3,506,575 matches
-
specialitate ar trebui să fie completă și (pe cât se poate) obiectivă. La cele 100 de numere în această formă doresc revistei viață lungă, renunțarea la „calupurile” ce poartă o singură semnătură, uneori pe pagini întregi, diversificarea paletei de informații și mai ales promovarea prin centrele de vânzare a presei, astfel încât să se bucure de un public numeros, care să citească opinia unor cronicari avizați referitor la subiecte (iarăși) din cele mai diverse. Anca FLOREA
Renun?area la "calupuri" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83609_a_84934]
-
semnătură, uneori pe pagini întregi, diversificarea paletei de informații și mai ales promovarea prin centrele de vânzare a presei, astfel încât să se bucure de un public numeros, care să citească opinia unor cronicari avizați referitor la subiecte (iarăși) din cele mai diverse. Anca FLOREA
Renun?area la "calupuri" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83609_a_84934]
-
redat de Remus Azoiței în întreaga sa dimensiune concertistică gândită de autor. Angajat temeinic de aproape un deceniu în descifrarea întregului fond de manuscrise și tipărituri enesciene dedicat viorii, Remus Azoiței „a citit” cu migală fiecare sunet al partiturii, dar mai presus de toate a pătruns în intimitatea stilului violonistic românesc al maestrului. Lucrarea este clădită pe fundalul de baladă și doină populară, alternat cu dese apeluri la formulele lăutărești de jocuri (partea a doua Tempo di hora, solicită o cunoaștere
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
aprofundare temeinică (o singură repetiție la Paris de 2-3 ore, rămâne insuficientă pentru orice orchestră). Azoiței a preluat din mers conducerea formației franceze, a încercat să-i susțină ritmul viguros solicitat de compozitor (secțiunile a doua și a patra), dar mai ales a știut să imprime colegilor din orchestră acel rubato al Capriciului, atât de propriu stilului românesc. Spre deosebire de versiunea lui Sherban Lupu, Remus Azoiței a împrumutat Capriciului român o sobrietate concertistică clasică, a eliminat alunecările de sunete lăutărești, a evitat
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
din orchestră acel rubato al Capriciului, atât de propriu stilului românesc. Spre deosebire de versiunea lui Sherban Lupu, Remus Azoiței a împrumutat Capriciului român o sobrietate concertistică clasică, a eliminat alunecările de sunete lăutărești, a evitat îngroșările ornamentale, obținând astfel o variantă mai apropiată de stilul violonistic enescian. Chiar și renunțarea la acel amplu vibrato lăutăresc, a transmis publicului un aer mai clasicizant, partitura dobândind o strălucire cuceritoare prin limpezimea de cristal a tălmăcirii lui Remus Azoiței. Suplețea instrumentiștilor francezi l-a ajutat
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
împrumutat Capriciului român o sobrietate concertistică clasică, a eliminat alunecările de sunete lăutărești, a evitat îngroșările ornamentale, obținând astfel o variantă mai apropiată de stilul violonistic enescian. Chiar și renunțarea la acel amplu vibrato lăutăresc, a transmis publicului un aer mai clasicizant, partitura dobândind o strălucire cuceritoare prin limpezimea de cristal a tălmăcirii lui Remus Azoiței. Suplețea instrumentiștilor francezi l-a ajutat pe solist să colaboreze fructuos până în final, astfel că versiunea surprinzătoare a Capriciului român a încântat publicul care l-
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
piesă din suita Impresii din copilărie. Aflat în largul său, Remus Azoiței a demonstrat în Lăutarul că stăpânește cu virtuozitate stilul enescian, că rafinata sa tehnică violonistică îi permite să obțină efecte superbe de sonoritate de menestrel popular autentic, dar mai presus de orice ne-a convins, că în momentul de față, proiectul discografic Opera omnia a lucrărilor pentru vioară de Enescu, se află în cele mai sigure perspective de finalizare optimă. Programul dirijat de Dmitrij Kitajenko a debutat cu Uvertura
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
violonistică îi permite să obțină efecte superbe de sonoritate de menestrel popular autentic, dar mai presus de orice ne-a convins, că în momentul de față, proiectul discografic Opera omnia a lucrărilor pentru vioară de Enescu, se află în cele mai sigure perspective de finalizare optimă. Programul dirijat de Dmitrij Kitajenko a debutat cu Uvertura festivă de Jacques Ibert, o lucrare menită să celebreze 2600 de ani de la fondarea Imperiului japonez. Neoclasică, cu vizibile influențe impresioniste de tip ravelian, uvertura pare
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
Excelența Voces Daniela Caraman FOTEA Două week-end-uri la rând, în septembrie, ne-am simțit europeni și prin ofertă muzicală, grație, mai ales, celor șase concerte de la Ateneu ale orchestrelor camerale din Lausanne și Viena. În cel de al treilea final de săptămână, vineri 25 octombrie, ne-am „consolat” (la Ateneu), prin recitalul Voces. Fiind cel mai longeviv cvartet din România
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
prin ofertă muzicală, grație, mai ales, celor șase concerte de la Ateneu ale orchestrelor camerale din Lausanne și Viena. În cel de al treilea final de săptămână, vineri 25 octombrie, ne-am „consolat” (la Ateneu), prin recitalul Voces. Fiind cel mai longeviv cvartet din România, notez componența lor - arhicunoscută, doar din plăcerea de a rescrie numele muzicienilor - maeștri (aflați acum sub egida Societății Române de Radiodifuziune): Bujor Prelipcean, vioara I-a, Dan Prelipcean, violoncel, Anton Diaconu, vioara a II-a, Constantin
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
a muzicii. Au fost și momente în care sunetul părea abrupt față de vibrația celestă a celor patru muzicieni, de nuanțele fine, finissime ale muzicalității lor. Împreună au realizat însă recitalul - eveniment, prin acel asalt al calității prin cantități tot mai rafinate - emblemă Voces și conceptului singular (de asemenea propriu cvartetului) pe care maniera lor de a face muzică îl transmite in perpetuum: meliorismul.
