3,506,575 matches
-
cască, două litere mâzgălesc o realitate și un vis. După o saptămână, m-a vâzut pe strada și m-a recunoscut după poza din CI. Tom și Jerry e o comedie extrem de neagră, la care o să râzi cu lacrimi. Cele mai frumoase amintiri din România le am la grătar, pe munte, la plimbare sau râzând cu colegii mei la o cafea. Vâzând că mă amuz, oamenii președintelui mă întreabă ce se întâmplă. Eu aș cere și daune morale pentru că prin întârzierea
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
nu va fi centrată pe dl Opriș, ci pe respectarea procedurii în caz de catastrofă aeriană. Părea un afiș ceva sau părea ceva cu multe poze. Nu e un reproș, ci o constatare. Conform topului celor care au cheltuit cel mai mult în această campanie, Liviu Negoiță, ocupă un loc fruntaș, ceea ce se vede și în dotarea electorală a sectorului. Potrivit presei locale, ei cer aducerea înapoi a celor trei coșciuge la Qunu, unde sunt înmormântați părinții lui Mandela și unde
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
se vede și în dotarea electorală a sectorului. Potrivit presei locale, ei cer aducerea înapoi a celor trei coșciuge la Qunu, unde sunt înmormântați părinții lui Mandela și unde dorește să fie înmormântat și fostul președinte sud-african. Jumătate de oră mai târziu, soldatul american intră în catedrală, pentru a o vizita, și vede câțiva oameni care tocmai puneau un coșciug pe catafalc.
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
CUVÂNT ÎNAINTE În ultimul timp, tot mai mulți dascăli ai învățământului vasluian și-au făcut un titlu de onoare din a publica lucrări de interes general, cum sunt: crestomațiile, testele grilă, dicționare specializate pe domenii, ghiduri metodice, culegeri de texte etc. În acest cadru se integrează și
Cuv?nt ?nainte by Melu IACOB [Corola-other/Administrative/83658_a_84983]
-
de interes general, cum sunt: crestomațiile, testele grilă, dicționare specializate pe domenii, ghiduri metodice, culegeri de texte etc. În acest cadru se integrează și demersul colegului nostru, învățător cu o îndelungată activitate la clasă, cu o mare experiență didactică și, mai ales, împătimit de istorie. Farmecul trecutului, misterul locurilor în care a copilărit, tradițiile neamului nostru și-au pus „matricea genetică” în personalitatea autorului și l-au îndemnat să adune legende, povești, povestiri și poezii legate de locuri de pe cuprinsul actual
Cuv?nt ?nainte by Melu IACOB [Corola-other/Administrative/83658_a_84983]
-
cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu f.91) Comuna Grumăzoaia din ținutul Fălciului, în vechime s-a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se află astăzi. Numele de Grumăzoaia vine de la un vechi răzeș Andrei Grumază. Această moșie, spun oamenii că a dat-o Ștefan cel Mare -cu hrisoave - unui oștean pe care-l chema , în urma unei vitejii desfășurate într-
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ. Și astăzi, când ară oamenii mai adânc, cu plugul, găsesc cărămizi și pietre mari, ceea ce adeverește spusa bătrânilor.
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
turcești și tătărăști, a tras el cu arcul către miază-noapte și unde s-a oprit săgeata, porunci să se sădească o biserică, pentru pomenirea Domnului Dumnezeului nostru. Biserica asta venea drept în ograda curților domnești și după ce-a trecut mai o sută de ani, s-a făcut Episcopie a Hușului. Piscul Coțoiou acum scade, din pricină că poalele dealului dinspre târg se dărâmă în vremea ploilor îndelungate.
