3,506,575 matches
-
a menținut-o și în planurile lirice ale Sonatei de Bartók. Atonalitatea, diversitatea paletei timbrale specifice viorii precum și suprafețele pline de energie au realizat un bun contrast la insinuantele armonii schubertiene. Emilian Piedicuță a reușit să creeze o atmosferă deosebită mai ales în partea mediană, găsind mijloacele potrivite relevării excepționalei muzicalități a textului chiar dacă a insistat pe anumite procedee împrumutate din Baroc. Finalul, un fel de moto perpetuo a fost momentul în care violonistul s-a identificat cu mesajul sonor mai
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
mai ales în partea mediană, găsind mijloacele potrivite relevării excepționalei muzicalități a textului chiar dacă a insistat pe anumite procedee împrumutate din Baroc. Finalul, un fel de moto perpetuo a fost momentul în care violonistul s-a identificat cu mesajul sonor mai aspru, frust, presărat cu inflexiuni melodice și ritmice extrase din folclor. În sfârșit, despre celebra sonată „Kreutzer”, un moment cu totul special al genului came- ral dedicat duo- ului vioară- pian, model pentru mulți compozitori ca- re au abordat ulterior
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
înscris în susținuta activitate de prezentare a capodoperelor camerale ale secolului precedent pe care acești admirabili instrumentiști ai Filarmonicii și ai UNMB o susțin cu asiduitate pe scenele bucureștene și nu numai. Cvintetul op.57 ( 1940) este una dintre cele mai cunoscute lucrări camerale șostakoviciene și se desfășoară în cinci mișcări pe parcursul a 30 de minute. Aluziile bachiene, contrapunctice, masive, fantasticul Scherzo care amestecă elemente rustice tratate uneori parodic sau cu sarcasm întunecat, Intermezzo-ul plin de tristețe amară și Finalul
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
unul de mare amploare, care se întinde pe 4 părți execuția lui durând peste 42 de minute. Pe lângă unele influențe din epocă (Liszt, Brahms sau Debussy), uneori derutante la o primă audiție, cunoscătorul va identifica elementele care vor defini mai târziu inconfundabilul stil bartókian. Andante, Vivace-Scherzando, Adagoi, Poco a poco più vivace, tot atâtea ipostaze în care cei cinci artiști s-au dezlănțuit pe ritmuri cu care autorul a intrat în contact prin numeroasele sale călătorii sau provenite din alte
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
scriiturii care au caracterizat din punct de vedere temporal opera lui Bartók. A fost o seară minunată, cei 5 interpreți dând viață acestor pagini pe care talentul lor le-au dăruit unui public ales și interesat de muzica de cea mai aleasă calitate.
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
Muzicieni români din diaspora (VI)=Doru IONESCU Vestea bună este că peste vară, în grila de programe TVR 2, edițiile subsemnatului zise „O poveste... cu cântec!” vor fi reluate zilnic, de luni până vineri, de la ora 17.00. Iar mai jos iată și ultima serie de portrete realizată și difuzată deja de TVR Internațional. Leonard Constant (Ottawa). Fiul celebrului actor și cântăreț Sergiu Cioiu, Leo a părăsit țara în 1981, împreună cu familia, exact după cei șapte ani de-acasă. Pe
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
de zile - a cântat alături de mari muzicieni români. Din 1974 s-a întors în Italia continuând o carieră fabuloasă căreia îi stau martore peste 90 de discuri vândute în toată lumea. A revenit în câteva rânduri în țara adoptivă și ar mai cânta, dar cine să-l invite? Evandro Rossetti (Roma). Cu origini românești de gradul I (după mamă), studentul la Stomatologie a făcut parte din generația de aur a folkului românesc (anii ’70), apoi s-a întors la Roma pentru a
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
la Stomatologie a făcut parte din generația de aur a folkului românesc (anii ’70), apoi s-a întors la Roma pentru a profesa. Dar din 2008 a revenit de câteva ori la București, ultima dată pentru a lansa un disc. Mai nou, abordează și scena italiană, cântând la evenimentele comunității românești, alături de fiul său Luca. Tot în limba română! Cristian Madolciu (Toronto) a rămas în conștiința melomanilor români ca frontman și compozitor al grupului pop-rock FFN, dar și ca solist al
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
jumătatea anilor ‘80 din România, după ce avuseseră ocazia să cânte în Emiratele Arabe și în țările scandinave, cei doi soți soliști-instrumentiști sunt stabiliți în Suedia. Au cântat 16 ani pe vase de croazieră, apoi s-au regăsit în profesii mai tihnite, care nu exclud muzica. Natalie, fiica lor, este la fel de talentată, dar urmează o facultate cu un alt profil - Stomatologia. Vorbește limba română perfect, prin urmare este studentă la Cluj, fiind astfel cel mai aproape de familia pe care a cunoscut
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
apoi s-au regăsit în profesii mai tihnite, care nu exclud muzica. Natalie, fiica lor, este la fel de talentată, dar urmează o facultate cu un alt profil - Stomatologia. Vorbește limba română perfect, prin urmare este studentă la Cluj, fiind astfel cel mai aproape de familia pe care a cunoscut-o mai târziu!
