3,506,575 matches
-
în 1980 a decis să voteze pentru... candidatul republican la Președinție. Patru ani mai târziu devenea membru al Partidului Republican. Trecând în Europa, găsim alte exemple celebre. De pildă, Winston Churchill, erou al națiunii britanice, a schimbat tabăra politică de mai multe ori. Și-a început cariera la Conservatori, apoi a trecut la Partidul Laburist vreo două decenii, după care s-a întors la „Tories”. Nemulțumit, totuși, pe deplin, a instituit o facțiune disidentă în interiorul acestui partid. Fără să-și ascundă
Traseişti politici celebri () [Corola-website/Journalistic/296508_a_297837]
-
întors la „Tories”. Nemulțumit, totuși, pe deplin, a instituit o facțiune disidentă în interiorul acestui partid. Fără să-și ascundă migrațiile politice, Churchill, dimpotrivă, chiar se mândrea cu ele, spunând că „oricine poate trăda, dar îți trebuie ceva ingeniozitate să re-trădezi”... Mai recent, mai spre est și în democrațiile europene mai tinere avem cazul lui Stjepan („Stipe”) Mesić, care a avut un parcurs politic sinuos (dacă nu de-a dreptul indecis) până la a deveni cel de-al doilea președinte al Croației (2000-2010
Traseişti politici celebri () [Corola-website/Journalistic/296508_a_297837]
-
Tories”. Nemulțumit, totuși, pe deplin, a instituit o facțiune disidentă în interiorul acestui partid. Fără să-și ascundă migrațiile politice, Churchill, dimpotrivă, chiar se mândrea cu ele, spunând că „oricine poate trăda, dar îți trebuie ceva ingeniozitate să re-trădezi”... Mai recent, mai spre est și în democrațiile europene mai tinere avem cazul lui Stjepan („Stipe”) Mesić, care a avut un parcurs politic sinuos (dacă nu de-a dreptul indecis) până la a deveni cel de-al doilea președinte al Croației (2000-2010). În 1990
Traseişti politici celebri () [Corola-website/Journalistic/296508_a_297837]
-
o facțiune disidentă în interiorul acestui partid. Fără să-și ascundă migrațiile politice, Churchill, dimpotrivă, chiar se mândrea cu ele, spunând că „oricine poate trăda, dar îți trebuie ceva ingeniozitate să re-trădezi”... Mai recent, mai spre est și în democrațiile europene mai tinere avem cazul lui Stjepan („Stipe”) Mesić, care a avut un parcurs politic sinuos (dacă nu de-a dreptul indecis) până la a deveni cel de-al doilea președinte al Croației (2000-2010). În 1990, (după ce fusese cvasiinexistent în politică...) intra în
Traseişti politici celebri () [Corola-website/Journalistic/296508_a_297837]
-
sinuos (dacă nu de-a dreptul indecis) până la a deveni cel de-al doilea președinte al Croației (2000-2010). În 1990, (după ce fusese cvasiinexistent în politică...) intra în Uniunea Democratică Croată, formațiune care l-a desemnat ulterior premier. Doar patru ani mai târziu părăsea partidul care-l propulsase și crea o formațiune nouă, Democrații Independenți Croați. Nu a durat decât trei ani, întrucât în 1997, Mesić și formațiunea sa se „topeau” în masa Partidului Poporului din Croația.Nici în Turcia traseismul politic
Traseişti politici celebri () [Corola-website/Journalistic/296508_a_297837]
-
a plecat, pentru... a pleca din nou. A sfârșit mandatul în Adunarea Națională ca independent, reușind „performanța” de a fi trecut în acest scurt răstimp și pe la formațiunea Mișcarea Naționalistă și pe la Partidul Democrat din Turcia... Din politica europeană se mai poate consemna faptul că în legislaturile italiene de după 1996, circa un sfert dintre parlamentari au schimbat taberele cel puțin o dată. Din 2008 încoace, circa o șesime dintre parlamentari au trecut la alte formațiuni, cu aproximativ jumătate dintre ei făcând acest
Traseişti politici celebri () [Corola-website/Journalistic/296508_a_297837]
-
în legislaturile italiene de după 1996, circa un sfert dintre parlamentari au schimbat taberele cel puțin o dată. Din 2008 încoace, circa o șesime dintre parlamentari au trecut la alte formațiuni, cu aproximativ jumătate dintre ei făcând acest lucru de două sau mai multe ori. România nu face excepție: pe lângă numeroși parlamentari care practică frecvent traseismul, există și cazuri de formațiuni politice întregi care schimbă doctrina - de la stânga la dreapta - sau tabăra - de la liberali la populari. Și ulterior, unii dintre acești politicieni declară
Traseişti politici celebri () [Corola-website/Journalistic/296508_a_297837]
-
Premierul britanic Theresa May a aruncat zarurile „Alea iacta est” adică, mai pe românește „Zarurile au fost aruncate”. Cu alte cuvinte acum prevalează interesele economice-financiare-comerciale ale Marii Britanii ce ar determina să iasă din Uniunea Europeană, acțiune cu urmări incalculabile încă. O primă problemă dezbătută de presa britanică și cea europeană, în genere: la
Povara domnului Michel Barnier by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296488_a_297817]
-
