3,506,575 matches
-
firește, de tradiția shintoistă și buddhistă, principalele religii din Japonia, în cadrul cărora peisajul, poezia, arta ikebana și grădinăritul erau inseparabile. Cum încep Însemnările de căpătai? Cu o panoramă portretistica a anotimpurilor, în flash-uri scurte, paradisul fiind cântărit și clasificat mai întâi la nivel strict vizual, prin relația dintre lumină și întuneric: primăvară este marcată de oră dimineții și cerul pâl, vara contează nopțile cu licurici sau ploaia cu luna plină, toamna sunt esențiale amurgurile, iarna este valabilă estetic prin zori
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
primăvară este marcată de oră dimineții și cerul pâl, vara contează nopțile cu licurici sau ploaia cu luna plină, toamna sunt esențiale amurgurile, iarna este valabilă estetic prin zori, ninsori, chiciură, ger și prin odăile fierbinți. Autoarea vrea să fie mai ales o generatoare de pasteluri transparente: orice fel de cer e frumos, orice tip de dimineață, orice soi de noapte. Mai exact, orice anotimp și orice moment al zilei este pasabil să fie sau să devină paradisiac; iar dacă nu
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
esențiale amurgurile, iarna este valabilă estetic prin zori, ninsori, chiciură, ger și prin odăile fierbinți. Autoarea vrea să fie mai ales o generatoare de pasteluri transparente: orice fel de cer e frumos, orice tip de dimineață, orice soi de noapte. Mai exact, orice anotimp și orice moment al zilei este pasabil să fie sau să devină paradisiac; iar dacă nu este de la început, atunci se molipsește pe parcurs. Lista de inventar paradisiac este infinită și migălita: sunt rostite că o sutra
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
formă de frumusețe absolută! Enumerarea demonstrativa a acestor elemente este artistică prin excelență. Frumusețea terestră este clasificată prin diferite stări vizuale și de atmosfera. Există astfel, după cum precizează cu aplomb chiar autoarea: lucruri alese, lucruri la care-ți bate inima mai tare, lucruri dragi de altădată, lucruri care-ți înveselesc inima, lucruri pline de măreție, lucruri gingașe, lucruri cu osebire strălucite, lucruri fermecătoare. Dar există, chiar dacă în procent minor, lucruri jalnice și nesuferite, lucruri de rușine, lucruri care te scot din
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
iritata de urâțenie, neîngrijire, paragina, ignoranța, trivialitate. De precizat, insă: paradisul este întotdeauna prezervat ca aparținând zonei aristocratice, datorat fiind percepției unei doamne de onoare de la curtea imperiala. Dincolo de zonă aristocratica, în mediul plebeu, nonestetizant și nonestetic adică, paradisul nu mai este paradis, ci decade. Alchimia plantelor Un spațiu descriptiv aparte le este dedicat arborilor și florilor: este vorba despre o fiesta cromatică, legată de perfecțiunea estetică și estetizanta a vieții. Sărbătoarea cromatică este vădita printr-o „alchimie a plantelor”, ale
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
sunt descrise amănunțit, tocmai întrucât paradisul trebuie livrat migălos, dantelat, în anvergură unei broderii care se dorește apologetica și apoteotica. Întotdeauna este sesizat, sau un cromatism de apogeu (prin nuanțele ori degrade-urile aceleiași culori), sau prin contrastul între culorile mai multor flori: florile de prun, florile de cireș etc. O desăvârșită sărbătoare florala este în luna a cincea, datorită stânjeneilor, întrucât toate fapturile se împodobesc cu stânjenei (inclusiv cocioabele săracilor sunt ornate, devenind marcate efemer de paradis), iar scrisorile legate
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
cu stânjenei au o elegantă desăvârșită. Laudă ierburilor nu lipsește nici ea (între acestea, brusturele, iedera, trifoiul, bambusul, papura). Florile sunt maximalizate nu doar prin identitățile deja consacrate (floarea de cireș, de prun, nalba, crizantema, irisul), ci și prin flori mai puțin ilustre (garofița, clopoțeii, zorelele). Paradisul are grade ierarhice: nuferii din lac în timpul ploii sunt frumoși, dar nu atât de frumoși precum prunii înfloriți, la vreme de apus ori răsărit! Iar dacă sunt pictate, florile de cireș ori stânjeneii își
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
secundare) cu frumusețea absolută! Grădină și plantele (copacii, florile) care o alcătuiesc sunt și o probă de încercare a relației dintre om și pământ. Grădină paradisiacă descrisă de Șei Shōnagon nu dăruiește, însă, roade precum toate grădinile: darurile ei sunt mai cu seamă vizuale și olfactive, drept care roadele concrete (poame, fructe etc.) nu sunt necesare. Hrană este estetică și ajunge atât. Firește, chiar și în cazul estetei doamne de onoare de la curtea împărătesei Sadako se poate afirma că dorința după grădinile
