3,506,575 matches
-
unele aprecieri, numărul celor proveniți din România sau a descendenților lor care de-a lungul anilor s-au stabilit în spațiul de la sud de Rio Grande până în Țara de Foc ar fi astăzi circa un sfert de milion, fiind răspândiți mai cu seamă în Brazilia, Venezuela, Argentina, Mexic, Columbia, Peru, Chile etc. Până la primul război mondial, din Europa, inclusiv din spațiul românesc, emigranții s-au îndreptat în principal spre SUA și Canada și mai puțin în părțile sudice ale continentului american
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
circa un sfert de milion, fiind răspândiți mai cu seamă în Brazilia, Venezuela, Argentina, Mexic, Columbia, Peru, Chile etc. Până la primul război mondial, din Europa, inclusiv din spațiul românesc, emigranții s-au îndreptat în principal spre SUA și Canada și mai puțin în părțile sudice ale continentului american. Situația avea să se schimbe în mod substanțial după primul război mondial, atunci când în nordul Americii au apărut o serie de restricții pentru imigranții provenind din Europa, inclusiv din România. În spațiul latino-american
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
1904), după ce se remarcase ca inginer cartograf, director al rețelei de căi ferate și publicist. Contemporan cu el, un alt ardelean, originar din zona Sibiului, doctorul Ilarie Mitrea, a trăit o vreme în Mexic. Inginerul român Iuliu Popper a trăit mai mulți ani în Argentina, cartografiind, între altele, sudul țării, inclusiv Țara de Foc, unde a dat numeroase denumiri geografice ce evocă locuri și personalitățti din țara de origine. Prin Argentina a trecut, de asemenea, și savantul Emil Racoviță, viitor președinte
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
Țara de Foc, unde a dat numeroase denumiri geografice ce evocă locuri și personalitățti din țara de origine. Prin Argentina a trecut, de asemenea, și savantul Emil Racoviță, viitor președinte al Academiei Române. Din cauza unor crize specifice de ordin socio-economic, dar mai cu seamă național, o serie de români ardeleni s-au îndreptat spre Argentina, fiind atrași și de propaganda făcută în acest sens de unele publicații din Ardeal. Până în anul 1914, în această țară s-au stabilit cca 2.100 de
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
primului război mondial, în Argentina au apărut și primele societăți românești din America de Sud, precum „Ajutorul”, în 1916, cercul „Unirea Română”, în 1918, societatea „Uniunea română”, care a publicat și un periodic cu același nume, în limbile română și spaniolă. Au mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională unică a foștilor emigranți români din Argentina. Românii de acolo au contribuit la susținerea unor publicații proprii, precum „Românul”, „Tribuna Română
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
perioada interbelică au apărut și în Brazilia imigranți provenind din spațiul românesc. Numai între anii 1923-1926 au plecat în Brazilia 40.142 de emigranți din România. În anul 1926, către Brazilia au plecat 12.680 de persoane din Basarabia, aparținând mai cu seamă diverselor minorități naționale. Majoritatea au plecat din rațiuni economice. Câteva mii au revenit în anii următori în țară, alții creându-și acolo o viață nouă. Începând din 1921 s-au înființat în spațiul brazilian o serie de consulate
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
comuniste, numărul celor ce au trecut oceanul a crescut continuu. Evenimentele de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, respectiv instaurarea regimului comunist, au determinat un exod din ce în ce mai pronunțat și prelungit al românilor și în spațiul latino-american. Astfel, unui val mai vechi de emigranți sosiți acolo mai ales din motive economice i s-a alăturat altul, mai nou, justificat în primul rând de rațiuni politice. Astfel, în spațiul latino-american și-au găsit adăpost o serie de militanți ai mișcării legionare, dar
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
oceanul a crescut continuu. Evenimentele de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, respectiv instaurarea regimului comunist, au determinat un exod din ce în ce mai pronunțat și prelungit al românilor și în spațiul latino-american. Astfel, unui val mai vechi de emigranți sosiți acolo mai ales din motive economice i s-a alăturat altul, mai nou, justificat în primul rând de rațiuni politice. Astfel, în spațiul latino-american și-au găsit adăpost o serie de militanți ai mișcării legionare, dar și politicieni proveniti din diverse partide
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
