3,506,575 matches
-
fiindcă moare tânăr, la fatidica vârstă de 33 de ani, în 1852; în contrast cu colegii săi de acțiune revoluționară, el nu are, din această pricină, prilejul de a deveni din revoluționar - politician, nu participă la construcția instituțională a Principatelor Unite și mai ales a Regatului României, ca Brătienii sau Kogălniceanu, nu fondează nici un partid istoric - este, deci, revoluționarul în stare pură, cruțat de tarele vieții politice pe care cei mai mulți dintre colegii săi de generație le suportă. Se adaugă, inițial, merite de necontestat
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
Să însemne oare toate astea că Bălcescu e doar o figură a imaginarului istoric din ultima jumătate de secol, asemeni busturilor care, de la Dromichetes și Burebista la Mihai Viteazul însuși, stabileau în anii lui Ceaușescu canonul istoriei naționale? Lucrurile sunt mai complicate decât atât. Nicolae Bălcescu nu a fost singurul adevărat revoluționar de la 1848, dar a fost o personalitate importantă a acestei mișcări decisive pentru intrarea românilor în modernitate; el nu a fost singurul istoric fondator al școlii moderne de istorie
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
istorie. A fost și un scriitor de talent, consacrând o proză literară vizionară care are incontestabile merite literare; dacă Jules Michelet este și azi studiat la orele de literatură franceză, Bălcescu merită și el să fie studiat la orele - câte mai sunt - de literatură română. Asemeni celor mai mulți dintre revoluționarii de la 1848, Nicolae Bălcescu s-a născut - la București, la 29 iunie 1819 - într-o familie de mici boieri, cea a pitarului Barbu Bălcescu și a soției acestuia, serdăreasa Zinca Petreasca Bălcescu
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
mici boieri, cea a pitarului Barbu Bălcescu și a soției acestuia, serdăreasa Zinca Petreasca Bălcescu, proprietari ai unei moșii mici la Bălcești, în Argeș. Nicolae a avut doi frați, implicați în Revoluția de la 1848, și două surori, dintre care una mai ales i-a fost deosebit de atașată și l-a îngrijit în ultimii ani de viață. După primii ani de școală, în casă, Bălcescu devine elev al Colegiului „Sf. Sava”, unde îi are ca profesori pe Ion Heliade Rădulescu și Florian
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
va fi completată peste câțiva ani cu figura lui Mihai Viteazul. În 1846 Bălcescu aduce o nouă contribuție inedită, de mare importanță pentru modernizarea scrierii istorice, anume primul studiu de istorie socială din literatura istorică românească - și unul dintre cele mai vechi în istoriografia europeană: „Despre starea sociala a muncitorilor plugari”. Teza principală a lucrării este că boierii au uzurpat pământurile pe care le stăpânesc, prin „interes, nevoie și silă” și că țăranilor trebuie să li se redea fără despăgubire proprietățile
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
ei analiza regimului Regulamentelor Organice și proiecția reformelor menite ca, prin emanciparea țăranilor, să declanșeze modernizarea economiei și societății în întregul ei. Tot in 1850, „Mersul revoluției în istoria românilor” afirmă dreptul legitim la revoluție al tuturor popoarelor asuprite. În mai 1851, revenit la Paris, Bălcescu rostește un discurs despre „Mișcarea românilor transilvani de 1848”, comemorând Marea adunare populară de la Blaj, unde „s-a născut libertatea și măreția românilor”. În 1852, bolnav, pleacă la Galați, încercând să-și revadă familia, dar
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
turnați, în cele din urmă, în eternitate. Astfel că în urma unor personalități alese după criterii de contemporaneitate rămân fie biografii înscrise în cărți cu coperți în piele, fie în tăblițe plasate la capăt de stradă, fie, după buget, în statui mai mari sau mici, în toate vremurile. Și la noi în țară, pe parcursul ultimei sute de ani, am avut parte de numeroase statui, unele chiar impozante, montate în centrul capitalei sau în reședințe de județ, altele în diferite orășele sau târguri
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
ani, am avut parte de numeroase statui, unele chiar impozante, montate în centrul capitalei sau în reședințe de județ, altele în diferite orășele sau târguri, după putirința financiară locală. Că fiecare regim politic ce s-a succedat s-a războit mai întâi cu stanele de piatră - ca la noi la nimenea! - asta e o chestiune ce ține de moralitatea noastră publică și de posibilitățile noastre de a înțelege istoria. Bunăoară, comuniștii l-au dat jos pe I. C. Brătianu de la Universitate, în timp ce