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
sunt necesare. Hrană este estetică și ajunge atât. Firește, chiar și în cazul estetei doamne de onoare de la curtea împărătesei Sadako se poate afirma că dorința după grădinile paradisului tine și de tânjirea sănătoasă a făpturii umane către „clorofilie” sau, mai mult chiar, poate fi valida aserțiunea că grădinile satisfac o „cosmofilie” umană, grădinile putând fi înțelese și că „celebrări clorofiliace” (Robert Pogue Harrison, Gardens. An Essay on the Human Behaviour, Chicago and London, The University of Chicago Press, 2008). Este
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
Harrison, Gardens. An Essay on the Human Behaviour, Chicago and London, The University of Chicago Press, 2008). Este de mirare, totuși, un lucru: esteta Șei Shōnagon nu discută în vreun fel, nici macar aluziv, raportul dintre natură și arta. Un mileniu mai tarziu după doamna japoneză, filosofii grădinii, din secolul XXI, afirmă că grădină nu înseamnă doar natură sau doar artă, ci amândouă la un loc. Șei Shōnagon și estetică ei persuasiva (care monitorizează frumusețea în toate formele ei, fie acestea delicate
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
filosofii grădinii, din secolul XXI, afirmă că grădină nu înseamnă doar natură sau doar artă, ci amândouă la un loc. Șei Shōnagon și estetică ei persuasiva (care monitorizează frumusețea în toate formele ei, fie acestea delicate ori grandioase) percepe grădină mai degrabă că arta decât că natura; dar că arta naturală! Excelentă artificialului (și, în același timp, a mimesisului) nu este conotată de autoarea Însemnărilor de căpătai decât atunci când natură (respectiv crengile, florile) este importată combinatoriu în odăi. Grădină este sau
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
gândite exclusiv floral; mătasurile, pânzeturile, brocarturile, evantaiele sunt vopsite pentru a se obține o cromatică perfectă. Prin coafura și vestimentație, femeia, în mod special, devine o grădină concentrată a paradisului; dar nici ipostazele masculine de la curtea imperiala nu sunt gândite mai prejos, hainele bărbătești fiind tot de imitație florala, prin straturile suprapuse. Vestimentația aristocratica este, prin urmare, croita vegetal, floral ori arborescent; în Europa, o asemenea dimensiune ar avea coloratura dionisiaca, păgâna; în spațiul nipon, o astfel de vegetație făcea parte
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
alt prilej, este îmbrăcată în trei rânduri de rochii cărămizii și un veșmânt de brocart de culoarea prunului roșu; altădată, rochiile albe ale împărătesei sunt combinate cu o mantie roșie că focul. Sora împărătesei, prințesa Shigeisa, nu este nici ea mai prejos: îmbrăcată în rochii având toate nuanțele florilor de prun, cu o vestă purpurie și o mantie de brocart verde! Deplinătatea perspectivei estetice este vădita și asupra figurii împăratului, încât Șei Shōnagon lăcrimează din pricini de extaz vizual. Frumusețea artistic-vizuală
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
poloneze, mazurci, marșuri, precum și lucrări de Mozart, Beethoven, Rossini. Având bucuria de a participa la cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional al Muzicilor Militare de la Brăila, am constatat că, în prezent, muzica militară se ridică la cele mai înalte exigențe, atât prin diversificarea repertorială cât și prin măiestria interpretării. În anul 1996, la Brăila a fost organizat un Festival Național al fanfarelor militare. În 1998, la cea de-a treia ediție, prin participarea muzicii militare a armatei ucrainene
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
militară a Garnizoanei Iași, cu vechi tradiții (prima menționare a existenței sale datând din anul 1830, în ziarul Albina Românească a lui Alexandru Asachi), formație cu o activitate națională și internațională remarcabilă, a fost dirijată de locotenent Alexandru Mateșică - cel mai tânăr dirijor din Festival, care a introdus în program și rock-simfonic. Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, unitate de elită a armatei române, condusă din anul 2009, de locotenent colonel Liviu Voicu, a demonstrat că știe să
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
de muzică militară. Revigorarea muzicii militare se impune a fi o cerință importantă pentru păstrarea tradiției, însumând 182 de ani de existență. Muzica militară este un segment al culturii românești care a depășit sfera activității pur militare. Repertoriul nu se mai limitează doar lucrările de serviciu. Prin abordarea unor lucrări ample, în aranjament simfonic, muzica militară a demonstrat că face parte din peisajul muzical contemporan, având un mare impact asupra publicului.
