3,506,575 matches
-
poruncește: să pedepsim pe toți aceia care nu știu de omenie și asupresc pe frații lor din cale-afară și fără vreo dreptate!... Pârcălabul era nevoit să sufere bătaia, crezând că așa a poruncit Vodă. El, însă, era unul din cei mai credincioși, mai supuși și mai plăcuți domniei, și știind aceasta, se miră foarte mult, cum de-a făcut Ștefan-Vodă să poruncească să-l bată țiganul Tolpa înaintea sătenilor, mai cu seamă nefiind cu nimic vinovat! La vreo câteva săptămâni însă
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
pedepsim pe toți aceia care nu știu de omenie și asupresc pe frații lor din cale-afară și fără vreo dreptate!... Pârcălabul era nevoit să sufere bătaia, crezând că așa a poruncit Vodă. El, însă, era unul din cei mai credincioși, mai supuși și mai plăcuți domniei, și știind aceasta, se miră foarte mult, cum de-a făcut Ștefan-Vodă să poruncească să-l bată țiganul Tolpa înaintea sătenilor, mai cu seamă nefiind cu nimic vinovat! La vreo câteva săptămâni însă după ce-
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
aceia care nu știu de omenie și asupresc pe frații lor din cale-afară și fără vreo dreptate!... Pârcălabul era nevoit să sufere bătaia, crezând că așa a poruncit Vodă. El, însă, era unul din cei mai credincioși, mai supuși și mai plăcuți domniei, și știind aceasta, se miră foarte mult, cum de-a făcut Ștefan-Vodă să poruncească să-l bată țiganul Tolpa înaintea sătenilor, mai cu seamă nefiind cu nimic vinovat! La vreo câteva săptămâni însă după ce-a fost bătut
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
că așa a poruncit Vodă. El, însă, era unul din cei mai credincioși, mai supuși și mai plăcuți domniei, și știind aceasta, se miră foarte mult, cum de-a făcut Ștefan-Vodă să poruncească să-l bată țiganul Tolpa înaintea sătenilor, mai cu seamă nefiind cu nimic vinovat! La vreo câteva săptămâni însă după ce-a fost bătut, având treabă numaidecât să se ducă la curtea domnească, se duse, și ajungând intră la Măria-Sa. Ștefan-Vodă, bucurându-se de sosirea lui, îl
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
săptămâni însă după ce-a fost bătut, având treabă numaidecât să se ducă la curtea domnească, se duse, și ajungând intră la Măria-Sa. Ștefan-Vodă, bucurându-se de sosirea lui, îl primi cu aceeași prietenie și inimă bună ca și mai înainte. Pârcălabul s-a mirat mult de primirea aceasta bună. Pricepând atunci că nu poate să fie ceva rău la mijloc, că trebuie să-l fi pus cineva la cale și de aceea poruncise ca să-l pedepsească, îl întrebă pe
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
-l prindă, că Tolpa nu era nicăieri. El, bietul, de spaimă și de frică că va fi spânzurat, s-a ascuns în grădina aceea, așa că nici ziua mare cu lumina nu-l puteau afla, de l-ar fi tot căutat. Mai spre seară, fiind o zi frumoasă și călduroasă, ieși Ștefan-Vodă singur din curte și se duse la plimbare prin Grădina Domnească tocmai în partea aceea unde era Tolpa ascuns. Țiganul văzând de departe că vine Vodă, se sui iute într-
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
capului său. Văzându-l așa, Vodă zise cu milă: - Zău că-mi pare rău de sărmanul Tolpa. Bietul, de bună seamă, auzind că am poruncit să-l omoare, pentru că a bătut pe pârcălabul, s-a spânzurat el singur, n-a mai așteptat pe alții... Tolpa numai trăgea cu urechea. - Dacă ar fi viu, eu l-aș ierta... - Fie în voia ta! strigă Tolpa, sărind jos și îmbrățișând picioarele Măriei-Sale. - Fie în voia ta! Bine că măcar de frica spânzurătoarei ai învățat
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
strigă Tolpa, sărind jos și îmbrățișând picioarele Măriei-Sale. - Fie în voia ta! Bine că măcar de frica spânzurătoarei ai învățat Tatăl Nostru! zise, zâmbind de râs, Ștefan-Vodă. Atunci m-ai prins cu iscălitura, acum cu vorba, dar altă dată nu mai scapi nici cu voia ta, nici fără de voia ta!... Era glumeț Ștefan-Vodă și-i plăceau și glumele altora, dar între o glumă și o altă glumă ținea la mijloc câte nouă fulgere și vai de acela pe care îl nimerea
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
Rodica Mitrica Badârcea Se va împlini curând un an de la plecarea de pe această lume a mezzosopranei Rodica Mitrica Badârcea, solista a Operei Române din București din anul 1975 până în 1990 când s-a stabilit în străinătate continuând pentru mai mulți ani carieră artistică. Născută la Craiova în anul 1945, Rodica Mitrica Badârcea și-a desăvârșit studiile muzicale și artistice la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” astăzi Universitatea Națională de Muzică din București. De-a lungul anilor de ucenicie muzicală și artistică
