3,506,575 matches
-
De bună seamă, în ultimul sfert de secol s-au spus și s-au scris multe despre mineriade, mai ales despre cea din 13-15 iunie 1990. Eu însămi am scris de mai multe ori, atât în presă, cât și, mai recent, în cartea pe care am publicat-o cu Catherine Durandin, mai întâi la Paris, apoi la New York, și, în fine, la Iași, la Editura „Ideea Europeană”. Nu doar cei 25 de ani care ne despart de primele desanturi ale
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
și s-au scris multe despre mineriade, mai ales despre cea din 13-15 iunie 1990. Eu însămi am scris de mai multe ori, atât în presă, cât și, mai recent, în cartea pe care am publicat-o cu Catherine Durandin, mai întâi la Paris, apoi la New York, și, în fine, la Iași, la Editura „Ideea Europeană”. Nu doar cei 25 de ani care ne despart de primele desanturi ale minerilor în Capitală, ci și răstimpul de peste 15 ani care s-a
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
Editura „Ideea Europeană”. Nu doar cei 25 de ani care ne despart de primele desanturi ale minerilor în Capitală, ci și răstimpul de peste 15 ani care s-a scurs de la ultima mineriadă, cea din 1999, îmi permit acum o decantare mai severă a celor trăite, dar și o perspectivă mai clară asupra contextului regional și internațional în care s-au înscris aceste triste evenimente din istoria noastră recentă. Prima invazie a minerilor în București a avut loc în seara zilei de
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
care ne despart de primele desanturi ale minerilor în Capitală, ci și răstimpul de peste 15 ani care s-a scurs de la ultima mineriadă, cea din 1999, îmi permit acum o decantare mai severă a celor trăite, dar și o perspectivă mai clară asupra contextului regional și internațional în care s-au înscris aceste triste evenimente din istoria noastră recentă. Prima invazie a minerilor în București a avut loc în seara zilei de 28 ianuarie 1990, în umbra primului miting al partidelor
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
i-l retrage. E de adăugat și un alt element, pe care atunci nici nu ni-l închpuiam: Occidentul era foarte neîncrezător în vocația democratică a partidelor istorice. În toate celelalte țări care redescopereau acum democrația, astfel de partide nu mai existau și vectorul principal al transformărilor era reprezentat de partide noi, cu o structură mai puțin rigidă și care combina de fapt elemente de partid cu trăsături de organizație civică: Forumul Civic din Cehoslovacia, Solidarnosti din Polonia - chiar și UDMR
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
ni-l închpuiam: Occidentul era foarte neîncrezător în vocația democratică a partidelor istorice. În toate celelalte țări care redescopereau acum democrația, astfel de partide nu mai existau și vectorul principal al transformărilor era reprezentat de partide noi, cu o structură mai puțin rigidă și care combina de fapt elemente de partid cu trăsături de organizație civică: Forumul Civic din Cehoslovacia, Solidarnosti din Polonia - chiar și UDMR de la noi. Mineriada din iunie 1990 este de departe cea care a dobândit o nefericită
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
ale Revoluției și filmul execuției cuplului Ceaușescu, scenele de o brutalitate cutremurătoare din Bucureștiul invadat de „mareea neagră” au conferit României statutul de ținut al anomiei și violenței pe care nici azi nu l-a putut depăși în imaginarul european. Mai multe acțiuni și intervenții publice din zilele imediat următoare - mai ales cele de la TVR „Liberă”- mi-au sugerat că puterea recent legitimată prin alegeri încerca să pună în scenă, la 13-15 iunie, un remake al rebeliunii legionare din ianuarie 1941
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
brutalitate cutremurătoare din Bucureștiul invadat de „mareea neagră” au conferit României statutul de ținut al anomiei și violenței pe care nici azi nu l-a putut depăși în imaginarul european. Mai multe acțiuni și intervenții publice din zilele imediat următoare - mai ales cele de la TVR „Liberă”- mi-au sugerat că puterea recent legitimată prin alegeri încerca să pună în scenă, la 13-15 iunie, un remake al rebeliunii legionare din ianuarie 1941 și al reprimării acesteia de către Antonescu - aceeași topografie, aceleași metode
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
întâi, că, în ianuarie 1941, chiar se petrecuse o reglare de conturi între legionari și Antonescu, în al doilea rând că, în 1990, nu armata, ci minerii mânați de forțe de securitate și diversiune au încercat zdrobirea opoziției. Minerii și mai ales cei care îi manevrau au avut trei ținte principale: decapitarea simbolică a societății civile - studenți, ziare și ziariști, trecători care aveau aerul de a fi „golani”, intelectuali îndeobște - culminând cu tentativa de decapitare efectivă a lui Marian Munteanu; intimidarea
