3,506,575 matches
-
a făcut în paralel și cu ajutorul majorărilor de taxe, iar șomajul generat de blocajele economiilor a sărăcit și mai mult națiuni întregi. Calitatea și standardele de viață au scăzut în toate statele europene, ca și în Statele Unite ale Americii (cea mai mare putere a lumii s-a aflat de două ori în situația alarmantă de a nu-și mai putea plăti datoriile, ceea ce a stărnit frisoane financiare în toată lumea), cei mai afectați fiind cei din pătura de mijloc și cei cu
Prăbuşiri economice de-a lungul timpului by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296480_a_297809]
-
mai mult națiuni întregi. Calitatea și standardele de viață au scăzut în toate statele europene, ca și în Statele Unite ale Americii (cea mai mare putere a lumii s-a aflat de două ori în situația alarmantă de a nu-și mai putea plăti datoriile, ceea ce a stărnit frisoane financiare în toată lumea), cei mai afectați fiind cei din pătura de mijloc și cei cu venituri reduse, mai exact tocmai aceia care asigură cea mai importantă parte a consumului într-o economie. În
Prăbuşiri economice de-a lungul timpului by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296480_a_297809]
-
toate statele europene, ca și în Statele Unite ale Americii (cea mai mare putere a lumii s-a aflat de două ori în situația alarmantă de a nu-și mai putea plăti datoriile, ceea ce a stărnit frisoane financiare în toată lumea), cei mai afectați fiind cei din pătura de mijloc și cei cu venituri reduse, mai exact tocmai aceia care asigură cea mai importantă parte a consumului într-o economie. În plus, protestele de masă derulate ritmic în toată această perioadă (Grecia, Spania
Prăbuşiri economice de-a lungul timpului by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296480_a_297809]
-
a lumii s-a aflat de două ori în situația alarmantă de a nu-și mai putea plăti datoriile, ceea ce a stărnit frisoane financiare în toată lumea), cei mai afectați fiind cei din pătura de mijloc și cei cu venituri reduse, mai exact tocmai aceia care asigură cea mai importantă parte a consumului într-o economie. În plus, protestele de masă derulate ritmic în toată această perioadă (Grecia, Spania, Marea Britanie, Franța, Bulgaria ș.a.) au clătinat și chiar înlăturat de la putere numeroase guverne
Prăbuşiri economice de-a lungul timpului by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296480_a_297809]
-
ori în situația alarmantă de a nu-și mai putea plăti datoriile, ceea ce a stărnit frisoane financiare în toată lumea), cei mai afectați fiind cei din pătura de mijloc și cei cu venituri reduse, mai exact tocmai aceia care asigură cea mai importantă parte a consumului într-o economie. În plus, protestele de masă derulate ritmic în toată această perioadă (Grecia, Spania, Marea Britanie, Franța, Bulgaria ș.a.) au clătinat și chiar înlăturat de la putere numeroase guverne, mișcările sociale multiplicând instabilitatea indusă de recesiune
Prăbuşiri economice de-a lungul timpului by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296480_a_297809]
-
De la momentul integrării euro-atlantice și europene a României s-au scurs mai bine de 10 ani, timp în care contextul regional și internațional în care evoluează politica externă a țării noastre s-a modificat radical. Totodată s-a modificat și contextul intern al proiectării acestei politici. Mi-ar plăcea să spun că
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
perioadele de coabitare: amintesc doar faptul că a fost nevoie de o hotărâre a Curții Constituționale pentru a permite primului ministru în funcție în 2013 un acces - și acela limitat - la lucrările organismelor UE. Aceste disensiuni au fost cu atât mai vizibile cu cât, atunci când guvernul și majoritatea parlamentară aveau aceeași orientare politică cu președintele, acestea se subordonau fără murmur inițiativelor prezidențiale. Or, prelungirea peste măsură a acestei situații a dus la transformarea artificială a instituțiilor competente în simple anexe ale
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
simple anexe ale Administrației prezidențiale, lipsite de inițiativă și perpetuu blocate în rutina cotidiană. Așa se face că, și după 2014, inițiativele de politică internațională ale României par timide și prea puțin relevante în raport cu un context internațional din ce în ce mai tensionat și mai riscant. Refugiate în sfera îngustă și lipsită de implicații reale în relațiile internaționale a gestionării relațiilor cu românii de dincolo de hotare, aceste inițiative nu răspund niciuneia din marile probleme ale prezentului și viitorului imediat. Acestea sunt atât de numeroase și
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