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
care nu exclud muzica. Natalie, fiica lor, este la fel de talentată, dar urmează o facultate cu un alt profil - Stomatologia. Vorbește limba română perfect, prin urmare este studentă la Cluj, fiind astfel cel mai aproape de familia pe care a cunoscut-o mai târziu!
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
-Gabi MATEI MIHAI CHIȚU, câștigătorul celei de-a treia ediții a emisiunii concurs Vocea României, a lansat piesa “Mai mult ca ieri”, primul single din carieră, produsă și compusă de băieții de la Deepcentral, George Călin și Doru Todoruț, iar textul piesei a fost scris de Doddy. ALINA EREMIA a filmat un videoclip, pentru single-ul “Cum se face”, compus
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
F. Charm, împreună cu George și Doru, s-au ocupat de producția piesei!” spune artista. NAGUALE s-a întors dintr-o călătorie în India și Dubai, unde a filmat două videoclipuri, colaborări inedite cu Dina Gabri și Sukhbir, unul dintre cei mai importanți artiști indieni, regizate de Alex Ceaușu, Am filmat atât în Mumbai cât și în Coorg, o zonă ce păstrează tradițiile Indiei”, povestește Naguale. AYLIN. După un album pop-jazz și mai multe single-uri lansate, revine cu o piesă produsă
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
inedite cu Dina Gabri și Sukhbir, unul dintre cei mai importanți artiști indieni, regizate de Alex Ceaușu, Am filmat atât în Mumbai cât și în Coorg, o zonă ce păstrează tradițiile Indiei”, povestește Naguale. AYLIN. După un album pop-jazz și mai multe single-uri lansate, revine cu o piesă produsă de Fonogram Studios și Hahaha Production, “Half of me”. Muzica și versurile sunt scrise de Lee Anna James și Elena Moroșanu, iar aranjamentul este semnat de Alexandru Cotoi și Mihai Andrei
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
facultate și un master în domeniul economic. Muzica a rămas însă marea ei pasiune. Anul 2013 i-a adus premiul pentru “Best International Debut“ la Tunisia Music Awards. EMMAH TORIS a lansat primul videoclip din carieră, “Ne întâmplam”, filmat în mai multe locații din Europa, Asia și America de Sud. Single-ul armonizează stiluri diferite, de la influențe de jazz, sunete electronice, blues, cadențe indie rock și este compus de Emmah, în colaborare cu UNU’ de la ROA. Clipul a fost regizat de către Bogdan
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
în recital, un grup de soliști care și-au demonstrat calitățile în interpretări concentrate și convingătoare. Astfel, Adiguzel Samuel Alper din clasa a X-a a Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” din București, laureat cu premiul I la cel mai recent concurs vocal, LIEDART, de la Pitești, posesor al unei voci calde de bariton, a cântat cu accente de tragism autentic aria antică Pieta Signore, iar liedul schumannian Ich grolle nicht în stil romantic plin de pasiune și avânt. Cele două
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
a premiului al doilea la concursul LIEDART de la Pitești, recent desfășurat, o apariție scenică demnă de reținut, a cântat liedul Trandafirul și privighetoarea de N. Rimski-Korsakov, urmat de minunata arie a Rusalkăi din opera omonimă de A. Dvořák. Momentul cel mai reușit din programul său a fost cântecul De n-ar fi fost să ne-ntâlnim de M. Vescan, o melodie favorită din genul accesibil de acum o jumătate de veac, purtătoare de nostalgii și evocări pentru seniorii din public. Așteptăm
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
număr de rusticana de P. Mascagni, care a produs orchestre simfonice din țară, se prezintă clipe da vrajă prin intonarea de către ca un artist format, cu experiență și ansamblu cu pasiune a uneia dintre autoritate scenică. Interpretarea sa a cele mai frumoase melodii care au fost încântat prin frumusețea sunetului și compuse vreodată pentru orchestră. Momentul de vârf al întregului festival l-a constituit evoluția pianistului de 18 ani Nicola Losito din Italia, cu o viziune surprinzătoare asupra Concertului nr. 1
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