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
număr foarte mare de reprezentații. Am admirat cu profundă emoție glasul sau a cărui coloana sonoră se caracteriza prin amploare și suplețe, ceea ce ii conferea o deplină funcționalitate în a adapta calibrul incisivității sonore și dozarea nuanțelor timbrale de la cele mai închise la cele mai strălucitoare. Sensibilitatea și elegantă expresiva împreună cu o încîntătoare prezenta scenica realizau ipostazele teatrale foarte adecvate ale personajelor sale repurtând succese în seri de neuitat. Era un om amabil, sensibil, prietenos, mereu surâzătoare și foarte caldă în
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
reprezentații. Am admirat cu profundă emoție glasul sau a cărui coloana sonoră se caracteriza prin amploare și suplețe, ceea ce ii conferea o deplină funcționalitate în a adapta calibrul incisivității sonore și dozarea nuanțelor timbrale de la cele mai închise la cele mai strălucitoare. Sensibilitatea și elegantă expresiva împreună cu o încîntătoare prezenta scenica realizau ipostazele teatrale foarte adecvate ale personajelor sale repurtând succese în seri de neuitat. Era un om amabil, sensibil, prietenos, mereu surâzătoare și foarte caldă în tot ce exprimă sub
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
coacere, incubator, scris efectiv, până la deschiderea de principiu a orizontului componistic și interpretativ către posibilități la care nici nu s-a gândit încă. Din respect față de munca de creație mi-am dorit să aflu, prin comparație, în puține cuvinte sau mai multe..., cum gândesc și cum compun cei cărora le-am interpretat piesele, cât de mult poate să ne lege faptul că mi-au încredințat un lied nou-născut să-i insuflu viața, cum aș putea mai bine să le intuiesc simțirea
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
comparație, în puține cuvinte sau mai multe..., cum gândesc și cum compun cei cărora le-am interpretat piesele, cât de mult poate să ne lege faptul că mi-au încredințat un lied nou-născut să-i insuflu viața, cum aș putea mai bine să le intuiesc simțirea atunci când îl auzeau, înainte chiar de a-l pune pe hârtie... Personalitatea compozitorului ni se dezvăluie - sau nu - în funcție de deschiderea și sinceritatea cu care au fost înzestrați de la începuturi. Frumusețea muzicii fiecăruia este dată tocmai
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
pui de lied proaspăt ieșit din găoace și cât a stat el la incubat, iată câteva dintre multele întrebări pe care mi-am dorit de mult a le pune celor ce sunt binecuvântați cu darul compoziției. Cunoscându-i, le înțelegi mai bine muzica și rădăcinile ei, tinzând către idealul de interpretare unde ne dorim cu toții a ajunge. Șase porți spre sufletul compozitorului Vladimir Școlnic: MZ: Care este cea mai iubită compoziție a Domniei Voastre? Aceea pe care urmează s-o scriu
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
pune celor ce sunt binecuvântați cu darul compoziției. Cunoscându-i, le înțelegi mai bine muzica și rădăcinile ei, tinzând către idealul de interpretare unde ne dorim cu toții a ajunge. Șase porți spre sufletul compozitorului Vladimir Școlnic: MZ: Care este cea mai iubită compoziție a Domniei Voastre? Aceea pe care urmează s-o scriu. MZ: Care este cea mai rapid scrisă piesă? Aceea pe care a scris-o altcineva. MZ: Care este cea mai lung gândită piesă? Aceea pe care nu am
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
ei, tinzând către idealul de interpretare unde ne dorim cu toții a ajunge. Șase porți spre sufletul compozitorului Vladimir Școlnic: MZ: Care este cea mai iubită compoziție a Domniei Voastre? Aceea pe care urmează s-o scriu. MZ: Care este cea mai rapid scrisă piesă? Aceea pe care a scris-o altcineva. MZ: Care este cea mai lung gândită piesă? Aceea pe care nu am izbutit s-o scriu încă. MZ: Care este mesajul componisticii Domniei Voastre? Sper să mi-o spună
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
sufletul compozitorului Vladimir Școlnic: MZ: Care este cea mai iubită compoziție a Domniei Voastre? Aceea pe care urmează s-o scriu. MZ: Care este cea mai rapid scrisă piesă? Aceea pe care a scris-o altcineva. MZ: Care este cea mai lung gândită piesă? Aceea pe care nu am izbutit s-o scriu încă. MZ: Care este mesajul componisticii Domniei Voastre? Sper să mi-o spună alții. MZ: Câtă logică și câtă rebeliune coexistă în compozițiile Domniei Voastre? Atât cât e
