3,506,575 matches
-
copii teribili” ai Visegradului, Ungaria și Polonia, oricât de șocante s-ar dori ele, s-au dezumflat - cel puțin până acum - în ridicol, dar, dincolo de excentricitate, aceste poziții exprimă, în felul lor, o temere mai larg împărtășită în rândul statelor mai mici din UE față de proiectele și intențiile de accentuare a integrării și de preluare, în continuare, a unor prerogative ale suveranității statelor membre de către instituțiile de la Bruxelles. Relațiile intraeuropene tind să devină, prin aceasta, mult mai nuanțate. Iată cum le
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
împărtășită în rândul statelor mai mici din UE față de proiectele și intențiile de accentuare a integrării și de preluare, în continuare, a unor prerogative ale suveranității statelor membre de către instituțiile de la Bruxelles. Relațiile intraeuropene tind să devină, prin aceasta, mult mai nuanțate. Iată cum le vede, de pildă, consilierul parlamentar belgian Gregory Vanden: „Țările din Estul European trag după ele o proastă reputație, de care nu prea pot scăpa. Pronunțarea numelui lor trimite nu atât la bogata lor istorie, cât la
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
neloială - factori care au amplificat criza locurilor de muncă în țările vechii Europe (...). Și din extremitatea orientală a Europei s-a propagat în întreaga Uniune Europeană, care se clatină, contestarea în numele națiunilor suverane”. Iar falia incipientă Vest-Est se adaugă fracturii mai vechi Nord-Sud, cu primul grup, coagulat în jurul Berlinului pentru o politică de austeritate și grupul sudic al țărilor puternic îndatorate: Portugalia, Spania, Italia, Cipru, Grecia. Despre această Europă Unită, dar tot mai diversă și cu o sinergie centrifugă parcă tot
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
suverane”. Iar falia incipientă Vest-Est se adaugă fracturii mai vechi Nord-Sud, cu primul grup, coagulat în jurul Berlinului pentru o politică de austeritate și grupul sudic al țărilor puternic îndatorate: Portugalia, Spania, Italia, Cipru, Grecia. Despre această Europă Unită, dar tot mai diversă și cu o sinergie centrifugă parcă tot mai pronunțată, autorul american James Kirchiek scria în recenta sa carte, intitulată chiar „The End of Europe”: “Divizată în patru, Uniunea Europeană nu va mai putea dăinui mult”, întrucât, explica el, axa Nord-Sud
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
vechi Nord-Sud, cu primul grup, coagulat în jurul Berlinului pentru o politică de austeritate și grupul sudic al țărilor puternic îndatorate: Portugalia, Spania, Italia, Cipru, Grecia. Despre această Europă Unită, dar tot mai diversă și cu o sinergie centrifugă parcă tot mai pronunțată, autorul american James Kirchiek scria în recenta sa carte, intitulată chiar „The End of Europe”: “Divizată în patru, Uniunea Europeană nu va mai putea dăinui mult”, întrucât, explica el, axa Nord-Sud e divizată pe criterii de dezvoltare, iar axa Est-Vest
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
Cipru, Grecia. Despre această Europă Unită, dar tot mai diversă și cu o sinergie centrifugă parcă tot mai pronunțată, autorul american James Kirchiek scria în recenta sa carte, intitulată chiar „The End of Europe”: “Divizată în patru, Uniunea Europeană nu va mai putea dăinui mult”, întrucât, explica el, axa Nord-Sud e divizată pe criterii de dezvoltare, iar axa Est-Vest pe criterii de securitate (inclusiv în ce privește poziționarea față de Rusia). Iar noul ambasador american la Bruxelles, Ted Malloch, e și mai dur în afirmatii
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
Uniunea Europeană nu va mai putea dăinui mult”, întrucât, explica el, axa Nord-Sud e divizată pe criterii de dezvoltare, iar axa Est-Vest pe criterii de securitate (inclusiv în ce privește poziționarea față de Rusia). Iar noul ambasador american la Bruxelles, Ted Malloch, e și mai dur în afirmatii: „Am avut deja funcții diplomatice în trecut care mi-au permis să ajut la doborârea URSS. Acum, poate că e nevoie ca o altă Uniune să fie imblânzită”. Stupefianta declarație, chiar dacă facută de un înalt diplomat al
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
încordat, încărcat de imprevizibil, România, care anul acesta a împlinit un deceniu de când a devenit stat membru al Uniunii Europene? Într-un loc în care ar prefera să stea în continuare ca până acum, în așteptarea a ce se va mai întâmpla. De ani de zile, Bucureștiul a adoptat o poziție de așteptare (nu neaparat prudentă, ba poate chiar dimpotrivă) și parcă ar dori ca nimic să nu se schimbe, căci neputând influența lucrurile către mai bine, s-ar putea ca
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