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
aveau aerul de a fi „golani”, intelectuali îndeobște - culminând cu tentativa de decapitare efectivă a lui Marian Munteanu; intimidarea partidelor politice de opoziție, ale căror sedii sunt devastate, spre jubilația televiziunii publice și a ziarelor pro-FSN; în fine, cartierele locuite mai ales de romi, unde minerii se defulează comițând violuri și violențe pe bandă rulantă. Ceea ce caracterizează în cel mai înalt grad, însă, acest episod este complicitatea dintre invadatori și instituțiile statului - forțele de ordine, armată și justiție. Minerii sunt cazați
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
partidelor politice de opoziție, ale căror sedii sunt devastate, spre jubilația televiziunii publice și a ziarelor pro-FSN; în fine, cartierele locuite mai ales de romi, unde minerii se defulează comițând violuri și violențe pe bandă rulantă. Ceea ce caracterizează în cel mai înalt grad, însă, acest episod este complicitatea dintre invadatori și instituțiile statului - forțele de ordine, armată și justiție. Minerii sunt cazați în cazărmi ale armatei, ba chiar în parte echipați ca ostași, în vreme ce hainele lor negre de cărbune servesc drept
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
sancționat pentru încălcarea grosolană a legii. Dimpotrivă, mulți au avansat spectaculos în carieră. În plin proces de elaborare constituțională, în septembrie 1991, o nouă invazie a minerilor din Valea Jiului a inundat Bucureștii. De data asta, furia lor nu i-a mai avut drept țintă pe studenți sau pe trecători, ca în iunie 1990, ci de-a dreptul instituțiile statului. Minerii au invadat Palatul Victoria, sediul guvernului Roman, sala Teatrului Național, unde se ținea Congresul PNȚCD, și chiar Parlamentul României. Obiectivele acestei
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
sau pe trecători, ca în iunie 1990, ci de-a dreptul instituțiile statului. Minerii au invadat Palatul Victoria, sediul guvernului Roman, sala Teatrului Național, unde se ținea Congresul PNȚCD, și chiar Parlamentul României. Obiectivele acestei noi expediții păreau dintre cele mai confuze; se spunea chiar că minerii vor să asedieze și Palatul Cotroceni. Dar, când președintele Iliescu a anunțat demisia lui Petre Roman, lucrurile s-au calmat subit și minerii au plecat din București. În repetate rânduri, Petre Roman a declarat
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
opoziție, în frunte cu recent înființatul PAC. Devenea posibil un dialog bi-partizan asupra temelor fundamentale ale interesului național. Forțele reacționare care triumfaseră temporar prin mineriada din 1990 nu puteau accepta un atare consens. Mineriadele au fost reacții instinctive ale celor mai conservatoare forțe din societatea românească, în frunte cu clicile de moștenitori ai Securității și nomenclaturii, care aveau nevoie de eliminarea oricărei concurențe occidentale, ca și de strivirea opoziției politice. Nu au reușit integral, dar nici nu au fost integral învinse
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
declarat că este unionist”. De la un necunoscut în perioada sovietică, după proclamarea independenței a parcurs destul de repede treptele afirmării și recunoașterii pe scena politică a Republicii Moldova. În 2009, în preajma împlinirii vârstei de 58 de ani, i-au fost încredințate cele mai înalte demnități în conducerea statului: șef al forului legislativ (speaker al Parlamentului) și președinte (interimar) al Republicii. Cine este, așadar, acest om cu înfățișare modestă, hotărât și curajos în deciziile politice care vizează destinul prezent și viitor al tânărului stat
Mihai Ghimpu – lider dedicat valorilor naţionale by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296503_a_297832]
-
Ghimpu s-a născut la 19 noiembrie 1951, în familia cu cinci copii (trei băieți și o fată) a unui învățător și colhoznic din satul Colonița, localitate cu circa 3.000 de locuitori, situată în apropierea Chișinăului. Unul dintre frații mai mari, Gheorghe Ghimpu, datorită activității și convingerilor politice a fost declarat disident antisovietic în anii ’70, din acest motiv fiind trimis, între 1972 și 1978, într-un lagăr de concentrare în Siberia. Gheorghe Ghimpu a rămas un luptător pentru cauza
Mihai Ghimpu – lider dedicat valorilor naţionale by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296503_a_297832]
-
parte activă la punerea bazelor Frontului Popular din Moldova (PFM), fiind ales membru al Biroului Executiv al acestei prime formațiuni democratice din perioada de apus a URSS. În perioada 1990-1998, Mihai Ghimpu a fost deputat în Parlamentul de la Chișinău, ales mai întâi din partea PFM, apoi, din 1994, pe listele Blocului Țăranilor și Intelectualilor. În această perioadă a deținut funcția de vicepreședinte al Comisiei juridice din cadrul legislativului, calitate în care a participat la votarea actului de independență a Republicii Moldova. În 1998 a
