3,506,575 matches
-
Pân-a nu-ajunge plugar Aveam falnic harmasar Și o ghioagă nestrujită Cu piroane țintuită, Care când o învârteam Proașcă prin dușmani făceam, Câte opt pe loc turteam! Gelu Andone Alelei! pe când eram Om întreg de mă luptam Mulți păgâni am mai stricat! Multe capete-am fărmat De tătari și de lifteni Și de falnici ungureni! Iar în foc la Războieni Mi-a căzut ghioaga din mână De o sabie păgână; Dar n-a căzut numai ea A căzut și mâna mea
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
ulterior am pledat - în ciuda unor păreri contrare, destul de virulente - pentru transformarea sa în Actualitatea Muzicală, seria nouă. Ajunsă astăzi, grație osârdiei redactorilor și colaboratorilor la a suta apariție. O aniversare rotundă, demnă de laudă. După o evoluție nescutită de dificultăți. Mai ales financiare. Revista și-a demonstrat pe tot acest parcurs cu brio utilitatea, menirea. Și-a păstrat linia de conduită, afirmându-se convingător în peisajul autohton. Cu o voce, poate nu puternică, dar distinctă, corectă, profesională. A făcut o contrapondere
Bravo! by Adrian Iorgulescu () [Corola-other/Journalistic/83537_a_84862]
-
lipsite de artificii, luxuriant orchestrate. Am ascultat apoi Capriciul românesc pentru vioară de Enescu (pus în circuitul concertistic prin orchestrația în pur stil enescian de Cornel Țăranu), într-o tălmăcire echilibrată, străbătută de spiritul scriiturii violonistice inconfundabil al lui Enescu (mai cu seamă în pasajele lente, de introspecție visătoare), datorată lui Remus Azoiței. Cariera glorioasă a tânărului nostru muzician se justifică prin calitățile sale interpretative și pedagogice; este admirabil atașamentul său pentru Enescu, a cărui memorie o omagiază prin inițierea la
Kitajenko: lec?ie de m?iestrie by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83542_a_84867]
-
lună-răsare și găsește pe stăpâna nopții bocindu-se de necredința Soarelui. Ea se văieta că n-are parte de bărbat, că nu pricepe de ce fuge de dânsa și o lasă să alerge ca o besmetică în urma lui. Și se tânguia: - Mai bine mă făcea maică-mea femeie ca toate femeile, că tot aș fi avut parte de soț, dar nu zână, cu pletele învălvăete de lumină și cu sufletul întunecat și umed ca o peșteră neumblată. Soarta rea prinde la nădejde
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
departe în valurile norilor. După asta, ia pe palmă copila înflorită a temutului stăpân pământean și i-o sădește în 60 ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT - legende și povești grădină, printre celelalte podoabe, ca s-o aibă aproape, să se mai mângâie. De-atunci floarea-soarelui cu fața ei galbenă și înfiorătoare de durere, își întoarce veșnic chipul întristat înspre strălucirea craiului zilei, cerându-i sărutarea mântuitoare...
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
Vengerov și Filarmonica Petre CODREANU Faima violonistului Maxim Vengerov s-a răspândit repede și pretutindeni. Și pe drept cuvânt. Muzicianul rus a beneficiat de una dintre cele mai bune școli din lume, care i-a șlefuit talentul de excepție. Riscăm ipoteza potrivit căreia înzestrarea nativă pentru o știință sau artă se poate realiza plenar înăuntrul respectivei științe sau arte. Argument: Enescu - și asemenea lui mulți alții - a fost
Vengerov ?i Filarmonica by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83548_a_84873]
-
Filarmonicii “George Enescu”, nu a fost un compromis, ci expresia concordiei firești și explicabile. Creația lui Beethoven poate deschide orice program de festival; Filarmonica ce poartă numele muzicianului omagiat astfel, așijderea; un dirijor cu renume poate colabora cu aceasta (a mai făcut-o și, mai mult ca sigur, o va mai face) și cu un grup solistic (Romanian Piano Trio) care s-a afirmat autoritar în ultimii ani. Prin urmare, am urmărit o reușită interpretativă. Uvertura Leonora nr. 3 a avut
Vengerov ?i Filarmonica by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83548_a_84873]
-
a fost un compromis, ci expresia concordiei firești și explicabile. Creația lui Beethoven poate deschide orice program de festival; Filarmonica ce poartă numele muzicianului omagiat astfel, așijderea; un dirijor cu renume poate colabora cu aceasta (a mai făcut-o și, mai mult ca sigur, o va mai face) și cu un grup solistic (Romanian Piano Trio) care s-a afirmat autoritar în ultimii ani. Prin urmare, am urmărit o reușită interpretativă. Uvertura Leonora nr. 3 a avut tensiune și echilibru; Triplul
Vengerov ?i Filarmonica by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83548_a_84873]