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
Să nu uităm ... - Marin VELEA Să nu uităm minunata seară a zilei de 19 martie 2014 în care Corul Academic Radio, ne-a oferit cea mai frumoasă și autentică lecție de istorie a poeziei și muzicii corale românești laice și religioase. Condusă cu responsabilitate artistică și profesionalism de harnicul, talentatul și perseverentul dirijor și compozitor Dan Mihai Goia, formația Radioului la pupitrul căreia au ucenicit personalități
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
uităm de asemeni cele două compoziții scrise de cei doi compozitori români (octogenari) Felicia Donceanu și Vasile Timiș, prima scrisă pe textul poetului și Filozofului creștin Lucian Blaga, iar a doua pe versurile aceluiași nepereche poet român Mihail Eminescu menționat mai sus. Un cald cuvânt de aleasă apreciere se cuvine și celor trei soliști Nicolae Simionov (tenor liric), Carmen Săndulescu (pian) și Adrian Ilie (vioară) care împreună cu statornica formație corală a Radioului și a dirijorului ei, au creat acea neuitată seară
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
lucru cu orchestra. Prin cooptarea unui dirijor aflat în plină carieră pentru a îndruma tinerii aspiranți la podiumul de orchestră, UNMB reușește să umple un gol lăsat de sistem în învățământul muzical european, în care au posibilitatea de a preda mai degrabă cei care renunță de timpuriu la viața scenică. Profesorii ne-mai-evoluând, se ajunge la o discrepanță între ce se învață în facultate și ce este necesar pentru o activitate muzicală decentă. Proiectul pe care apreciatul dirijor Jin Wang l-a
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
uităm de asemeni cele două compoziții scrise de cei doi compozitori români (octogenari) Felicia Donceanu și Vasile Timiș, prima scrisă pe textul poetului și Filozofului creștin Lucian Blaga, iar a doua pe versurile aceluiași nepereche poet român Mihail Eminescu menționat mai sus. Un cald cuvânt de aleasă apreciere se cuvine și celor trei soliști Nicolae Simionov (tenor liric), Carmen Săndulescu (pian) și Adrian Ilie (vioară) care împreună cu statornica formație corală a Radioului și a dirijorului ei, au creat acea neuitată seară
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
clasico-barocă și una hispano- braziliană, gândită astfel pentru a atinge trei țeluri: cel didactic, cel cultural și cel comercial. Pentru punerea la punct a tehnicii gestuale și pentru claritatea gândirii structurale, este foarte importantă abordarea repertoriului baroc și clasic. Nu mai puțin importantă este pentru „curățarea” intonației ansamblului, care a avut și unele momente mai puțin fericite. „Vedetele“ serii au fost, desigur, cei patru dirijori. Cum concertele dirijate de Jin Wang constituie întotdeauna un eveniment, am avut cu toții așteptări de la discipolii
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
cel cultural și cel comercial. Pentru punerea la punct a tehnicii gestuale și pentru claritatea gândirii structurale, este foarte importantă abordarea repertoriului baroc și clasic. Nu mai puțin importantă este pentru „curățarea” intonației ansamblului, care a avut și unele momente mai puțin fericite. „Vedetele“ serii au fost, desigur, cei patru dirijori. Cum concertele dirijate de Jin Wang constituie întotdeauna un eveniment, am avut cu toții așteptări de la discipolii săi. Au fost cu toții apreciați de public, dând dovadă de talent și dragoste pentru
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
accesibil. După meditația din debutul serii urmată de ghirlandele de bucurie mozartiene, pulsul parcă începuse să bată în ritmuri sud- americane. Studenții-dirijori, după ce au trecut de filtrul propriei exigențe, al profesorului și al orchestrei, au înfruntat și ultima provocare: cel mai important examen îl dai în fața publicului.
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
Cosmin Ciotloș Sunt puține lucruri de adăugat la cronica pe care Andrei Terian o dedică, în „Cultura", romanului (în sfârsit, romanului) lui loan Grosan, Un om din Est. Ca să nu mai fie nici o ambiguitate, rezum aici verdictul: Groșan e un foarte bun povestitor, un bun umorist, dar un romancier mediocru. Incapabil să scrie o carte în trei dimensiuni, cu adâncimea inclusă așadar, el se amăgește făcând, după rețetă, pliuri și tivuri
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
într-o dimineață oarecare, acesta, începe autorul un capitol, „se trezi brusc cu o irepresibilă dorință de a intra în partid." (p. 32) Aluzia ușurică la Metamorfoza lui Kafka e atât de previzibilă, încât aruncă gluma într-un ridicol deplin. Mai ales că seria de partuze care va urma nu lasă loc pentru vreo interpretare (fie ea și forțată) abisală. Ce-l deranjează însă cel mai mult pe Terian e partea în care, chemat la Securitate, un alt personaj, Iuliu Borna
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]