35,501 matches
-
operei. Pentru a se identifică cu Werther și Charlotte, bărbații și femeile au început să afișeze culorile ținutelor cuplului principal de la bal, albastru cu galben și, respectiv, roz cu alb. În 1974 sociologul David Phillips a numit „efectul Werther" fenomenul psihologic prin care procedeul de mediatizare al unei sinucideri antrenează un șir de sinucideri în populație. Percepută de către public că „legitimizată” de către mass-media, sinuciderea devine o soluție a problemelor personale. Sinuciderile lui Marilyn Monroe în 1962 și a lui Kurt Cobain
Suferințele tânărului Werther () [Corola-website/Science/326839_a_328168]
-
televiziune Peter Egan ca Holmes și Robert Daws ca Watson. Producția originală a fost pusă în scenă în West End în 1988, cu Jeremy Brett și Edward Hardwicke reluându-și rolurile lor de televiziune ca Holmes și Watson. Această dramă psihologică este o explorare a frământărilor interioare ale celui mai faimos rezident de pe Baker Street și o analizare a prieteniei dintre Sherlock Holmes și dr. Watson. După întâlnirea aparent fatală a lui Holmes cu dușmanul său Moriarty, de la Cascadele Reichenbach, Watson
Adaptări ale aventurilor lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/325574_a_326903]
-
1936 Al revistei The Guardias, spunând:,Unii cititori sunt atrași de acest roman polițist datorită unui interes urmărit cu atenție, sau datorită unei anticipări logice a desfășurării temei alese. Alții citesc captivați succesiunea rapidă a evenimentelor. Iar cei mai mulți urmăresc reacția psihologică în urma unei crime; aceasta se limitează la rutina unei vieți ordinare. Autorul versat și fericit de talentul său împletește dintr-o singură mișcare un fir al acțiunii. În cartea nouă a domnișoarei Christie, scopul este atins cu succes." Criticul adaugă
Ucigașul ABC () [Corola-website/Science/325650_a_326979]
-
blamează tot pe Fortunato atunci când afirmă: „ești bogat, admirat, slăvit; ești fericit, așa cum am fost eu o dată”. Acest interschimbarea de averi este o sugestie că, din moment ce numele Montresor și Fortunato sunt puse în opoziție unul față de celălalt, există o identificare psihologică reciprocă între victimă și călău. Această identificare reciprocă este sugerată în continuare atunci când se ia în considerare faptul că Montresor îl îngroapă pe Fortunato în catacombele familiei Montresor, mai degrabă decât să scape de el în altă parte din oraș
Balerca de Amontillado () [Corola-website/Science/325714_a_327043]
-
guvernarea luminată”). Această eră s-a dorit a fi, în același timp, un continuum dar și o mare mutație socială și politică în societatea japoneză. Japonia modernă a cultivat spiritul subordonării totale față de împărat și față de instituțiile de stat, elemente psihologice care în timpul imediat anterior celui de-al doilea război mondial au fost orientate spre formarea mentalității militariste, fanatice. De la restaurația Meiji și până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial împăratul va fi conducătorul guvernului și al armatei. În epoca
Restaurația Meiji () [Corola-website/Science/325776_a_327105]
-
Biography" , a scris că „potrivit lui Thomas O. Mabbott, [H. P.] Lovecraft, în „Supernatural Horror”, a rezolvat o problemă de interpretare a lui Poe”, susținând că „Roderick Usher, sora sa Madeline și toată casa au în comun un singur suflet”. Dimensiunea psihologică explicită a acestei povești i-a determinat pe mulți critici să o analizeze ca o descriere a psihicului uman, comparând, de exemplu, Casa cu inconștientul și fisurarea sa centrală cu personalitatea divizată care este numită tulburare de identitate disociativă. Tulburarea
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
(în ) este un film american de genul thriller psihologic din 1946, regizat de Robert Siodmak și avându-i în rolurile principale pe Olivia de Havilland ca cele două gemene și pe Lew Ayres ca psihiatrul lor. Filmul marchează revenirea lui Ayres în cinematografie în urma obiecțiilor de conștiință față de serviciul
Dublă enigmă () [Corola-website/Science/325873_a_327202]
-
Ayres în cinematografie în urma obiecțiilor de conștiință față de serviciul în cel de-al doilea război mondial. De Havilland a devenit atât de prinsă în rol, încât a insistat ca toți actorii din film să consulte un psihiatru. Filmul anticipează drama psihologică "The Three Faces of Eve" (1957) a producătorului și scenaristului Nunnally Johnson. Povestea originală a lui Vladimir Pozner pe care se bazează filmul a fost nominalizată la Premiul Oscar. Acest thriller psihologic relatează povestea unei perechi de gemene identice, una
Dublă enigmă () [Corola-website/Science/325873_a_327202]
-
film să consulte un psihiatru. Filmul anticipează drama psihologică "The Three Faces of Eve" (1957) a producătorului și scenaristului Nunnally Johnson. Povestea originală a lui Vladimir Pozner pe care se bazează filmul a fost nominalizată la Premiul Oscar. Acest thriller psihologic relatează povestea unei perechi de gemene identice, una iubitoare și drăguță și cealaltă cu tulburări psihice severe. Un medic este ucis și martorii o identifică pe una dintre gemene ca fiind persoana pe care au văzut-o având o altercație
Dublă enigmă () [Corola-website/Science/325873_a_327202]
-
atunci când se ocupă atât cu efectul dublurilor, cât și cu rivalitatea între surori; el o face mai bine decât modul în care majoritatea filmelor au acoperit aceste subiecte, arătând că gemenii identici ar putea arăta la fel, dar au atitudini psihologice diferite". În anul 1984 s-a făcut o versiune a filmului pentru televiziune, cu Jane Seymour în rolul gemenelor și Vincent Gardenia în rolul polițistului.