problemă guvernul britanic nu a excelat în complezențe și de aceea constituie încă o necunoscută în cadrul negocierilor. Se amintește faptul că românii aflați la muncă în Marea Britanie numără oficial în anul 2016 peste 152 de mii de persoane, potrivit celor mai recente date ale Departamentului britanic al Muncii și Pensiilor. Este un număr relativ mic în comparație cu cei stabiliți în Italia sau Spania. Românii se clasează pe locul șase în rândul rezidenților străini, după polonezi, indieni și irlandezi. Ce soartă îi așteaptă
Povara domnului Michel Barnier by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296488_a_297817]
-
De aceea, în ce privește țara noastră ar trebui să aibă ca prioritate securizarea drepturilor cetățenilor români în cadrul noii relații Uniunea Europeană-Marea Britanie. Avem în vedere că aportul românilor la economia britanică a fost evaluat oficial a fi pozitiv. Cetățenii noștri contribuie mai mult la sistemele sociale decât beneficiază de pe urma lor; mulți dintre ei fac munci grele, iar alții munci de înaltă calificare și valoare adăugată extrem de ridicată pentru economia Marii Britanii. În nici un caz nu am devenit o povară pentru sitemele sociale ci
Povara domnului Michel Barnier by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296488_a_297817]
-
dorința de o dezvoltare care să îi poată satisface pe toți deoarece în statutele fundamentale ale UE se specifică faptul că toți membrii sunt egali și se bucură de aceeași protecție și susținere a eforturilor de dezvoltare pentru o viață mai bună într-un climat de colaborare și soluționare echitabilă a tuturor problemelor ce apar. În orice caz povara de pe umerii domnului Michel Barnier și a întregii sale echipe este incomensurabil de grea și are de stabilit norme cu un înalt
Povara domnului Michel Barnier by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296488_a_297817]
-
constructul comunitar european are o însușire esențială care i-a asigurat supraviețuirea și chiar mersul înainte: capacitatea de a ieși din dificultăți și crize. Căci de încercări a tot avut parte, de la înființare și până astăzi, când trece prin cea mai gravă criză din istoria sa. Arma secretă a UE: reziliența Dacă ar fi să definim doar printr-un cuvânt virtuțile și performanțele UE, de fapt formula reușitei sale (totuși!), poate că termenul cel mai potrivit ar fi REZILIENȚA, în înțelesul
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
până astăzi, când trece prin cea mai gravă criză din istoria sa. Arma secretă a UE: reziliența Dacă ar fi să definim doar printr-un cuvânt virtuțile și performanțele UE, de fapt formula reușitei sale (totuși!), poate că termenul cel mai potrivit ar fi REZILIENȚA, în înțelesul, atât de bine explicat într-o pagina web, prin de „capabilitatea materialelor de a rezista la șocuri fără deformare permanentă sau fisurare și tendința entităților de a se recupera și ajusta cu ușurință după
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
ușurință după o nenorocire sau schimbare majoră”. Poate cam tehnicistă, dar sugestivă definiție. Reziliența sintetizează și situația actuală, de moment, a Uniunii Europene , în clipa istorică a celebrării celor șase decenii de la Tratatele fondatoare de la Roma. Cu numai câteva zile mai devreme de acel moment solemn, imprevizibilul demnitar european nr. 1 de la Bruxelles, J.-C. Juncker, lansează ideea Europei cu mai multe viteze/ritmuri/cercuri concentrice etc., iar peste alte câteva zile de la actul festiv Marea Britanie „baga actele” pentru divorțul numit
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
a Uniunii Europene , în clipa istorică a celebrării celor șase decenii de la Tratatele fondatoare de la Roma. Cu numai câteva zile mai devreme de acel moment solemn, imprevizibilul demnitar european nr. 1 de la Bruxelles, J.-C. Juncker, lansează ideea Europei cu mai multe viteze/ritmuri/cercuri concentrice etc., iar peste alte câteva zile de la actul festiv Marea Britanie „baga actele” pentru divorțul numit Brexit. Iar aceste două „aroganțe”, premeditate sau nu, au fost însoțite sau precedate și de alte dureri de cap, de la
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
aroganțe”, premeditate sau nu, au fost însoțite sau precedate și de alte dureri de cap, de la criza financiară și economică din 2007-2008, criza zonei euro din 2010-2012, criza refugiaților din 2015-2016, criza securitară generată de terorismul islamic, până la instabilitatea tot mai preocupantă din Est, mai precis Ucraina și Turcia, dar și marea incertitudine apărută dinspre Vest, de la o Americă al carei nou președinte vede în UE „un consorțiu birocratic” care, de acum înainte, va trebui să plătească pentru a-și garanta
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
au fost însoțite sau precedate și de alte dureri de cap, de la criza financiară și economică din 2007-2008, criza zonei euro din 2010-2012, criza refugiaților din 2015-2016, criza securitară generată de terorismul islamic, până la instabilitatea tot mai preocupantă din Est, mai precis Ucraina și Turcia, dar și marea incertitudine apărută dinspre Vest, de la o Americă al carei nou președinte vede în UE „un consorțiu birocratic” care, de acum înainte, va trebui să plătească pentru a-și garanta securitatea. Să mai adăugăm