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
dilemă existențială, datorită numărului mare de „figuri” care ne intră în case prin intermediul televizorului, din care ar trebui să alegem: ofițeri și foști ofițeri provenind din „arme” diverse, foști mari patrioți aduși la lumină în zilele noastre, actuali patrioți dovediți mai cu seamă prin vorbire și promisiuni, avocați, senatori și deputați de profesie, neclintiți de zeci de ani, femei tinere cu vino-încoace, dame în trecut panarame devenite azi bătrânele „simpatice”, mari înteprinzători etc., etc. Și așa, furat de gânduri, mi-am
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
tinere cu vino-încoace, dame în trecut panarame devenite azi bătrânele „simpatice”, mari înteprinzători etc., etc. Și așa, furat de gânduri, mi-am propus să îmi imaginez cam cum ar arăta statuile unora extrași subiectiv din marea comunitate valorică națională enunțată mai sus. Premierului tehnocrat Cioloș i se cuvine, în mod indiscutabil, o statuie... defilând sub faldurile unui drapel franțuzesc-românesc-european în fruntea unei armate de tehnocrați ce asigură supraviețuirea guvernului prin schimburi de zi și de noapte. Ar mai fi un cuplu
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
valorică națională enunțată mai sus. Premierului tehnocrat Cioloș i se cuvine, în mod indiscutabil, o statuie... defilând sub faldurile unui drapel franțuzesc-românesc-european în fruntea unei armate de tehnocrați ce asigură supraviețuirea guvernului prin schimburi de zi și de noapte. Ar mai fi un cuplu nostim de piatră - supla Gorghiu alături de voinicosul Blaga, în haine îndoliate, în spatele unui dric (și ne ferim să sugerăm mai departe...). Ar mai fi o statuie impozantă cu liderii Dragnea și Ponta îmbrătișându-se frățește, pitind la spate
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
fruntea unei armate de tehnocrați ce asigură supraviețuirea guvernului prin schimburi de zi și de noapte. Ar mai fi un cuplu nostim de piatră - supla Gorghiu alături de voinicosul Blaga, în haine îndoliate, în spatele unui dric (și ne ferim să sugerăm mai departe...). Ar mai fi o statuie impozantă cu liderii Dragnea și Ponta îmbrătișându-se frățește, pitind la spate câte un... (să ghicească cititorul!). Sau un alt propus pentru statuie: renumitul Theodor Stolojan, un vechi candidat al cioplitorilor de statui din toate
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
de tehnocrați ce asigură supraviețuirea guvernului prin schimburi de zi și de noapte. Ar mai fi un cuplu nostim de piatră - supla Gorghiu alături de voinicosul Blaga, în haine îndoliate, în spatele unui dric (și ne ferim să sugerăm mai departe...). Ar mai fi o statuie impozantă cu liderii Dragnea și Ponta îmbrătișându-se frățește, pitind la spate câte un... (să ghicească cititorul!). Sau un alt propus pentru statuie: renumitul Theodor Stolojan, un vechi candidat al cioplitorilor de statui din toate timpurile. Ar apărea
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
sprijinit într-un baston cu cap auriu, cărând pe spate chitara iubită, înălțat puțin și arătând spre viitor, ar crede susținătorii săi, pe când ceilalți ar zice că îl indică acuzator pe fostul președinte al PNL, despre care spunea: „Tăriceanu nu mai poate”. De unde o fi știind oare omul-statuie Orban ce putea și ce nu fostul său șef de partid? În orice caz... încă mai poate! Stau în colțul meu și cuget: stâncă avem, aramă avem, aluminiu avem... Avem și o mulțime
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
ceilalți ar zice că îl indică acuzator pe fostul președinte al PNL, despre care spunea: „Tăriceanu nu mai poate”. De unde o fi știind oare omul-statuie Orban ce putea și ce nu fostul său șef de partid? În orice caz... încă mai poate! Stau în colțul meu și cuget: stâncă avem, aramă avem, aluminiu avem... Avem și o mulțime de candidați ce ar dori să se întrupeze în piatra veșniciei. Ce mai, la lucru, fraților, să statornicim pentru eternitate aceste chipuri de
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
nu fostul său șef de partid? În orice caz... încă mai poate! Stau în colțul meu și cuget: stâncă avem, aramă avem, aluminiu avem... Avem și o mulțime de candidați ce ar dori să se întrupeze în piatra veșniciei. Ce mai, la lucru, fraților, să statornicim pentru eternitate aceste chipuri de piatră!