doilea război mondial, respectiv instaurarea regimului comunist, au determinat un exod din ce în ce mai pronunțat și prelungit al românilor și în spațiul latino-american. Astfel, unui val mai vechi de emigranți sosiți acolo mai ales din motive economice i s-a alăturat altul, mai nou, justificat în primul rând de rațiuni politice. Astfel, în spațiul latino-american și-au găsit adăpost o serie de militanți ai mișcării legionare, dar și politicieni proveniti din diverse partide, intelectuali, diplomați etc. De exemplu, în Argentina se aflau în
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
în primul rând de rațiuni politice. Astfel, în spațiul latino-american și-au găsit adăpost o serie de militanți ai mișcării legionare, dar și politicieni proveniti din diverse partide, intelectuali, diplomați etc. De exemplu, în Argentina se aflau în deceniile postbelice mai multe mii de cetățeni provenind din România. Între aceștia pot fi pomeniți Dimitrie Găzdaru (1897 - 1991) sau Vintilă Horia (1915 - 1992). Primul, lingvist și istoric literar, după o carieră universitară la Iași și la Roma, s-a stabilit în 1949
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
Ioan Dan, fost multă vreme șeful Misiunii catolice române din Argentina. Lui i se datorează, între altele, o importantă contribuție științifică: „O teorie fabricată și o pseudoproblemă din istoria Transilvaniei”, consacrată originilor și continuității neamului românesc. În Argentina trăiesc astăzi mai multe zeci de mii de persoane de origine sau de proveniență din România. Cei mai mulți sunt concentrați în Buenos Aires, iar alții locuiesc, în grupuri mai mici, în La Plata, Cordoba, Mendoza etc. Nu puțini dintre ei ocupă poziții semnificative în viața
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
și o pseudoproblemă din istoria Transilvaniei”, consacrată originilor și continuității neamului românesc. În Argentina trăiesc astăzi mai multe zeci de mii de persoane de origine sau de proveniență din România. Cei mai mulți sunt concentrați în Buenos Aires, iar alții locuiesc, în grupuri mai mici, în La Plata, Cordoba, Mendoza etc. Nu puțini dintre ei ocupă poziții semnificative în viața economică, politică și intelectuală din Argentina, în calitate de ingineri, comercianți, profesori, istorici etc. Multă vreme, activitatea comunității românești de acolo s-a desfășurat în cadrul Asociației
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
află originarii din România stabiliți în Brazilia. Se consideră că doar în principalul centru industrial al acestei țări, Sao Paolo, trăiesc cel puțin 30.000 de originari din spațiul carpato-danubian. De-a lungul timpurilor, în spațiul brazilian s-au ilustrat mai mulți români, precum soprana Florica Cristoforeanu sau inginerul Teodor Oniga, fost profesor universitar, dar și om politic, diplomat. Câteva zeci de mii de români s-au stabilit și în Venezuela. O vreme, de exemplu, s-a aflat acolo cunoscutul sociolog
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
parte își păstrează tradițiile, limba, obiceiurile și legăturile cu țara de origine. Românii au acolo ziare și ore de emisie la posturile de radio și televiziune, asociații de tot felul, inclusiv echipe sportive. Sunt oameni antrenați în activități din cele mai diverse, precum proprietari de firme, profesori universitari, liberi profesioniști, oameni de afaceri etc. O parte a diasporei românești, nu foarte numeroasă, dar deosebit de activă și în continuă creștere.
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
delfice îl ascultau pe bărbatul care-ndrăznise să le dea viață, el răzvrătitul ruinat în iluzii. „Soare, prieten oriental, tichie de aur a minții mele, mi-e drag să te port de-a lungul, de-a latul, dar, vai, nu mai pot!” oftează chiar el, Kazandzakis, în strania lui „Odissee”, năucitorul călător peste mări, peste țări, în preajma mormântului său din Creta zbâtându-se vechile duhuri, uimite citind epitaful: „Nimic nu visez, de nimic nu mi-e teamă, sunt un om liber”... Mai
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
mai pot!” oftează chiar el, Kazandzakis, în strania lui „Odissee”, năucitorul călător peste mări, peste țări, în preajma mormântului său din Creta zbâtându-se vechile duhuri, uimite citind epitaful: „Nimic nu visez, de nimic nu mi-e teamă, sunt un om liber”... Mai liber chiar decât fratele său în deziluzii, Panait Istrati, ofticosul prinț al ciulinilor de Bărăgan. „Ne face destinul această plăcere să ne lase-nsfârșit să murim la marginea țării părinților” se lăuda Kostas Karyotakis înainte de sinucidere. „Doar pentru că tu m-ai
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
