37,049 matches
-
minute s-au tras clopotele la toate bisericile din oraș în cinstea eroilor români căzuți la datorie pe câmpurile de luptă. Statuia a fost dezvelită de către primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, și de președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur. După dezvelirea monumentului eroilor, un sobor de 13 preoți de la parohiile din municipiul Suceava a oficiat un ceremonial religios pentru sfințirea statuii și pomenirea eroilor. Tot atunci a avut loc un ceremonial militar de defilare a detașamentelor de onoare ale Inspectoratului pentru Situații
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
Piața 22 Decembrie a început să se amenajeze la începutul lunii noiembrie 2010 o întinsă parcare subterană, Statuia „Bucovina înaripată” a fost mutată la 9 decembrie 2010 în Piața Uniunii Europene (Piața Drapelelor) din apropierea Palatului Administrativ. Acțiunea de mutare a monumentului a durat trei ore; la ea au participat zece angajați ai Domeniului Public din cadrul Primăriei Municipiului Suceava, fiind prezent și sculptorul Mircea Dăneasa. Acesta a spus că nu a avut emoții la mutarea statuii, aceasta fiind foarte bine lucrată. Statuia
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
Municipiului Suceava, fiind prezent și sculptorul Mircea Dăneasa. Acesta a spus că nu a avut emoții la mutarea statuii, aceasta fiind foarte bine lucrată. Statuia a rămas în Parcul Drapelelor și după finalizarea lucrărilor la parcarea subterană din piața centrală. Monumentul este poziționat în centrul unui mic platou, încadrat pe trei laturi de steagurile celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Monumentul are 8,5 metri înălțime și aproximativ 550 de kilograme și a fost realizat din rășină polimerică fixată
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
bine lucrată. Statuia a rămas în Parcul Drapelelor și după finalizarea lucrărilor la parcarea subterană din piața centrală. Monumentul este poziționat în centrul unui mic platou, încadrat pe trei laturi de steagurile celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Monumentul are 8,5 metri înălțime și aproximativ 550 de kilograme și a fost realizat din rășină polimerică fixată pe textură din fibră de sticlă, patinat în bronz nobil polizat. Ea este compusă din două corpuri distincte, unite la mijloc. După cum
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
este un monument din material plastic ridicat în amintirea Unirii Bucovinei cu România și dezvelit în anul 1995 în municipiul Suceava. El este amplasat la intersecția Bulevardului 1 Decembrie 1918 cu Calea Obcinilor, în partea de sud-vest a orașului, la intrarea dinspre Fălticeni
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
a orașului, la intrarea dinspre Fălticeni. Pentru a aminti de Unirea Bucovinei cu România din 28 noiembrie 1918, Consiliul Județean Suceava (condus de președintele Constantin Sofroni și de vicepreședinții ing. Mihai Grozavu și ec. Gavril Mârza) au comandat realizarea unui monument. Monumentul a fost proiectat de către arhitecții Nicolae Porumbescu și Constantin Rabiniuc, fiind construit de către S.C. SUCT S.A. Suceava (societate condusă de directorii ing. Iulian Papuc și Dumitru Popescu). Monumentul a fost amplasat la intersecția între Bulevardul 1 Decembrie 1918 și
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
orașului, la intrarea dinspre Fălticeni. Pentru a aminti de Unirea Bucovinei cu România din 28 noiembrie 1918, Consiliul Județean Suceava (condus de președintele Constantin Sofroni și de vicepreședinții ing. Mihai Grozavu și ec. Gavril Mârza) au comandat realizarea unui monument. Monumentul a fost proiectat de către arhitecții Nicolae Porumbescu și Constantin Rabiniuc, fiind construit de către S.C. SUCT S.A. Suceava (societate condusă de directorii ing. Iulian Papuc și Dumitru Popescu). Monumentul a fost amplasat la intersecția între Bulevardul 1 Decembrie 1918 și Calea
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
ing. Mihai Grozavu și ec. Gavril Mârza) au comandat realizarea unui monument. Monumentul a fost proiectat de către arhitecții Nicolae Porumbescu și Constantin Rabiniuc, fiind construit de către S.C. SUCT S.A. Suceava (societate condusă de directorii ing. Iulian Papuc și Dumitru Popescu). Monumentul a fost amplasat la intersecția între Bulevardul 1 Decembrie 1918 și Calea Obcinilor, la limita între cartierele Obcini și George Enescu, în apropiere de intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni. Sfințirea monumentului a avut loc în noiembrie 1995, fiind realizată