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.29) În pădurea din comuna Moșna, ținutul Fălciului se văd niște șanțuri de pământ și locului acestuia îi zic oamenii CETĂȚUIA LUI ȘTEFAN-VODĂ CEL MARE. Aici este un loc drept și larg, mai ca o falce, și-i înconjurat împrejur de un șanț adânc, cam de un stat de om, după cum se vede astăzi, iar lărgimea vine cam de doi stânjeni. Șanțul se sfârșește în partea dinspre asfințit, unde se și cunoaște bine
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
Șanțul se sfârșește în partea dinspre asfințit, unde se și cunoaște bine locul de poartă. Într-o parte a șanțului se află o ruptură de pământ, adâncă în chipul unei bolte, aici erau ușile unei tainițe, care se vedeau până mai anii trecuți. În partea de răsărit a locului închis cu șanț, este o movilă, anume făcută de tras sama în depărtări. Movila vine în partea dinspre asfințit a cetății. Astăzi Cetățuia lui Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
-și în care și trăsuri femeile și copiii, cum și râșnițe și cele trebuincioase de hrană. După ce se suiau pe podișul (tăpșanul) de deasupra, tăiau copacii și astupau bine drumurile de pe coastele dealului, pentru ca să se adăpostească și să se apere mai bine de vrăjmași. Oamenii care n-aveau copii, fugeau de ceilalți, pentru ca să nu fie obliciți de tătari, după plânsul bieților prunci. În vremea tătarilor, pogorându-se o fată mare de dealul Taberei, ca să ia apă de la fântâna Gâdesei, a ucis
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
ROMÂNIA ESTE GRĂDINA MAICII DOMNULUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 348. footnote> (Episcopul Melchisedec Ștefănescu) Pe timpul lui Ștefan cel Mare, trăia un cuvios, anume Iosif, care se nevoise mai întâi în pustiul Iordanului; apoi, de răul păgânilor, care stăpâneau acele locuri, a venit, împreună cu viețuitorii săi și și-au ales loc de pustnicie muții din preajma Mânăstirii Bistrița (Neamț). Acolo au trăit ei un timp îndelungat, după care, mai în
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
nevoise mai întâi în pustiul Iordanului; apoi, de răul păgânilor, care stăpâneau acele locuri, a venit, împreună cu viețuitorii săi și și-au ales loc de pustnicie muții din preajma Mânăstirii Bistrița (Neamț). Acolo au trăit ei un timp îndelungat, după care, mai în urmă, s-au hotărât să se strămute în muntele Atonului, din Grecia. Coborându-se de vale de munții Bistriței, îndată i se arătă Prea Sfânta fecioară Maria care, oprindu-i în cale, îi întrebă: - Unde vă duceți, fiilor? Ei
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
a făcut în apropiere de locul unde este acum Mânăstirea Bisericani și unde, ca amintire, s-a așezat într-un stejar bătrân, o icoană a Maicii Domnului. Sihastrii s-au întors apoi înapoi, urmându-și nevoințele lor schimnice ca și mai înainte și dând ca aducere aminte numele lor munților în care și-au petrecut viața, și anume: Metodie, Varnava, Verchie, Simon, Gherman, Piru și Grecul.