Dublă enigmă () [Corola-website/Science/325873_a_327202]
-
din Australia ea era singurul tutore al copilului, în drept și în fapt. Reclamanta a prezentat, de asemenea, concluziile unui psiholog care a examinat copilul și a constatat că separarea acestuia de mamă i-ar putea provoca fetei o traumă psihologică afirmând că nu ar avea posibilitățile financiare să-și întrețină fata în Australia. Cererea doamnei X a fost respinsă de instanța de apel din Letonia, care a decis că, în principiu, problema de față nu se referă la drepturile de
X vs. Letonia (returnare) () [Corola-website/Science/325099_a_326428]
-
că, în principiu, problema de față nu se referă la drepturile de custodie, ci la întoarcerea copilului la tatăl său în temeiul Convenției de la Haga. Prin urmare, instanța a hotărât că nu a fost chemată să se pronunțe cu privire la traumele psihologice potențiale pentru copil în cazul care s-ar fi întors în Australia. Curtea a constatat că decizia de returnare a copilului în Australia a avut o bază legală, și anume legea australiană a familiei, prin care erau protejate drepturile domnului
X vs. Letonia (returnare) () [Corola-website/Science/325099_a_326428]
-
scop legitim în temeiul articolului 8. În observațiile sale în fața instanțelor interne, doamna X a argumentat că întoarcerea fetei în Australia nu ar servi interesului superior al copilului și susținând că existentă riscul de a-i cauza copilului o traumă psihologică în ipoteza separării de mamă. Curtea a reamintit, printr-o cauză recentă, că interesul superior al copilului ar trebui să fie considerat primordial în contextul procedurilor prevăzute în Convenția de la Haga. Prin urmare, nu a fost convinsă de concluziile instanțelor
X vs. Letonia (returnare) () [Corola-website/Science/325099_a_326428]
-
mamă. Curtea a reamintit, printr-o cauză recentă, că interesul superior al copilului ar trebui să fie considerat primordial în contextul procedurilor prevăzute în Convenția de la Haga. Prin urmare, nu a fost convinsă de concluziile instanțelor letone cu privire la analizarea raportului psihologic doar ca parte a unui litigiu de custodie, nu și nu ca parte a unui proces de returnare conformă cu Convenția de la Haga. Subliniind interesul suprem al copilului în astfel de probleme, Curtea a accentuat faptul că instanțele naționale trebuie
X vs. Letonia (returnare) () [Corola-website/Science/325099_a_326428]
-
cuvenit intereselor copilului. Curtea a mai remarcat că instanțele naționale aveau, de asemenea, obligația de a efectua o examinare aprofundată a situației familiale "per ansamblu". Prin urmare, în opinia Curții, instanța letonă ar fi trebuit să evalueze, în funcție de concluziile raportului psihologic referitor la copil, dacă existau și alte garanții suficiente pentru a se asigura că întoarcerea fetei în Australia era în interesul acesteia. Aceasta evaluare ar fi trebuit să includă, cel puțin, o observație cu privire la posibilitatea mamei de a urma și
X vs. Letonia (returnare) () [Corola-website/Science/325099_a_326428]
-
evaluare ar fi trebuit să includă, cel puțin, o observație cu privire la posibilitatea mamei de a urma și menține contactul cu copilul ei în Australia. CEDO a mai observat că Curtea de apel letonă nu a luat în considerare concluziile raportului psihologic prin care era semnalat riscul cauzării unor traume psihologice în cazul separării copilului de mamă și nici nu a analizat riscurile pe care returnarea acestuia în Australia le-ar pune asupra bunăstării materiale a copilului. Curtea a observat în final
X vs. Letonia (returnare) () [Corola-website/Science/325099_a_326428]
-
observație cu privire la posibilitatea mamei de a urma și menține contactul cu copilul ei în Australia. CEDO a mai observat că Curtea de apel letonă nu a luat în considerare concluziile raportului psihologic prin care era semnalat riscul cauzării unor traume psihologice în cazul separării copilului de mamă și nici nu a analizat riscurile pe care returnarea acestuia în Australia le-ar pune asupra bunăstării materiale a copilului. Curtea a observat în final că hotărârea judecătorească letonă a fost executată într-un
X vs. Letonia (returnare) () [Corola-website/Science/325099_a_326428]
-
Tortura (în ) este un film horror psihologic din 1990, bazat pe romanul Misery (1987) al lui Stephen King. Regizat de Rob Reiner, filmul a primit aprecieri din partea criticilor pentru interpretarea de către Kathy Bates a psihopatei Annie Wilkes. Filmul a fost clasificat pe locul 12 în topul "100
Tortura (film) () [Corola-website/Science/325199_a_326528]