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
de directorii ing. Iulian Papuc și Dumitru Popescu). Monumentul a fost amplasat la intersecția între Bulevardul 1 Decembrie 1918 și Calea Obcinilor, la limita între cartierele Obcini și George Enescu, în apropiere de intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni. Sfințirea monumentului a avut loc în noiembrie 1995, fiind realizată de un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Zainea. Monumentul este format din patru porți egale și perpendiculare una pe alta. Pe monument se află o
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
între cartierele Obcini și George Enescu, în apropiere de intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni. Sfințirea monumentului a avut loc în noiembrie 1995, fiind realizată de un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Zainea. Monumentul este format din patru porți egale și perpendiculare una pe alta. Pe monument se află o placă de plastic negru pe care este scrisă semnificația edificiului: "„Monument ridicat în cinstea Marii Uniri a Bucovinei cu patria mamă 28 noiembrie 1918
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
dinspre Fălticeni. Sfințirea monumentului a avut loc în noiembrie 1995, fiind realizată de un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Zainea. Monumentul este format din patru porți egale și perpendiculare una pe alta. Pe monument se află o placă de plastic negru pe care este scrisă semnificația edificiului: "„Monument ridicat în cinstea Marii Uniri a Bucovinei cu patria mamă 28 noiembrie 1918”".
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Zainea. Monumentul este format din patru porți egale și perpendiculare una pe alta. Pe monument se află o placă de plastic negru pe care este scrisă semnificația edificiului: "„Monument ridicat în cinstea Marii Uniri a Bucovinei cu patria mamă 28 noiembrie 1918”".
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
este un monument din bronz închinat voievodului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul Iftimie Bârleanu și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei, în
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
Scaun a Sucevei, în partea de sud-est a orașului. Statuia constituie cea mai mare lucrare de acest gen din țară, având o înălțime totală de 23 de metri (inclusiv soclul) și putând fi văzută din orice punct central al orașului. Monumentul lui Ștefan cel Mare din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Statuia a fost realizată de către sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasată în anul 1977 în Parcul Șipote-Cetate, în
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
mai mare lucrare de acest gen din țară, având o înălțime totală de 23 de metri (inclusiv soclul) și putând fi văzută din orice punct central al orașului. Monumentul lui Ștefan cel Mare din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Statuia a fost realizată de către sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasată în anul 1977 în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei. Monumentul elogiază personalitatea voievodului Ștefan
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Statuia a fost realizată de către sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasată în anul 1977 în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei. Monumentul elogiază personalitatea voievodului Ștefan cel Mare (1457-1504). Monumentul a fost dezvelit la data de 16 septembrie 1977, în prezența președintelui RSR, Nicolae Ceaușescu, aflat în vizită în municipiul Suceava. La sosirea sa în oraș, Ceaușescu a fost întâmpinat, după cum au
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Statuia a fost realizată de către sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasată în anul 1977 în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei. Monumentul elogiază personalitatea voievodului Ștefan cel Mare (1457-1504). Monumentul a fost dezvelit la data de 16 septembrie 1977, în prezența președintelui RSR, Nicolae Ceaușescu, aflat în vizită în municipiul Suceava. La sosirea sa în oraș, Ceaușescu a fost întâmpinat, după cum au consemnat jurnaliștii vremii, de "„sute de halebardieri, scutieri