-
concordiei firești și explicabile. Creația lui Beethoven poate deschide orice program de festival; Filarmonica ce poartă numele muzicianului omagiat astfel, așijderea; un dirijor cu renume poate colabora cu aceasta (a mai făcut-o și, mai mult ca sigur, o va mai face) și cu un grup solistic (Romanian Piano Trio) care s-a afirmat autoritar în ultimii ani. Prin urmare, am urmărit o reușită interpretativă. Uvertura Leonora nr. 3 a avut tensiune și echilibru; Triplul concert (protagoniști Alexandru Tomescu, Răzvan Suma
Vengerov ?i Filarmonica by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83548_a_84873]
-
Mezzo de a prelua în direct concertul): Weber: Uvertura la opera Oberon, Haydn: Simfonia nr.100 în Sol major „Militara”, Dvořák: Simfonia în Sol major op.88. Din mitul navigatorului rătăcitor au preluat doar fantasticul - coborât însă la dimensiunea cea mai reală: perfecțiunea relației cu muzica. Se știu cei mai buni, își permit ceea ce consideră de cuviință: dirijorul (leton) MARISS JANSONS prezintă un program fără lucrare concertantă; aduce hazul în prestația orchestrei (la încheierea lucrării lui Haydn, grupul percuționiștilor părăsea scena
Olandezii...REGALI! by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83543_a_84868]
-
la opera Oberon, Haydn: Simfonia nr.100 în Sol major „Militara”, Dvořák: Simfonia în Sol major op.88. Din mitul navigatorului rătăcitor au preluat doar fantasticul - coborât însă la dimensiunea cea mai reală: perfecțiunea relației cu muzica. Se știu cei mai buni, își permit ceea ce consideră de cuviință: dirijorul (leton) MARISS JANSONS prezintă un program fără lucrare concertantă; aduce hazul în prestația orchestrei (la încheierea lucrării lui Haydn, grupul percuționiștilor părăsea scena, pentru a reintra apoi prin sală - defilând în cadență
Olandezii...REGALI! by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83543_a_84868]
-
cu forță pe măsura potențialului - parcă fără limită al orchestrei, un mecanism perfect! Ritmică viguroasă, în „asalt”, modulații spectaculoase, percuții exotice, caracter marțial, explozii coloristice, grație de Menuet, nuanțe dramatice, totul clădit în jurul unui umor fin. Nu este Haydn cel mai optimist geniu muzical? Gestualitatea dirijorului creează sinteze geometrice, balansul între pianissime efemere și verticalități sonore: compune și desface expresii. În Dvořák - ritm și ton impecabile (cornii sună perfectissim), a stârnit imaginația în complexul senzațiilor romantice. Așadar, un program în fortissimo
Olandezii...REGALI! by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83543_a_84868]
-
cei patru (Erika Geldsetzer - vioară, Sascha Frömbling - violă, Konstantin Heidrich - violoncel, Dirk Mommertz - pian) nu a ieșit în evidență decât numai atunci și numai cât partitura o impunea: strălucire, lirism, patos, culoare, vigoare, vivacitate, introspecție cât cuprinde și toate și mai ales (din plin) un perfect spirit cameral, întrutotul adecvat acestui gen al esențelor și pieselor alese. Petre CODREANU
Perfect spirit cameral by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83555_a_84880]
-
care merge spre Iași, tot o bătaie a fost și-i omora pe turci, ca și cum i-ar fi luat din oală. Pe unde-i satul Fundătura a fost bătălie amarnică: Ștefan își așezase oștirea pe dealul Măgura, care-i cel mai înalt deal de pe acolo și trăgea-n turci de-i potopea. Și astăzi sunt urmele de șanțuri și a unui beci care-i zic oamenii: Beciul lui Ștefan-Vodă. Pe șesul Bârladului, unde-i astăzi satul Ștefan-cel-Mare, a fost iar o
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
acesta voi zidi un locaș dumnezeiesc. Turcii au trecut înainte fără ca să-l zărească și Ștefan a scăpat cu viață. După întâmplarea aceasta, Dumnezeu i-a ajutat și i-a bătut cu istovul pe turci, la Podul- Înalt, care venea mai sus de satul Scânteia („Ceea ce nu-i adevărat, lupta s-a dat tot la Cănțălărești” - spune Nicolae Iorga) și pe urmă i-a alungat pe turci în jos spre Dunăre. În ținutul Tecuciului iar i-a bătut amarnic pe turci
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
rămas numele: Vadul-Turcilor. Și așa a scăpat țara de robie și oastea moldovenească a făcut minuni de vitejie. Cum a sfârșit războiul, Ștefan a poruncit să facă în Scânteia o biserică cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și a mai făcut și un pod de piatră peste pârâul Rebricea. Morții câți au căzut în vremea războiului cu turcii, i-a îngropat înspre miază-zi și răsărit de Pungești, în locul unde-i zic oamenii Țintirimul lui Vodă, iar celor care-au trăit