-
năruiesc în cuvintele lui moș Costache: „Aici nu stă nimeni”. Portretizarea personajelor se face prin tehnica balzaciană a descrierii mediului și a fizionomiei. Astfel tipologiile clasice (avarul, ipohondrul, gelosul) sunt introduse într-un context social care le conferă o dimensiune psihologică, transformând realismul tradițional într-o comedie umană. Ca trăsătură a esteticii moderne, autorul ambiguizează personajele și arată de asemenea un interes pentru procese psihice deviante care au la bază ereditatea și mediul: alienare, senilitate (naturalism). Personajul eponim al romanului, Otilia
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
o pune în conflictul financiar existent într-o poziție opusă familiei Tulea, ca o rivală pentru averea lui Costache. Este personajul protagonist, dinamic și complex, participând la acțiune în calitate de martor și purtător de cuvânt al naratorului. Statutul său social și psihologic îl încadrează în categoria intelectualilor de elită, autentici. Unul dintre cele două planuri ale romanului este drumul formării unui tânăr, acesta fiind Felix Sima. Cariera lui Felix se împlinește în mod strălucit (devine doctor), dar căsătoria nu-l va încadra
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
viață demnă și autonomă, să se realizeze împlinirea personală așteptată. Practica asistenței sociale constă în activități specifice pentru atingerea unor scopuri cum ar fi: sprijinirea celor aflați în nevoie de a obține resurse și servicii; consilierea și acordarea de suport psihologic; inaugurarea și îmbunătățirea unor servicii de sănătate la nivel comunitar, promovarea unei legislații și a unor măsuri cu largă aplicabilitate socială (Barker, 1988 : 154). În câteva coordonate, asistența socială acordată femeilor, se referă la: protecția maternității (concedii de maternitate și
Asistența socială a femeilor () [Corola-website/Science/325261_a_326590]
-
Ponderea femeilor implicare în serviciile de asistență socială depășește 70 %. Câteva dintre obiectivele urmărite implicit prin asistența socială a femeilor sunt: combaterea izolării și crearea unei solidarități autentice, chiar a unor rețele de sprijin pentru rezolvarea problemelor; acordarea de suport psihologic pentru depășirea situațiilor dificile, dar și privind asistența pentru dezvoltare; oferirea unui mediu în care să se exprime, să comunice, crearea situațiilor prin care să se faciliteze conștientizarea aspirațiilor, să poată crește stima și respectul de sine. a cunoscut de-
Asistența socială a femeilor () [Corola-website/Science/325261_a_326590]
-
auto socializare de gen indivizii își dobândesc (învață și își interiorizează) identitatea de gen. Socializarea, inclusiv cea de gen, se realizează într-un ansamblu de situații aflate în legătură unele cu celelalte (situații de socializare morală, învățare cognitivă, imaginație, comunicare psihologică, etc) în care se construiesc, se împărtășesc, se interiorizează și sunt transmise permanent mesajele de gen. Socializatorii direcți (părinții) și indirecți (prieteni, literatură, televiziune, limbaj, jucării, muzică, etc) produc socializarea diferențiată a fetelor/femeilor și băieților/bărbaților prin mecanisme specifice
Socializare de gen () [Corola-website/Science/325270_a_326599]
-
masculine, într-o situație dată. Fiecare dintre noi jucăm roluri de gen. Genurile se referă la toate așteptările culturale asociate cu feminitatea și masculinitatea, așteptări care trec dincolo de diferențele biologice de sex. Rolurile de gen presupun un amestec de comportamente psihologice, atitudini, norme și valori pe care societatea le desemnează ca fiind masculine sau feminine. Genul este social și relațional. Ceea ce este definit socialmente, într-un anumit context (într-o anume societate, în anumite cercuri într-o anumită perioadă, etc) drept
Putere de gen () [Corola-website/Science/325262_a_326591]
-
a reluat și reinterpretat aceste cercetări, relevând limitele modelului lui Kohleberg (viziunea androcentrică asupra moralei). Constatările lui Gilligan sunt următoarele: băieții aplică în rezoluțiile lor morale o logică a drepturilor, bazată pe o concepție despre dreptate. Fetele aplică o logică psihologică a relațiilor, în contextul căreia prioritatea o reprezintă sensibilitatea față de nevoile celorlalți și responsabilitate reciprocă. Stadiile de dezvoltare spre care tind fetele sunt: 1) supracentrarea pe sine; 2) supracentrarea pe alții; 3) accent pe sine în relațiile cu alții. Băieții
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]