așteptarea a ce se va mai întâmpla. De ani de zile, Bucureștiul a adoptat o poziție de așteptare (nu neaparat prudentă, ba poate chiar dimpotrivă) și parcă ar dori ca nimic să nu se schimbe, căci neputând influența lucrurile către mai bine, s-ar putea ca ele să se îndrepte spre mai rău. În ce privește Uniunea Europeană, de pildă, spre o Europă cu două standarde, iar România, ca toate celelalte state din fosta Europă răsăriteană, ar intra în categoria „mai noilor veniți”, pentru
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
Bucureștiul a adoptat o poziție de așteptare (nu neaparat prudentă, ba poate chiar dimpotrivă) și parcă ar dori ca nimic să nu se schimbe, căci neputând influența lucrurile către mai bine, s-ar putea ca ele să se îndrepte spre mai rău. În ce privește Uniunea Europeană, de pildă, spre o Europă cu două standarde, iar România, ca toate celelalte state din fosta Europă răsăriteană, ar intra în categoria „mai noilor veniți”, pentru a ne exprima eufemistic. Din păcate (sau din fericire?) tot mai
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
influența lucrurile către mai bine, s-ar putea ca ele să se îndrepte spre mai rău. În ce privește Uniunea Europeană, de pildă, spre o Europă cu două standarde, iar România, ca toate celelalte state din fosta Europă răsăriteană, ar intra în categoria „mai noilor veniți”, pentru a ne exprima eufemistic. Din păcate (sau din fericire?) tot mai multe semne trimit către reorientări și schimbări iminente și poate chiar spectaculoase, iar în acestre condiții fiecare stat implicat (deci și România) ar fi obligat la
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
mai rău. În ce privește Uniunea Europeană, de pildă, spre o Europă cu două standarde, iar România, ca toate celelalte state din fosta Europă răsăriteană, ar intra în categoria „mai noilor veniți”, pentru a ne exprima eufemistic. Din păcate (sau din fericire?) tot mai multe semne trimit către reorientări și schimbări iminente și poate chiar spectaculoase, iar în acestre condiții fiecare stat implicat (deci și România) ar fi obligat la opțiuni clare. La câteva ore după reuniunea festivă a UE de la Roma, președintele Iohannis
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
România) ar fi obligat la opțiuni clare. La câteva ore după reuniunea festivă a UE de la Roma, președintele Iohannis vorbea despre „dezvoltarea proiectului nostru unic”, „o viziune comună asupra direcției de continuare...”, „o uniune din ce în ce mai strânsă”, „menținerea unității”, “o Uniune mai bine integrată”, înainte de a aminti și contribuția originală a României la cauza europeană:„cooperarea consolidată”. Adică, explică președintele, „ca toate statele să acționeze împreună”. Bine-bine, dar cum? Prin „mai multă Europă”, cum vor Germania, Franta etc. sau „mai puțină”, cum
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
direcției de continuare...”, „o uniune din ce în ce mai strânsă”, „menținerea unității”, “o Uniune mai bine integrată”, înainte de a aminti și contribuția originală a României la cauza europeană:„cooperarea consolidată”. Adică, explică președintele, „ca toate statele să acționeze împreună”. Bine-bine, dar cum? Prin „mai multă Europă”, cum vor Germania, Franta etc. sau „mai puțină”, cum susține Grupul Visegrad? Într-o Europă cu „ritmuri și intensități diferite” unde ne-am găsi locul? Prin relansarea legăturilor cu Rusia sau cu menținera sancțiunilor? Iar divorțul de Marea Britanie
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
o Uniune mai bine integrată”, înainte de a aminti și contribuția originală a României la cauza europeană:„cooperarea consolidată”. Adică, explică președintele, „ca toate statele să acționeze împreună”. Bine-bine, dar cum? Prin „mai multă Europă”, cum vor Germania, Franta etc. sau „mai puțină”, cum susține Grupul Visegrad? Într-o Europă cu „ritmuri și intensități diferite” unde ne-am găsi locul? Prin relansarea legăturilor cu Rusia sau cu menținera sancțiunilor? Iar divorțul de Marea Britanie cum se va consuma, în mod concret? Între partenerul
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
două”? Vom cumpăra armament și tehnică militară din spațiul european sau din America? Luăm de la americanul Bell Helicopter sau de la francezul Airbus? Cum ne vom conecta, în sfârșit, la infrastructura de transport europeană și transcontinentală? Cum facem să nu ne mai „ocolească” toate proiectele de transport și toate magistralele energetice? Dar oare „ne ocolesc” ori „ne ferim” noi de ele? La aceste întrebări și la multe altele, România ar trebui, logic, să-și dea răspuns cel tărziu până în 2019, cand va
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
