nu se grăbește. În ultima perioadă, tema negocierilor Macedoniei nu a mai figurat pe agenda Consiliului European... În anul 2005, Uniunea Serbia și Muntenegru începea procedurile de intrare în marea familie europeană. Un an mai târziu, însă, cea din urmă își declara independența, începând discuții separate. În 2010, Comisia Europeană aviza favorabil cererea țării, iar doi ani mai târziu debutau și negocierile. Dar acesta s-a dovedit un proces de durată, întrucât Muntenegru încă are
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
Consiliului European... În anul 2005, Uniunea Serbia și Muntenegru începea procedurile de intrare în marea familie europeană. Un an mai târziu, însă, cea din urmă își declara independența, începând discuții separate. În 2010, Comisia Europeană aviza favorabil cererea țării, iar doi ani mai târziu debutau și negocierile. Dar acesta s-a dovedit un proces de durată, întrucât Muntenegru încă are de reformat sectoare importante, cum ar fi justiția, infracționalitatea, mediul înconjurător. Interesant de menționat este faptul că țara a adoptat în mod unilateral
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
prezent se consideră că această chestiune spinoasă ar urma să se reglementeze pe parcursul viitoarelor negocieri de aderare. În luna decembrie a acestui an este programată deschiderea a încă unui capitol de negociere. Pentru Serbia, în schimb, lucrurile au mers ceva mai rapid. Țara a făcut cerere oficială în anul 2009, a devenit candidat în 2012, iar în 2013 primea recomandarea de începere a negocierilor, lucru care se și înfăptuia la începutul anului 2014. Ce s-a întâmplat de atunci? Problemele cu
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]