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
războiului cu ungurii, la Baia, ea avu prilejul să ia parte la luptă și se deosebi prin curajul și îndrăzneala sa. În bătălia de la Racova era întotdeauna în fruntea oastei, încât oștenii tovarăși se plânseră căpeteniei oștirii, să o lase mai în urmă, pentru că-i mama unui copil, pe care trebuie să-l îngrijească. Dorința lor a fost împlinită și Maria rămase în urma oștirii. Aici ea se deosebi din nou, când văzând rănit de moarte pe un comandant și strângând
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
Aici ea se deosebi din nou, când văzând rănit de moarte pe un comandant și strângând 120 de femei de prin sate, cără toată noaptea muniție și hrană, la Cănțălărești (Vaslui), unde Ștefan cel Mare bătu 120 mii de turci. Mai târziu, la Valea-Albă (Neamț), ea intră iarăși în luptă, și pe când mânuia un tun, a fost rănită greu și silită să iasă din luptă. Din acest război, i s-a dat gradul de cinste, făcând-o Sutaș (Căpitan) și Vodă
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
POSTUL LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT (Povestiri vitejești, Fălticeni, 1915, f.30) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile turcești, multe ca frunza și iarba. Ștefan, cu puținii lui oșteni, le aține calea... Dar cum să se încumeteze el, să sfărâme o oaste atât de înfricoșătoare, când unui moldovean era să i
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
moldovean era să i se împotrivească trei turci? -„Doar o minune dumnezeiască mă va mântui”, grăi Ștefan inimoșilor săi oșteni din jurul lui. Sultanul turcesc avea la îndemână călăreți neîntrecuți, pe cai arăbești iuți ca săgeata; tunuri îndemânatice cărora cele mai mari cetăți nu le stătuse în cale, ieniceri plini de îngâmfare, obișnuiți cu războiul și cu biruința... Ștefan se încumetă să ducă în fața unei oștiri atât de puternice, mai mult muncitorii pământului strămoșesc: oameni de sapă și de plug, care
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
neîntrecuți, pe cai arăbești iuți ca săgeata; tunuri îndemânatice cărora cele mai mari cetăți nu le stătuse în cale, ieniceri plini de îngâmfare, obișnuiți cu războiul și cu biruința... Ștefan se încumetă să ducă în fața unei oștiri atât de puternice, mai mult muncitorii pământului strămoșesc: oameni de sapă și de plug, care aveau drept podoabă minteanul și sumanul zilelor de sărbătoare. -„Cu Dumnezeu înainte, dragii mei oșteni, căci de la Dânsul numai, va putea să ne vină mântuirea!” strigă Ștefan voinicilor săi
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
făcut cu portretul adevărat (originalul)? Călugărul a răspuns ce însuși auzise: Într-una din zilele anului 1777 (când ni s-a răpit Bucovina) la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a început să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării treziți din somn se uitară în ograda mânăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului, ce creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de-o lumină strașnică și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
adevărat (originalul)? Călugărul a răspuns ce însuși auzise: Într-una din zilele anului 1777 (când ni s-a răpit Bucovina) la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a început să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării treziți din somn se uitară în ograda mânăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului, ce creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de-o lumină strașnică și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
țară, Vodă l-a răsplătit pe Huiban, dându-i în răzășie după cum și-a ales el pe valea pârâului Văii Mărului, drept locul acela care i-a plăcut lui Huiban când a fost la nuiele de corn. Și ca cinste mai mare, Ștefan a hotărât ca să nu mai fie ostaș din oastea care umblă pe jos, ci să fie în oastea călărașilor alături de boierii țării. Hotărnicia s-a făcut în primăvară de-un aprod, însemnând din Tutova, la gura Mărășeștilor, către
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
dându-i în răzășie după cum și-a ales el pe valea pârâului Văii Mărului, drept locul acela care i-a plăcut lui Huiban când a fost la nuiele de corn. Și ca cinste mai mare, Ștefan a hotărât ca să nu mai fie ostaș din oastea care umblă pe jos, ci să fie în oastea călărașilor alături de boierii țării. Hotărnicia s-a făcut în primăvară de-un aprod, însemnând din Tutova, la gura Mărășeștilor, către miază-noapte până în zarea Tuleștilor, unde-a așezat
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
fie în oastea călărașilor alături de boierii țării. Hotărnicia s-a făcut în primăvară de-un aprod, însemnând din Tutova, la gura Mărășeștilor, către miază-noapte până în zarea Tuleștilor, unde-a așezat o icoană într-un stejar bătrân. Urmele stejarului tot se mai cunosc și astăzi, în hotarul pădurii, moșierului Iorgu Constandache. Pe vremea aceea moșiile se măsurau în lungiș i se puneau hotare, iar în curmeziș se întindea până unde ajungea o vită păscătoare în șase luni de zile, așa că răzășia lui
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]