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
îndrăgostit de muzica veche, pe care știe să o pună în valoare perfect în stil, dar într-o manieră vie, modernă tocmai prin renunțarea la tratarea austeră, rece și detașată cu care am fost obișnuiți ani la rând, tratând partitura mai aproape de genul operei, cu o desfășurare puternic dramatizată, cu relații bine conturate între personajele care își trăiesc din plin sentimentele complexe. Iar soliștii au fost, cu adevărat, impresionanți, nu doar prin frumusețea glasurilor, ci și prin splendoarea frazei, prin firescul
Fascinantul "Les artes florissants" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83559_a_84884]
-
fără urmă de efort, expresivitatea conferită fiecărui cuvânt lăsând impresia unui dialog din vorbirea curentă. Demn de remarcat este faptul că, pe lângă timbrul adesea uimitor, vocile au avut și amploare, iar tehnica performantă le-a permis să jongleze cu cele mai ingrate țesături, cu o perfectă egalitate de registre, fiind ideale și pentru repertoriul romantic de operă, ceea ce se întâmplă foarte rar. O soprană excelentă - Sophie Karthauser (Susanna) -, dramatică și sensibilă deopotrivă, o alta - Emmanuelle de Negri (Însoțitorul) - echilibrată și elegantă
Fascinantul "Les artes florissants" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83559_a_84884]
-
Daniel) pe care, sincer, l-am preferat pentru frumusețea și luminozitatea glasului de sopran, pentru dezinvoltura și strălucirea cântului, un bas spectaculos ca timbru și anvergură vocal-expresivă - Maarten Koninbsberger (Chelsias) - și un altul - Alan Ewing (Al doilea bătrân) cu nimic mai prejos, un tenor - William Burden (Primul bătrân) care, fără a avea un material vocal și o penetranță deosebite, a excelat în realizarea desenului solicitant, dar și în conturarea unui personaj de compoziție, au alcătuit o distribuție de vis, în care
Fascinantul "Les artes florissants" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83559_a_84884]
-
un material vocal și o penetranță deosebite, a excelat în realizarea desenului solicitant, dar și în conturarea unui personaj de compoziție, au alcătuit o distribuție de vis, în care glasurile se mariază minunat (duetele Susanna - Joachim o dovedesc din plin). Mai bine de două ore am urmărit vrăjiți o versiune de disc a monumentalei lucrări pe care „Les arts florissants” și William Christie ne-au oferit-o la un nivel care depășește cu mult ceea ce numim în mod obișnuit profesionalism. Pentru că
Fascinantul "Les artes florissants" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83559_a_84884]
-
vedeau în acest demers ceva copilăresc și, poate, aveau dreptate.... Copilăria e un tărâm minunat, un tărâm trăit și, totodată de ......nereatins. Ne-a scăldat în basme iar viața ne-a învățat că ele, basmele, nu se împlinesc niciodată. Nimic mai fals! Astăzi realitatea “bate” viața..... Cum să vă fac să credeți?....Vă place Cinderella... basmul Cenușăresei?....Zâmbiți? E bine! Înseamnă că sunteți pe aproape..... V-ați prins, nu-i așa?!? Pornită de la câteva pagini de ziar pe care trecerea timpului
by Carmen Stoianov () [Corola-other/Journalistic/83623_a_84948]
-
frământările din Simfonia Nr. 4 (care, deloc întâmplător, este supranumită Tragica), rămânând doar o speranță. Nu știu prin ce mister, a doua zi ansamblul a avut cu totul alt verv, a căpătat strălucire și expresivitate, mișcarea lui Schiff a devenit mai energică și nuanțată, implicarea generală punându-și amprenta și în paginile pline de poezie meditativă și în cele de anvergură, secvențele dansante având grație, astfel încât, în sfârșit, l-am “recunoscut” pe Schubert în Simfoniile nr. 1, 6 și mai ales
Integrala simfoniilor de Schubert by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83566_a_84891]
-