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
după obiceiul moștenit de pe vremea lui Ștefan cel Mare”". Dezvelirea statuii s-a efectuat cu ceremonial militar, intonarea imnului de stat și oferirea unor buchete de flori liderilor comuniști aflați la eveniment. După anul 2000, lipsa de interes față de acest monument a dus la degradarea acestuia. Sub coada lui Voitiș (armăsarul voievodului) a crescut un puiet de mesteacăn, care și-a întins rădăcinile pe sub plăcile de travertin. În august 2008, când orașul Suceava aniversa 620 de ani de la atestarea documentară a
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
construit în anul 1797 în satul Slătioara din comuna Râșca aflată în județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. Biserica de lemn din Slătioara nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, deși are o vechime mare. În anul 1797, egumenul Chiril Râșcanul de la Mănăstirea Râșca (urmând pilda starețului Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamț, care strămutase satele aflate în apropierea Mănăstirilor Neamț și Secu, pe motiv că satele
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
, comuna Băița , județul Hunedoara a fost ridicată la sfârșitul sec.XVIII (1793). Are hramul „Buna Vestire” (25 martie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Hărțăgani din comuna Băița, județul Hunedoara, este o așezare atestată documentar la 1439, sub numele de Herczegfalwa. Biserica datează de la sfârșitul sec. XVIII; ea a preluat modelul unei biserici mai vechi, care s-a aflat pe același amplasament
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
în satul cu același nume din comuna harghiteană Săcel a fost ridicată în anul 1784 în localitatea mureșeană Boiu. A fost mutată în Uilac în 1905. Are hramurile „Sfântul Gheorghe” și „Sfântul Nicolae” și este înscrisă pe noua listă a monumentelor isorice sub codul . A fost adusă, în satul răsfirat pe dealuri, în 1905 de la Boiu, când preot era Ion Boian. Aparținând secolului al XVIII-lea, lăcașul înfățișează planul dreptunghiular, cu altarul în continuarea navei, poligonal cu cinci laturi. La Uilac
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
cuprinde toate monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României. Lista este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, ultima republicare datând din 2015. Lista monumentelor istorice din 2015 conține 30.154 de intrări (monumente, ansambluri
Lista monumentelor istorice din România () [Corola-website/Science/316965_a_318294]
-
cuprinde toate monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României. Lista este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, ultima republicare datând din 2015. Lista monumentelor istorice din 2015 conține 30.154 de intrări (monumente, ansambluri și situri), însă listele pe județe prezente pe Wikipedia includ și monumentele clasate și declasate după ultima actualizare a listei oficiale. Monumentele istorice sunt identificate printr-un așa-numit cod
Lista monumentelor istorice din România () [Corola-website/Science/316965_a_318294]
-
toate monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României. Lista este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, ultima republicare datând din 2015. Lista monumentelor istorice din 2015 conține 30.154 de intrări (monumente, ansambluri și situri), însă listele pe județe prezente pe Wikipedia includ și monumentele clasate și declasate după ultima actualizare a listei oficiale. Monumentele istorice sunt identificate printr-un așa-numit cod LMI, de forma AB-I-m-A-00001. Acesta este unic la nivelul
Lista monumentelor istorice din România () [Corola-website/Science/316965_a_318294]
-
și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, ultima republicare datând din 2015. Lista monumentelor istorice din 2015 conține 30.154 de intrări (monumente, ansambluri și situri), însă listele pe județe prezente pe Wikipedia includ și monumentele clasate și declasate după ultima actualizare a listei oficiale. Monumentele istorice sunt identificate printr-un așa-numit cod LMI, de forma AB-I-m-A-00001. Acesta este unic la nivelul țării și identifică județul, tipul de monument și importanța monumentului. Puteți căuta în
Lista monumentelor istorice din România () [Corola-website/Science/316965_a_318294]