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
În urma numeroaselor mesaje primite la redacție din partea unor cititori ai revistei noastre, prezentăm un articol relevant despre traseul uneia dintre cele mai controversate figuri publice post-decembriste: pastorul László Tőkés, considerat de unii o figură marcantă a Revoluției din 1989, iar de alții un iredentist ambițios, care a servit întotdeauna interese străine României natale. Despre trecutul pastorului László Tőkés ca figură publică înainte de
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
marcantă a Revoluției din 1989, iar de alții un iredentist ambițios, care a servit întotdeauna interese străine României natale. Despre trecutul pastorului László Tőkés ca figură publică înainte de 1989 nu se știu multe lucruri, cu excepția celor câtorva tulburări „locale”, legate mai cu seamă de colaborarea clandestină cu ziarul de limbă maghiară „Ellenpontok” sau rebeliunea în fața încercărilor autorităților de a-l muta din parohie. Așadar, momentul Decembrie 1989 îl găsea pe pastorul român servind aparent Biserica Reformată. Dar cel puțin două mărturii
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
al Direcției de Informații Interne din Departamentul Securității Statului: „Tőkés László este unul din clericii maghiari cu o activitate extremist naționalistă intensă”. Ce a urmat, se cunoaște episodul evacuării sale a ajuns să fie considerat elementul declanșator al unei Revoluții. Mai mult chiar, prin construirea cu abilitate a unei imagini externe convenabile, percepția despre Tőkés în Occident (în special peste ocean) întrece pe alocuri orice măsură. Iată un exemplu: „Pastorul protestant László Tőkés i s-a împotrivit, în Decembrie 1989, despotului
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
de efigie a Revoluției și a luat calea politicii, aparent pentru a servi valorile libertății în țara natală. La început s-a arătat a fi adept al toleranței și al bunei înțelegeri dintre români și maghiari, părând că reprezintă cele mai frumoase idealuri ale conviețuirii pașnice a minoritarilor cu majoritarii în Transilvania. Stă mărturie un interviu din 1991, publicat de ziarul „România liberă”, în care Tőkés se arăta deranjat de acuzațiile de secesionism care-i erau aduse. Mai mult, susținea că
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
că reprezintă cele mai frumoase idealuri ale conviețuirii pașnice a minoritarilor cu majoritarii în Transilvania. Stă mărturie un interviu din 1991, publicat de ziarul „România liberă”, în care Tőkés se arăta deranjat de acuzațiile de secesionism care-i erau aduse. Mai mult, susținea că i se părea ca-ra-ghios că se vehicula ideea conform căreia Ungaria ar fi dorit încorporarea Transilvaniei: „Pentru ce ar avea ne-voie Ungaria de șase milioane de români? Ar deveni din nou un stat în care populația
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
fi dorit încorporarea Transilvaniei: „Pentru ce ar avea ne-voie Ungaria de șase milioane de români? Ar deveni din nou un stat în care populația ma-ghia-ră ar reprezenta doar jumătate din populație, așa cum s-a întâmplat înainte de primul război mondial”. Mai exact, Tőkés recunoștea explicit că locul Transilvaniei este în granițele românești firești. Dar vremea în care, cel puțin la nivel declarativ, pastorul servea interesele României și cauza bunei înțelegeri nu a durat. Etapă cu etapă, discurs după discurs, Tőkés și-
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
locul Transilvaniei este în granițele românești firești. Dar vremea în care, cel puțin la nivel declarativ, pastorul servea interesele României și cauza bunei înțelegeri nu a durat. Etapă cu etapă, discurs după discurs, Tőkés și-a radicalizat poziția, devenind tot mai acid pe măsură ce România se apropia de integrarea europeană. Și a venit momentul electoral 2007, când pastorul a ajuns europarlamentar român la capătul unor alegeri care au uluit pe toată lumea, întrucât a obținut mii de voturi în regiuni care nu au
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
toate nivelurile”, drept care se propunea ca unică soluție autonomia teritorială. Se poate observa schimbarea radicală de optică față de ceea ce spunea în 1991, iar câteva extrase din document sunt relevante pentru interesele pe care le servea László Tőkés doar câțiva ani mai târziu: „astăzi, în conformitate cu legislația europeană, ar fi din nou posibilă acordarea unui statut special legal Ținutului Secuiesc; cel mai important obiectiv pentru anii următori va fi recunoașterea legală a drepturilor colective și implementarea lor; cei 1,5 milioane de maghiari
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
spunea în 1991, iar câteva extrase din document sunt relevante pentru interesele pe care le servea László Tőkés doar câțiva ani mai târziu: „astăzi, în conformitate cu legislația europeană, ar fi din nou posibilă acordarea unui statut special legal Ținutului Secuiesc; cel mai important obiectiv pentru anii următori va fi recunoașterea legală a drepturilor colective și implementarea lor; cei 1,5 milioane de maghiari din România nu vor să renunțe nici la pământul lor natal, nici la identitatea lor; maghiarii sunt tratați ca
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]