devenit mai energică și nuanțată, implicarea generală punându-și amprenta și în paginile pline de poezie meditativă și în cele de anvergură, secvențele dansante având grație, astfel încât, în sfârșit, l-am “recunoscut” pe Schubert în Simfoniile nr. 1, 6 și mai ales în Simfonia nr. 8 Neterminata, a cărei construcție, într-un discurs cu acumulări gradate, izbucniri sclipitoare sau momente de lirism, a încântat, convingându-ne, încă o dată, că de fapt însuși compozitorul a gândit-o doar în 2 părți - fiind
Integrala simfoniilor de Schubert by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83566_a_84891]
-
ei. Domnul Ștefan gata de luptă în toată clipeala, le-a dat o întâmpinare și o bună dimineață și o noapte bună, că era noaptea când i-a căsăpit, care au pomenit-o cât au trăit păgânii cei ce au mai scăpat teferi fugind în ruptul capului. Intrând Ștefan-Vodă cu curtenii lui prin codri deși și neumblați de prin părțile Rădăuțului, descălecă într-un loc și prinse a intra tot mai afund prin cele păduri. Până la o vreme curtenii îl însoțiră
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
au pomenit-o cât au trăit păgânii cei ce au mai scăpat teferi fugind în ruptul capului. Intrând Ștefan-Vodă cu curtenii lui prin codri deși și neumblați de prin părțile Rădăuțului, descălecă într-un loc și prinse a intra tot mai afund prin cele păduri. Până la o vreme curtenii îl însoțiră, dară întunecând, ei l-au pierdut din ochi. Căutară ei ba încoace, ba încolo, Vodă nicăieri. Neliniștea lor nu fu proastă. Toți se împrăștiară care încotro să afle pe Vodă
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
nu-l aflară, una, că era întuneric ca un corb; alta, că pădurea era atât de deasă, că nu puteai străbate nici într-un fel. La urmă curtenii osteniți ca vai de ei, se așezară pe iarbă într-un loc mai lărguț din pădure, aprinse un foc și îmbucând fiecare ce avea cu sine, se puseră ca să le treacă de urâtul nopții la povestitul întâmplărilor de prin cele războaie. Povestind, ba unul, ba altul, întâmplări vitejești, ba de ale dragostei cu
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
la mămăliga cea vârtoasă și întrebă pe om: ce are la mămăligă? Dacă n-are lapte, carne, legume ori altceva. Românul însă îi zise că n-are nimică decât mămăligă. Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării, că doară mai petrecea el nemâncat și însetat prin războaie, decât în tihnă lângă o masă domnească plină de fel de fel de bucate și mâncăruri care de care mai alese și mai gustoase. Uitându-se el însă la mămăliga cea rece și
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
nimică decât mămăligă. Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării, că doară mai petrecea el nemâncat și însetat prin războaie, decât în tihnă lângă o masă domnească plină de fel de fel de bucate și mâncăruri care de care mai alese și mai gustoase. Uitându-se el însă la mămăliga cea rece și vârtoasă, tot parcă îi venea oarecum s-o îmbuce așa sacă. Dar văzând că românul n-are alta nimic, făcu voie de nevoie și începu să îmbuce
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării, că doară mai petrecea el nemâncat și însetat prin războaie, decât în tihnă lângă o masă domnească plină de fel de fel de bucate și mâncăruri care de care mai alese și mai gustoase. Uitându-se el însă la mămăliga cea rece și vârtoasă, tot parcă îi venea oarecum s-o îmbuce așa sacă. Dar văzând că românul n-are alta nimic, făcu voie de nevoie și începu să îmbuce și să înghită
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
rece și vârtoasă, tot parcă îi venea oarecum s-o îmbuce așa sacă. Dar văzând că românul n-are alta nimic, făcu voie de nevoie și începu să îmbuce și să înghită din ea, parcă era un fel de cele mai alese bucate. După ce-și sătură foamea și-și astâmpără setea cu o dușcă de apă rece ca gheața ce-i aduse românul în pălăria lui de la izvorul din dosul colibei, Vodă își puse dreapta drept pernă de puf moale
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]