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
să ne convingă că este un violonist redutabil, cu un discurs muzical conturat cu fermitate, cu un sunet cald și vibrant, robust, în arcuiri elegante și frazare pe măsură, rezolvând astfel dificila partitură la cotele performanței, alături de ansamblul care, poate mai aproape de spiritul muzicii franceze, l-a însoțit cu rigoare și suplețe. Surprinzătoare a fost însă maniera în care Orchestra Capitole Toulouse a abordat apoi Sărbătoarea primăverii de Stravinski, lucrare compusă pentru celebrul Balet rus condus de Diaghilev la Paris, stârnind
Din nou Toulouse by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83545_a_84870]
-
FRÂNCU, cu cinci feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și MIHU. Frâncu a fost oștean viteaz în oștirea lui Ștefan-Vodă. De locul lui era din satul Hârtop, care a fost între asfințit și amiază, de Țuțcani, în valea Zoițana. Azi nu mai este satul Hârtop. În ajunul războiului de la Podul Înalt, Frâncu, cu cei cinci feciori ai lui și cu toți oamenii din sat, au fost trimiși în gloată la Dunăre, lângă Brăila, ca să nu lase pe turci să intre în țară
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
pe frați de strajă la Dunăre și porni într-o noapte călare către sat. Cu cât dor și din multă dragoste, ce-a fost între dânșii, se întorcea grăbit ca un vârtej așa că ne povestește și astăzi cântecul care mai dăinuiește: Crângu-i crâng Și nu e crâng, Dealu-i deal Și nu e deal. Și de iute ce mergea De-un sat mare că dădea De-odată se oprește la casa cu un plop Din satul ce-i zice Hârtop
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
va scăpa cu viață, să ia de soție pe Ruxanda. Dar Ștefan-Vodă nu putu ține calea turcilor și s-a întors pe apa Bârladului, către Vaslui. Păgânii se iau după dânsul prăpădind tot ce găseau în drum. Au dat foc mai multor sate: Șovârcani, Grăpeni, până și satul Hârtop a fost pârjolit; iar pe Ruxanda, văzând-o atât de frumoasă, Soleiman, pașa cel turcesc, o ia cu dânsul în robie. Când s-a dat bătălia de la Racova, Mihu, zărește pe Ruxanda
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
împarte moșia feciorilor. Lui Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un schit de călugări, în pomelnicele căruia s-a găsit și numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află încă și-acum urmași de-ai lui Gembet. Lui Sipu i-a dat Sipenii, durând satul Sipeni de azi. Lui Țuțcu i-a dat satul Țuțcanii de azi. Lui Hârie i-a dat către pârâul Elanului. Chindiei, singura fată
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
mers până ce-au ajuns la un boier mare, bogat și înțelept, căruia îi dăduse Ștefan multe moșii, pentru slujbele ce făcuse țării și lui Vodă. Dar boierul acesta, de o bucată de vreme, nu se prea înțelegea cu Vodă, ci mai pe lesne se înțelegea cu dușmanii lui Vodă. Cum a ajuns Peștiovici aici, a poposit cu oastea și hatmanul a tras în gazdă la boier. Boierul se înțelesese de bună vreme cu ungurii, că de-a trimite Ștefan vreo oștire
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
din ochi, alții făceau clăi mari, cât ai bate-n palme, alții trăgeau câte un cântec de voinicie de te luau fiori, mă rog, era o treabă și un chef de-ți curgeau ochii la ei și nu te-ai mai fi dezlipit de dânșii. Hatmanul, într-o vreme, își aruncă ochii în zarea dealului de către munți și când acolo ce să vadă? Ungurii veneau cât puteau în goana cailor asupra secerătorilor. Ostașii noștri, fără zăbavă, iau puștile și fuga înaintea
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
și bucurie. Ștefan cel Mare a auzit de scârba asta și îndată a trimis alte oști și cu ajutorul lui Dumnezeu i-a bătut pe unguri, de numai hoituri de-ale lor erau pe unde secerase oastea noastră, și câți au mai rămas teferi n-au știut pe unde au trecut munții în țara lor. Oblicind Ștefan, că Peștiovici a fost nechibzuit și lacom de aur, a poruncit, ca în fața lui, să-i toarne aur topit pe gât ca să se sature în
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
Concert „în re” Anca FLOREA Cunoscută, încă din primele decenii ale veacului trecut, ca fiind una dintre cele mai importante orchestre europene, Suisse Romande s-a impus, de-a lungul vremii, deopotrivă prin numeroasele turnee pe meridianele lumii și prin discurile realizate sau prin înregistrările pentru radioteleviziunea elveŃiană, sub bagheta unor dirijori de elită. Timpul a trecut, strălucirea s-
Concert "?n re" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83547_a_84872]