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
Est, mai precis Ucraina și Turcia, dar și marea incertitudine apărută dinspre Vest, de la o Americă al carei nou președinte vede în UE „un consorțiu birocratic” care, de acum înainte, va trebui să plătească pentru a-și garanta securitatea. Să mai adăugăm, în aceeași notă dramatică, și alte câteva sfidări - valul de populism și suveranism asociat cu euroscepticismul emergent din diverse puncte ale continentului. Toate aceste tendințe antieuropene, în ultimă instanță, converg către un antiintegraționism pe care urmează să-l crediteze
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
aceste tendințe antieuropene, în ultimă instanță, converg către un antiintegraționism pe care urmează să-l crediteze sau să-l invalideze în principal viitoarele alegeri prezidențiale din Franța și cele parlamentare din Germania. O sinergie centrifugală Între timp, Europa Unită merge mai departe și, ca de obicei, nu-și dramatizează necazurile. Mai ales că nici dracul nu pare chiar atât de negru. Freneticii antieuropeni n-au ieșit învingători în alegeri nici în Austria, nici în Olanda, iar sondajele de opinie din mai
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
pe care urmează să-l crediteze sau să-l invalideze în principal viitoarele alegeri prezidențiale din Franța și cele parlamentare din Germania. O sinergie centrifugală Între timp, Europa Unită merge mai departe și, ca de obicei, nu-și dramatizează necazurile. Mai ales că nici dracul nu pare chiar atât de negru. Freneticii antieuropeni n-au ieșit învingători în alegeri nici în Austria, nici în Olanda, iar sondajele de opinie din mai multe țări vest europene indicau, după Brexit, procentaje sporite pentru
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
mai departe și, ca de obicei, nu-și dramatizează necazurile. Mai ales că nici dracul nu pare chiar atât de negru. Freneticii antieuropeni n-au ieșit învingători în alegeri nici în Austria, nici în Olanda, iar sondajele de opinie din mai multe țări vest europene indicau, după Brexit, procentaje sporite pentru adepții Europei Unite. Ceea ce nu înseamnă însă că Bruxellesul și capitalele celor 27 de state membre ale UE au o agendă europeană comodă. „Mai marii” europeni - Germania, Franța, Italia și
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
Olanda, iar sondajele de opinie din mai multe țări vest europene indicau, după Brexit, procentaje sporite pentru adepții Europei Unite. Ceea ce nu înseamnă însă că Bruxellesul și capitalele celor 27 de state membre ale UE au o agendă europeană comodă. „Mai marii” europeni - Germania, Franța, Italia și Spania, au demarat procesul de constituire a unui „nucleu dur” al Uniunii, coagulat în jurul „clubului euro”. Tendința pe care statele din Grupul Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria) o resping tot mai tranșant și care
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
agendă europeană comodă. „Mai marii” europeni - Germania, Franța, Italia și Spania, au demarat procesul de constituire a unui „nucleu dur” al Uniunii, coagulat în jurul „clubului euro”. Tendința pe care statele din Grupul Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria) o resping tot mai tranșant și care își mențin, de altfel, și refuzul de a se conforma reglementărilor Bruxellesului în problema acceptării refugiaților extraeuropeni. Un clivaj Vest-Est în UE se profilează, și prin aceasta, tot mai distinct, dar, cel puțin deocamdată, nu este alarmant
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria) o resping tot mai tranșant și care își mențin, de altfel, și refuzul de a se conforma reglementărilor Bruxellesului în problema acceptării refugiaților extraeuropeni. Un clivaj Vest-Est în UE se profilează, și prin aceasta, tot mai distinct, dar, cel puțin deocamdată, nu este alarmant, fie și pentru faptul că esticii nu uită că primesc anual din bugetul european cam 4 la sută din PIB-ul lor (prin crearea unui buget al zonei euro, procentul ar scădea
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
în mod cert). Gesticulațiile celor doi „copii teribili” ai Visegradului, Ungaria și Polonia, oricât de șocante s-ar dori ele, s-au dezumflat - cel puțin până acum - în ridicol, dar, dincolo de excentricitate, aceste poziții exprimă, în felul lor, o temere mai larg împărtășită în rândul statelor mai mici din UE față de proiectele și intențiile de accentuare a integrării și de preluare, în continuare, a unor prerogative ale suveranității statelor membre de către instituțiile de la Bruxelles. Relațiile intraeuropene tind să devină, prin aceasta
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]