Cu șapte decenii în urmă, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, la ordinul președintelui SUA Harry Truman, erau detonate două bombe atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki. Era prima demonstrație a puterii distructive a uneia dintre cele mai sinistre descoperiri a omenirii - arma nucleară. În 1945, Japonia imperială întârzia să capituleze, chiar dacă celelalte puteri ale Axei fuseseră oficial învinse. Pentru a încheia războiul, SUA au decis să pună în practică o nouă armă, ce fusese dezvoltată cu puțin
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
locuitori în imediata apropiere a locului în care a avut loc explozia) și expunând restul locuitorilor la un grad mortal de radiații. „Drumul nostru spre spital era îngrozitor de lent, până când picioarele mele, arse și însângerate, au refuzat să mă ducă mai departe”, povestește Michihiko Hachiya, locuitor din Hiroshima, despre clipele imediat următoare exploziei. Trei zile mai târziu, orașul Nagasaki era lovit, iar jumătate din cetățenii rezidenți își pierdeau viața pe loc. Numărul victimelor avea să fie estimat între 40.000 și
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
locuitorilor la un grad mortal de radiații. „Drumul nostru spre spital era îngrozitor de lent, până când picioarele mele, arse și însângerate, au refuzat să mă ducă mai departe”, povestește Michihiko Hachiya, locuitor din Hiroshima, despre clipele imediat următoare exploziei. Trei zile mai târziu, orașul Nagasaki era lovit, iar jumătate din cetățenii rezidenți își pierdeau viața pe loc. Numărul victimelor avea să fie estimat între 40.000 și 80.000 de persoane în lunile următoare, date fiind arsurile, efectul radiațiilor, bolile și malnutriția
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
000 de persoane în lunile următoare, date fiind arsurile, efectul radiațiilor, bolile și malnutriția care au decimat populația celor două orașe. În majoritatea lor, victimele au fost civili. Aliații și-au atins scopul, dat fiind faptul că doar câteva zile mai târziu, Japonia capitula. Dar acest moment nu a însemnat și sfârșitul unei modalități fantastice de distrugere, ci doar începutul unei curse cu potențial mortal global. Istoria consemnează faptul că, pe de o parte, prima armă nucleară a fost dezvoltată și
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
relevante: în 1954, o bombă cu hidrogen testată de SUA în Pacific a expus locuitorii de pe o rază de peste 100 kilometri la radiații; sovieticii detonau și ei imediat una, cu o putere de 1,6 megatone, pentru ca doar cinci ani mai târziu să testeze o bombă cu o putere de 58 megatone! Americanii au efectuat peste 100 de teste atmosferice în Nevada doar între anii 1951 și 1962. Iar fosta URSS a derulat 456 de teste nucleare în Semipalatinsk (actualul teritoriu
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
efecte medicale generate de testele din Nevada, iar senatorii americani John McCain și Paul Gosar încearcă din nou, printr-un document depus în luna iulie 2015, să compenseze locuitorii afectați din Mohave County. Nici Marea Britanie nu a arătat un interes mai mare pentru propriii militari care au participat la zecile de teste nucleare din Pacific, din anii 1950-1962, „purtând doar simple uniforme din pânză”. De cealaltă parte, URSS nu a recunoscut niciodată că testele nucleare ar avea urmări asupra localnicilor. „Sovieticii
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
și cealaltă odată cu întreaga lume. Astfel, în 1963 era semnat un Tratat între SUA, Marea Britanie și URSS, care limita testele nucleare în atmosferă, pe apă și în spațiu, permițându-le doar sub pământ, lucru care a continuat să se întâmple. Mai târziu, erau semnate „SALT I” și „SALT II”, înțelegeri de asemeni menite să descurajeze înarmarea nucleară, dar semnatarele au găsit portițe prin care nu au respectat angajamentele, astfel încât, după un deceniu, ambele superputeri adăugaseră încă 12.000 de focoase la
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
arme, ci doar de o statistică, întrucât mare parte sunt doar stocate sau dezasamblate, nu și eliminate. Și, în timp ce superputerile nucleare dădeau semne că ar iniția măsuri de stopare a înarmării nucleare, cursa a pornit în Asia. China are astăzi mai multe focoase nucleare decât Marea Britanie, iar India și Pakistanul desfășoară încă din anii 1970 o competiție acerbă a înarmării, fiecare dintre aceste țări având circa jumătate din numărul focoaselor pe care le deține Franța. Alături de acestea figurează Coreea de Nord, suspectată a
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
Unii dintre cei mai renumiți lideri politici ai ultimului secol au fost la început considerați drept perdanți: unii nu erau cotați cu popularitate, alții erau acuzați că nu au carismă sau că au un discurs abraziv. Totuși, parcursul lor i-a înscris în cartea
Şi totuşi, au răzbit () [Corola-website/Journalistic/296510_a_297839]