în tragice, sângeroase războaie fraterne, ținea să ne spună de-atunci: „Cu câtă ușurință schimbăm zeii! Ce mânioși strivim sub tălpi icoane vechi! Dărâmăm, înălțăm coloane și temple, Vopsim și răzuim înaltele bolți ale cerului”. Și-apoi, înaintea lui, cel mai șchiop decât șchiopul Esop, cu numele furat din Iliada, Menelaos Ludemis, aplecat peste geniul poeziei române, de la ciobanul „Mioriței” până la cei mai tineri poeți, ținea să-i declare doar uneia dintre preafrumoasele admiratoare: „Să nu întârzii. Doar atâta îți spun
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
vechi! Dărâmăm, înălțăm coloane și temple, Vopsim și răzuim înaltele bolți ale cerului”. Și-apoi, înaintea lui, cel mai șchiop decât șchiopul Esop, cu numele furat din Iliada, Menelaos Ludemis, aplecat peste geniul poeziei române, de la ciobanul „Mioriței” până la cei mai tineri poeți, ținea să-i declare doar uneia dintre preafrumoasele admiratoare: „Să nu întârzii. Doar atâta îți spun. Să nu întârzii. Căci atunci Când vei bate la ușă voi crede C-a venit Bătrânețea, C-a venit Iarna, C-a
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
Doar atâta îți spun. Să nu întârzii. Căci atunci Când vei bate la ușă voi crede C-a venit Bătrânețea, C-a venit Iarna, C-a venit Moartea. Să nu întârzii!” O, Doamne, și cum toate Elenele, nu doar cea mai celebră din Iliada, au tot întârziat, Menelaos s-a întâlnit, el singur, cu Bătrânețea, cu Iarna, cu Moartea, alergând spre golfurile Mării Egee cu „Mercedesul” lui hârbuit, ca o corabie veche dezgropată din valuri. Un alt îndrăgostit, Andreas Embirikos, suprarealistul născut
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
Sorin Lavric Obișnuit a vedea în lucruri sensuri și coerențe, intelectualul este în genere o ființă fără apetit pentru obscurități. Crescut în credința că totul poate fi înțeles, iritarea cea mai vie i-o provoacă fenomenele mistice, și de aceea, cînd întîlnește o problemă „misterioasă", el o preschimbă repede în paradox, adică în forma rațională a unui calambur. Numai că, deși o lichidează grație unui joc de cuvinte, pe dinăuntru tema
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
și a monstruosului, un nefiresc pe care Arsenie Papacioc l-a descris frust: singura dată în istoria românilor cînd Caragiale nu a avut dreptate. La stupefierea ominoasă provocată de legionari, în anii '50 s-a adăugat interdicția oficială de a mai vorbi despre ei. Cine atingea subiectul își punea în pericol nu doar cariera, ci libertatea, represiunea care avea să urmeze nefăcînd decît să sporească tentația fructului oprit: un tabu național care a împins refularea colectivă pînă la pragul creării unei
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
de Monica Pillat, Editura Humanitas, 2010, 310 p. o sensibilitate creștină căreia primii anii de după război trebuie să-i fi impregnat o tentă apocaliptică, de vreme ce abolirea monarhiei, ocuparea țării de armata sovietică și epurarea treptată a intelectualilor incomozi semăna tot mai mult cu un scenariu de lichidare națională. Retras la Miorcani în vara lui 1948, într-o claustrare care nu făcea decît să-i acutizeze fiorul religios, Dinu Pillat începe să scrie un roman a cărui atmosferă îl va absorbi pentru
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
mult cu un scenariu de lichidare națională. Retras la Miorcani în vara lui 1948, într-o claustrare care nu făcea decît să-i acutizeze fiorul religios, Dinu Pillat începe să scrie un roman a cărui atmosferă îl va absorbi pentru mai mult de trei luni, interval la capătul căruia autorul va acuza cele două simptome ale împlinirii artistice: epuizare și deopotrivă fericire. Dinu Pillat își percepe ființa ca fiind golită și totuși împlinită, simțind că își luase o piatră de pe inimă
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
stupefacția ominoasă pe care i-o provocase etosul legionar. Ce a urmat apoi ține de destinul aparte al acestei cărți: devenită principalul cap de acuzare în procesul intentat lui Dinu Pillat în 1959, cartea a dispărut din arhivele Securității, sau mai bine spus s-a rătăcit la propriu, pierzîndu-și urma. E plauzibil ca, scos din arhiva și dus într-o bibliotecă privată, manuscrisul să fi stat acolo decenii la rînd, spre a fi citit, ca o delectare de rafinament bizar, de către
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
pe care romanul o presupune fără s-o evoce detaliat, de unde și portretele sumare, abia schițate ale personajelor, în contrast cu ideile precise, înflăcărate și serafice care tot lor le trec prin minte. Personajele trăiesc atît de mult în spirit că nu mai apucă să aibă o identitate romanescă. Sufletul lor suferă de o excrescență metafizică care le sufocă la propriu firul vieții. Toți seamănă cu o mînă de lunateci care vor să se dăruiască neapărat: femeile vor să se dăruiască bărbaților și
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]