Mihai Ghimpu – lider dedicat valorilor naţionale by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296503_a_297832]
-
politici au apreciat decizia lui Mihai Ghimpu drept „un act de curaj fără precedent pentru un conducător al Republicii Moldova”. Liniile definitorii ale omului politic Mihai Ghimpu sunt modestia, simplitatea și corectitudinea, dar și o anumită intransigență, după cum ne-au confirmat mai multe surse jurnalistice din Republica Moldova. Poate că ar trebui, este de părere soția sa, doamna Dina Ghimpu, „să fie mai puțin exploziv, atât în viața particulară, cât și ca politician”. Prin unele dintre opiniile și deciziile sale, adeseori radicale și
Mihai Ghimpu – lider dedicat valorilor naţionale by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296503_a_297832]
-
definitorii ale omului politic Mihai Ghimpu sunt modestia, simplitatea și corectitudinea, dar și o anumită intransigență, după cum ne-au confirmat mai multe surse jurnalistice din Republica Moldova. Poate că ar trebui, este de părere soția sa, doamna Dina Ghimpu, „să fie mai puțin exploziv, atât în viața particulară, cât și ca politician”. Prin unele dintre opiniile și deciziile sale, adeseori radicale și lipsite de flexibilitatea specifică politicienilor tradiționali, Mihai Ghimpu este un partener incomod chiar și pentru colegii săi din coaliția proeuropeană
Mihai Ghimpu – lider dedicat valorilor naţionale by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296503_a_297832]
-
proeuropeană. Așa se explică și părăsirea rândurilor acesteia într-o anumită perioadă, când opțiunile sale, cum ar fi integrarea imediată a Republicii Moldova în NATO, au fost temporizate sau chiar respinse de partenerii săi. Toate confruntările electorale din ultimii ani și, mai ales, alegerile locale din această vară, soldate cu obținerea unui al treilea mandat în fruntea Primăriei Chișinău de către liberalul Dorin Chirtoacă au confirmat că PL, sub conducerea lui Mihai Ghimpu, se bucură de o audiență constantă și chiar în creștere
Mihai Ghimpu – lider dedicat valorilor naţionale by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296503_a_297832]
-
Bratu Iulian După șapte ani de căsnicie, Andreea Marin și Ștefan Bănică Jr. au decis că este mai bine să se despartă. În toată această perioadă, Ștefan Bănică a fost, de mai multe ori, implicat în scandaluri legate de presupuse infidelități. Iată care sunt femeile despre care se spune că „ar fi pus umărul” la despărțirea celor doi
Care sunt femeile care au „contribuit” la divorțul soților Bănică - Foto by Bratu Iulian () [Corola-website/Journalistic/72883_a_74208]
-
Bratu Iulian După șapte ani de căsnicie, Andreea Marin și Ștefan Bănică Jr. au decis că este mai bine să se despartă. În toată această perioadă, Ștefan Bănică a fost, de mai multe ori, implicat în scandaluri legate de presupuse infidelități. Iată care sunt femeile despre care se spune că „ar fi pus umărul” la despărțirea celor doi. Cele patru femei despre care presa a scris că ar fi avut relații cu
Care sunt femeile care au „contribuit” la divorțul soților Bănică - Foto by Bratu Iulian () [Corola-website/Journalistic/72883_a_74208]
-
ani am avut parte de numeroase statui, unele chiar impozante, plasate în centrul capitalei sau în centre de județ, altele în diferite orășele sau târguri, după putirința financiară locală. Că fiecare regim politic ce s-a succedat s-a războit mai întâi cu stanele de piatră - ca la noi la nimenea! - asta e o chestiune ce ține de moralitatea noastră publică și de posibilitățile noastre de a înțelege istoria. Bunăoară, comuniștii l-au dat jos pe I.C. Brătianu de la Universitate, în timp ce
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
de moralitatea noastră publică și de posibilitățile noastre de a înțelege istoria. Bunăoară, comuniștii l-au dat jos pe I.C. Brătianu de la Universitate, în timp ce „noua orânduire” a râs cât a putut, lovind aspru până și în denumirile străzilor, încât nu mai știe omul pe care din ele se află. În zilele noastre privind panarama politică inter și intra electorală ce se desfășoară sub ochii noștri, stăteam și mă gândeam: dacă ne-am propune să sugerăm imortalizarea unora ce se mișcă vioi
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
imortalizarea unora ce se mișcă vioi pe scena noastră politică și socială, cam cum ar trebui să arate statuile acestora? Dreapta judecată s-a lovit de o dilemă existențială, din cauza numărului mare de „figuri” ce abundă pe scena politică românească, mai cu seamă prin intermediul televizorului, din care ar trebui să alegem: ofițeri și foști ofițeri, foști patrioți și actuali patrioți, avocați, femei tinere cu vino-încoace, dame în trecut panarame devenite azi bătrânele „simpatice”, mari înteprinzători etc., etc. Și așa, furat de
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]