a dreptul iredentiste a guvernului Orban, dar faptul că UDMR, care și-a epuizat de mult agenda internă reală, obținând satisfacerea tuturor dezideratelor minorității pe care o reprezintă, se lasă absorbit în sfera de influență a acestui discurs complică și mai mult situația. România s-a dovedit incapabilă să gestioneze singură aceste tensiuni și încă și mai puțin capabilă să mobilizeze partenerii din Uniunea Europeană în sprijinul propriei poziții, deși aceasta se bazează pe tratate, acorduri și documente internaționale unanim recunoscute, de la
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
agenda internă reală, obținând satisfacerea tuturor dezideratelor minorității pe care o reprezintă, se lasă absorbit în sfera de influență a acestui discurs complică și mai mult situația. România s-a dovedit incapabilă să gestioneze singură aceste tensiuni și încă și mai puțin capabilă să mobilizeze partenerii din Uniunea Europeană în sprijinul propriei poziții, deși aceasta se bazează pe tratate, acorduri și documente internaționale unanim recunoscute, de la Pacea de la Versailles la cea de la Paris și de la rezoluțiile Conferinței de la Helsinki la tratatul politic
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
Băsescu. De fapt, se împlinește curând un secol de când România a câștigat în războiul pentru Marea Unire, dar nu a încetat să piardă în războiul de imagine cu Ungaria. Dinspre vest, ne amenință vorbe; dinspre est însă, faptele sunt mult mai amenințătoare. E greu să trecem peste anexarea Crimeii, care seamănă tot mai mult cu anexarea Basarabiei și Bucovinei de nord din 1940, dar e la fel de greu să ne bazăm pe sprijinul unei Ucraine umilite și amputate teritorial. O Ucraină pe
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
în războiul pentru Marea Unire, dar nu a încetat să piardă în războiul de imagine cu Ungaria. Dinspre vest, ne amenință vorbe; dinspre est însă, faptele sunt mult mai amenințătoare. E greu să trecem peste anexarea Crimeii, care seamănă tot mai mult cu anexarea Basarabiei și Bucovinei de nord din 1940, dar e la fel de greu să ne bazăm pe sprijinul unei Ucraine umilite și amputate teritorial. O Ucraină pe care, de altfel, vituperările fostului președinte Băsescu la adresa Tratatului politic de bază
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
rezultatul direct al acestei necugetate instrumentalizări a relațiilor cu vecinii. România a pierdut astfel unul dintre principalele sale atu-uri în plan internațional - acela de furnizor net de securitate în centrul și sud-estul Europei. Or, în condițiile unei afirmări tot mai sonore a pretențiilor hegemonice ale Federației Ruse, această izolare de facto nu este compensată decât parțial de statutul de membru NATO, și mai deloc de cel de membru al UE. Singura pavăză efectivă cu impact internațional rămâne prezența americană la
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
acela de furnizor net de securitate în centrul și sud-estul Europei. Or, în condițiile unei afirmări tot mai sonore a pretențiilor hegemonice ale Federației Ruse, această izolare de facto nu este compensată decât parțial de statutul de membru NATO, și mai deloc de cel de membru al UE. Singura pavăză efectivă cu impact internațional rămâne prezența americană la Kogălniceanu și la Deveselu, chiar dacă, măcar aparent, tocmai această prezență a accentuat agresivitatea președintelui rus. Dincolo de orice discurs al noii administrații americane despre
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
așa că rămâne un element defensiv esențial și pentru zona geostrategică în care e amplasat. Iar foarte recentele decizii de sporire a prezenței americane în Marea Neagră sunt de asemenea importante pentru România, a cărei tradițională cooperare cu Turcia a devenit mult mai discutabilă din pricina recentelor involuții. În fine, dar nu în ultimul rând, statutul real al României în UE nu e decât în parte favorabil țării noastre. De zece ani, acest statut - ca și în cazul Bulgariei - este în fapt unul de
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
justiției în altele, recent admise în UE, cum este Croația, este departe de a fi satisfăcătoare, ca să mă exprim delicat. Obsesiva temă a corupției are, și în plan extern, ca și în cel intern, consecințe extrem de negative asupra imaginarului colectiv. Mai grav, ea afectează și gradul de popularitate al UE în opinia publică internă, mult mai scăzut azi decât acum 10 ani. Intervențiile neinspirate ale Comisiei în probleme strict interne, cum a fost referendumul din 2012, au agravat și ele neîncrederea
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
satisfăcătoare, ca să mă exprim delicat. Obsesiva temă a corupției are, și în plan extern, ca și în cel intern, consecințe extrem de negative asupra imaginarului colectiv. Mai grav, ea afectează și gradul de popularitate al UE în opinia publică internă, mult mai scăzut azi decât acum 10 ani. Intervențiile neinspirate ale Comisiei în probleme strict interne, cum a fost referendumul din 2012, au agravat și ele neîncrederea opiniei publice românești în autoritățile de la Bruxelles. Câtă vreme regimuri populiste cu nuanțe extremiste s-