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
gen. Compania nu și-a propus să prezinte spectacole importate în întregime, ci să creeze opere japoneze, cântate în japoneză, bazate pe experiența europeană. Acum aproape 100 de ani Japonia s-a deschis către cultura europeană, publicul a devenit tot mai interesat de această cultură. Mircea Kiraly: A existat o mișcare spre Europa.... K. H.: Japonia își ținuse porțile închise timp de 300 de ani, refuzând contactul cu orice altă cultură. Odată cu deschiderea din epoca Meiji, a început modernizarea țării prin
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
de colaborare cu noi de mulți ani. Așa cum veți vedea, Konnyakuza nu lucrează cu o orchestră și nici nu avem dirijor - cei câțiva instrumentiști sunt și ei pe scenă și colaborează direct cu actorii și cântăreții. M. K.: Ce e mai important: ca actorii să învețe să cânte, sau cântăreții să joace? Și cum învață instrumentiștii să lucreze pe scenă, să aibă postura potrivită? E mereu o problemă într-un spectacol muzical. Cum ați rezolvat-o? K. H.: În ceea ce îi
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
lui personală, relațiile familiale. Cred că veți observa în spectacol că relația înte cuvintele japoneze și muzica europeană dă o valență nouă povești, o atmosferă deosebită. Am jucat mult acest spectacol în Japonia și am observat că publicul este ce mai mult atras de aspectele personale ale poveștii, de relațiile din familie, de povestea omului căruia i se întâmpla ceva neplăcut - cum reacționează ceilalți membri ai familiei, cum îl acceptă sau nu... M. K.: Cum s-a dezvoltat spectacolul? K. H.
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
în piano, permanentul control al acurateței prin ascultarea celorlalți în cască etc.), ei creându-și singuri și suportul de acompaniament (prin simularea unei secții ritmice instrumentale de către bașii formației), redutabilii vocaliști s-au întrecut pe sine în reformularea a nu mai puțin de douăzecișipatru de teme alese din creațiile semnate în ultimii... patru sute de ani de Arcangelo Corelli, Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Frederic Chopin, Eric Satie, Björk, George Gershwin, Cole Porter, John Lennon și Paul McCartney
Vocalissimo by Florian Lungu () [Corola-other/Journalistic/83630_a_84955]
-
Florian LUNGU Notam într-un material apărut în revistă acum mai bine de trei ani că discografia de jazz se îmbogățea în 2009 cu un album de jazz pe genericul căruia apărea implicat un nume al diasporei române. „Pentru O Lungă Durată Internațională”, abreviat P.O.L.D.I. - iată o ambițioasă denominație
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]
-
a lui Mozart. Venit pe lume la 18 decembrie 1958 la Sibiu, absolventul Liceului de Muzică „George Enescu” din Capitală și al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” la Secția trompetă (Clasa profesorului Iancu Văduva), s-a afirmat ca instrumentist improvizator de jazz mai întâi în ansamblul dirijorului Bițu Mărgărint, apoi în colaborări cu Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, cu „Basorelief” și grupurile „Omicron”. După stabilirea sa în noua țară de reședință, Poldi Reisenauer a activat ca profesor, instrumentist de combo dar mai ales ca
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]
-
de jazz mai întâi în ansamblul dirijorului Bițu Mărgărint, apoi în colaborări cu Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, cu „Basorelief” și grupurile „Omicron”. După stabilirea sa în noua țară de reședință, Poldi Reisenauer a activat ca profesor, instrumentist de combo dar mai ales ca dirijor în orașul Tuttlingen al orchestrei de jazz înființată de el la Liceul de Muzică, cu care a și întreprins două turnee pe meleagurile noastre, în 2003 și 2007. Big band-ul a susținut între timp numeroase concerte
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]
-
ca dirijor în orașul Tuttlingen al orchestrei de jazz înființată de el la Liceul de Muzică, cu care a și întreprins două turnee pe meleagurile noastre, în 2003 și 2007. Big band-ul a susținut între timp numeroase concerte în mai multe țări, a apărut pe micul ecran, a înregistrat discuri și a dobândit onorante premii („International Jazzma” - 2004, „Jupiter Wind Cup” - 2005, „Jugend Jazzt” - 2005, „Skoda Jazz Award” - 2005, „Soloists Award Of The German Jazz Federation” - 2005 etc.), P.O.
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]