acest an a festivalului a fost: „poèmes que nous sommes / our selves aș poems”. Invitată de onoare a fost România! De altfel, afișul acestui eveniment cutural de tradiție din capitală Franței a fost realizat de Wanda Mihuleac, una dintre cele mai valoroase reprezentante ale artei contemporane românești, cea care a realizat și grafică LP-ului meu de autor, apărut la Electrecord în 1991, si a LP-ului lui Octavian Nemescu, editat de aceeași casă de discuri. Wanda Mihuleac a avut și
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
Althen. Piesă - interpretată de saxofonistul francez Marc Sieffert, solist la Radio France - a fost cântată atunci la Centrul Cultural Român din Paris. Pentru ediția din 2013 a August 2013 festivalului am ales poemul „Portrait imaginaire”, semnat de una dintre cele mai interesante poete canadiene de expresie franceză din Québec: Hélène Dorion. Repetiția generală a avut loc la Cité Internaționale des Arts, nu departe de Galeria de artă „59 Rivoli”. Cu același prilej m-am reîntâlnit la Paris, la Ecole Normale de
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
cu celebrul flautist francez Pierre-Yves Artaud de care mă leagă o veche prietenie. L-am cunoscut la Darmstadt, în 1984, la Ferienkurse für Neue Musik. I-am dedicat atunci prima mea piesă de flaut, Proportions pentru flaut solo (amplificat). Am mai fost la Paris în 2007 cu ocazia concertului Orchestrei Franceze de Flaute (OFF) - ansamblu fondat și condus de Pierre-Yves Artaud - care a inclus în program Concertul meu pentru flaut și orchestră de flaute, Modalis III, solist: Pierre-Yves Artaud, dirijor: Pierre-
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
flori de liliac aranjate chiar de Alexandra. Au acompaniat-o la pian compozitorul și textierul Bobby Stoica, muzicianul Mariano José Castro (Argentina), contrabasistul Adrian Flautistu și percuțio- nistul Dan Incrosnatu. Mircea Vintilă, surpriza serii, a lansat alături de Alexandra Ușurelu cel mai nou single al ei: “Ceva se întâmplă cu noi”. Videoclipul s-a filmat în Brazilia, în statul Bahia, în mijlocul unei comunități de oameni simpli, care trăiesc în armonie cu natura, cu oameni frumoși care ne demonstrează ca “nu avem nevoie
Ceva se înt?mplă cu noi. In: Ceva se întâmplă cu noi by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83839_a_85164]
-
unison) comportă din punct de vedere al periodizării două etape: a) pre-adamică (în care muzica aparținea exclusiv Naturii); b) post-adamică (pe parcursul căreia muzica devine progresiv Cultură). În ambele etape omenirea exersa un unic limbaj sonor ancestral. 2) Faza sintonică propunea mai multe lumi sonore, care se reglau în baza unui model mitologic paradigmatic. „Limbajul primordial s-a transformat în limbaje umane, care pierzând treptat contactul cu acesta, au devenit arbitrare, multiplicându-se într-o mulțime de limbi și dialecte divergente, în
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
primordial s-a transformat în limbaje umane, care pierzând treptat contactul cu acesta, au devenit arbitrare, multiplicându-se într-o mulțime de limbi și dialecte divergente, în timp ce alte segmente generate de Limbajul, de muzica primordială s-au transformat, mai târziu, în muzica umană, concepută a fi forma cea mai pură și mai umană a activității omului și, deci, de materializare a Limbajului creator” (Octavian Nemescu: Capacitățile semantice ale muzicii, Ed. Muzicală, București, 1983). 3) Faza subordonării relevă un parcurs
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
contactul cu acesta, au devenit arbitrare, multiplicându-se într-o mulțime de limbi și dialecte divergente, în timp ce alte segmente generate de Limbajul, de muzica primordială s-au transformat, mai târziu, în muzica umană, concepută a fi forma cea mai pură și mai umană a activității omului și, deci, de materializare a Limbajului creator” (Octavian Nemescu: Capacitățile semantice ale muzicii, Ed. Muzicală, București, 1983). 3) Faza subordonării relevă un parcurs pe care limbajele muzicale încing un aprig dans al consecuțiilor
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]