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
alianțele transatlantice, la care rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA au adăugat o dimensiune îngrijorătoare. La recenta reuniune de la Malta, președintele Franței a pus pe tapet două teme greu de înfruntat: direct, cea a unei coordonări europene a relațiilor cu SUA - mai brutal spus, cea a unui control european al eventualelor relații privilegiate cu America - și cea a Europei cu două viteze. Ambele reprezintă elemente de risc important pentru România. În acest peisaj destul de sumbru, politica externă a României trebuie să se
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
fățișă față de planurile nucleului dur din vechea Europă. Formulele prezentate de Juncker, dădeau ca alternative fie păstrarea aceluiași mod de integrare, fie scenarii ce urmau să schimbe nivelul de integrare în sensul axării exclusive pe piața unică sau pe transferul mai multor competențe către Uniune, până la integrarea în toate domeniile. O Europă a cercurilor concentrice, o Europă cu mai multe viteze a trezit toate orgoliile naționaliste în țările Vișegrad. Prompta lor reacție, care anticipa scenariile nucleului dur al vechii Europe, a
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
mod de integrare, fie scenarii ce urmau să schimbe nivelul de integrare în sensul axării exclusive pe piața unică sau pe transferul mai multor competențe către Uniune, până la integrarea în toate domeniile. O Europă a cercurilor concentrice, o Europă cu mai multe viteze a trezit toate orgoliile naționaliste în țările Vișegrad. Prompta lor reacție, care anticipa scenariile nucleului dur al vechii Europe, a fost rapid mediatizată. Câteva întâlniri semnificative au avut loc în această primăvară între țările V4. La 1 martie
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
Ungaria și Slovacia au semnat un acord de 80 de milioane de Euro pentru două noi interconexiuni ale rețelelor de electricitate ce urmează să dubleze capacitatea de transfer între cele două țări, și care le va aduce celor două state mai multă securitate energetică. Sunt evidente și eforturile Poloniei de a se transforma într-un hub energetic la nivel regional, între nordul scandinav, țările baltice și țările central și est europene. V4 depune eforturi susținute pentru a-și asigura securitatea surselor
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
V4 a demarat un proiect comun în domeniul audio - vizualului, punând bazele unui post comun radio - televiziune, după modelul canalului Arte înființat în 1992 de către Franța și Germania. Prin acest proiect, grupul Vișegrad încearcă să-și promoveze țările, să atragă mai multe schimburi comerciale, investiții și resurse, într-o nouă dimensiune a cooperării extinse. La inițiativa Ungariei, a debutat în această primăvară și cooperarea între Curțile Constituționale ale grupului V4. Sub denumirea “Păstrarea identității constituționale în interiorul Uniunii Europene”,conferința a marcat
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
constituționale în interiorul Uniunii Europene”,conferința a marcat intenția țărilor Vișegrad de a-și stabili repere ferme naționale și identitare în acest domeniu. Simplificând opțiunile și dezideratele formulate cu aceste ocazii, practic, țările din grupul Vișegrad își doresc beneficii clare economice, mai multă cooperare, dar fără cedare de atribuții și suveranitate către instituțiile central europene. Mai multă demnitate pentru aceste țări și un tratament egal între națiunile din Uniunea Europeana clamează grupul V4. În același timp, ridicarea totală a barierelor de pe piața muncii
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
repere ferme naționale și identitare în acest domeniu. Simplificând opțiunile și dezideratele formulate cu aceste ocazii, practic, țările din grupul Vișegrad își doresc beneficii clare economice, mai multă cooperare, dar fără cedare de atribuții și suveranitate către instituțiile central europene. Mai multă demnitate pentru aceste țări și un tratament egal între națiunile din Uniunea Europeana clamează grupul V4. În același timp, ridicarea totală a barierelor de pe piața muncii din UE e una din cerințele clar exprimate de țările V4. Mesajul principal al
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
țărilor Vișegrad pare să fie acela că o ordine bazată pe Piața Unică Europeană și pe securitate poate constitui o alternativă viabilă la diferențele sociale și identitare dintre vechea și noua Europă, diferențe care pot genera riscul fracturării proiectului european, mai ales în actualul context, încă încărcat de Brexit, de valul de imigranți, de insecuritatea generată de înmulțirea atentatelor teroriste, de focarele de conflic de la granița de est a Uniunii Europene. Securitate și economie cer țările Vișegrad. Uniformizare și prerogative mai
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]