38,366 matches
-
În cele două portrete ale haiducului Radu Anghel, este de menționat modul cum a reușit distribuirea luminii pe detaliile "naturii moarte" a armamentului purtat în chimir. Prin studierea amănunțită a acestor două tablouri, specialiștii au determinat faptul că lucrarea de la Muzeul Brukenthal din Sibiu este mai puțin picturală și mai restrâns construită, ea având unele scăderi în cromatica detaliilor specifică replicilor. Bustul ar fi fost creat după anul 1864 din memorie, iar originalul (portretul întreg) poate fi datat în jurul anului 1860
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
unul dintre realizatorii portretului istoric cu rezonanță romantică, exploatat artistic și de pictorii revoluționari Ion Negulici, Constantin Daniel Rosenthal și Barbu Iscovescu. Printre primele portrete pe care Mișu Popp le-a creat cu influență Biedermeier și care se află la Muzeul de Artă din București, sunt demne de menționat "Portretul lui Carol Popp de Szathmari" (1850), "Portretul lui Grigore Busuioceanu" (1858) și "Portret de necunoscută" (1850). La fel de valoroase sunt și cele realizate mai târziu la Brașov: "Portretul Carolinei Bergazoglu" (1860), "Portretul
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Portretul lui Grigore Busuioceanu" (1858) și "Portret de necunoscută" (1850). La fel de valoroase sunt și cele realizate mai târziu la Brașov: "Portretul Carolinei Bergazoglu" (1860), "Portretul Anei Enescu" (așa numită " Femeia în albastru" din 1861) și "Portretul Anastasiei Rudeanu" (1870). La Muzeul Brukenthal se găsesc portretele "Fata în albastru" (1868) și "Portret de bărbat". La Muzeul de Artă din Craiova pot fi văzute "Portret de tânără în albastru, Portret de femeie în negru" și la Muzeul de Artă din Târgu-Jiu "Portretul lui
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
cele realizate mai târziu la Brașov: "Portretul Carolinei Bergazoglu" (1860), "Portretul Anei Enescu" (așa numită " Femeia în albastru" din 1861) și "Portretul Anastasiei Rudeanu" (1870). La Muzeul Brukenthal se găsesc portretele "Fata în albastru" (1868) și "Portret de bărbat". La Muzeul de Artă din Craiova pot fi văzute "Portret de tânără în albastru, Portret de femeie în negru" și la Muzeul de Artă din Târgu-Jiu "Portretul lui I.Z. Broșteanu, Portretul Mariei I.Z. Broșteanu, Portret de bărbat" și "Portret de
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
și "Portretul Anastasiei Rudeanu" (1870). La Muzeul Brukenthal se găsesc portretele "Fata în albastru" (1868) și "Portret de bărbat". La Muzeul de Artă din Craiova pot fi văzute "Portret de tânără în albastru, Portret de femeie în negru" și la Muzeul de Artă din Târgu-Jiu "Portretul lui I.Z. Broșteanu, Portretul Mariei I.Z. Broșteanu, Portret de bărbat" și "Portret de bătrână" (1872). La Muzeul de Artă din Brașov se găsesc "Portretul Mariei Găetan" și "Portretul Voicăi Popea". Portretul realizat de către
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Craiova pot fi văzute "Portret de tânără în albastru, Portret de femeie în negru" și la Muzeul de Artă din Târgu-Jiu "Portretul lui I.Z. Broșteanu, Portretul Mariei I.Z. Broșteanu, Portret de bărbat" și "Portret de bătrână" (1872). La Muzeul de Artă din Brașov se găsesc "Portretul Mariei Găetan" și "Portretul Voicăi Popea". Portretul realizat de către Mișu Popp pictorului Carol Popp de Szathmari în anul 1850, evidențiază relația dintre romantism și Biedermeier. Atitudinea personajului este ușor amuzantă, plină de nonșalanță
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
cu prisosință bijuteriile de aur, vestimentația rafinată și elegantă, inelele cu monogramă incoronată, cravata cu șal, lanțul ceasului trecut peste vesta albă și pieptănătura romantică. Portretele "Anei Enescu (Femeia în albastru), Carolinei Bergazoglu" și cel a "Anastasiei Rudeanu" aflata la Muzeul Național de Artă, îndeplinesc toate caracteristicile stilului Biedermeier prin rafinamentul cromatic, prin maniera compozițională, prin transmiterea sentimentului de intimitate și confort. Nu în ultimul rând, vestimentația și accesoriile nu fac altceva decât să accentueze personalitatea personajelor. Portretele nu dezvăluie privitorului
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
a fost dotată cu noi mașini de confecționat țigarete și mașini pentru tăiat tutun, în scopul creșterii capacității de producție. În anul 1992, două mașini de tipărit KD35 și Kaiser datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea au fost transferate Muzeului Științei și Tehnicii din Iași. La acel moment, cele mai vechi utilaje care funcționau în halele fabricii datau din anii '60 ai secolului al XX-lea . În anul 1998, Fabrica de Țigarete Iași producea, zilnic, 12 tone de țigări. Ca
Fabrica de Țigarete din Iași () [Corola-website/Science/316902_a_318231]
-
de la Ministerul Finanțelor la Ministerul Culturii și darea lui în folosință Complexului Muzeal „Moldova”. Scopul acestui transfer a fost protejarea monumentului istoric și constituirea într-un spațiu muzeal al Complexului Muzeal „Moldova”. Imobilul monument istoric va deveni "„cel mai mare muzeu de arheologie industrială din țară, ca și suprafață”", potrivit ministrului culturii, Hunor Kelemen. Aici urmează să se organizeze spații expoziționale (în care vor fi expuse elemente de patrimoniu industrial), depozite, laboratoare de lucru și un centru de documentare în domeniul
Fabrica de Țigarete din Iași () [Corola-website/Science/316902_a_318231]
-
Vinci a trăit în ultimii săi trei ani și a murit în 1519.Leonardo a fost nu numai un mare pictor, ci și un mare arhitect și inventator, care a considerat că „experimentul este părintele certitudinii”. În elegantul conac, astăzi muzeu, sunt expuse machetele invențiilor sale (40 la număr, executate de IBM, pe baza schițelor originale, cu materiale din epoca, special pentru muzeu, între care aeroplanul, parașuta, tancul etc.). Printre alte încăperi se vizitează și camera în care a murit artistul
Castelul Amboise () [Corola-website/Science/316911_a_318240]
-
și un mare arhitect și inventator, care a considerat că „experimentul este părintele certitudinii”. În elegantul conac, astăzi muzeu, sunt expuse machetele invențiilor sale (40 la număr, executate de IBM, pe baza schițelor originale, cu materiale din epoca, special pentru muzeu, între care aeroplanul, parașuta, tancul etc.). Printre alte încăperi se vizitează și camera în care a murit artistul în 1519.Clădirea, din cărămidă aparentă este înconjurată de o gradină.Este fascinant să ne imaginăm serile în care tânărul Francisc I
Castelul Amboise () [Corola-website/Science/316911_a_318240]
-
de către sculptorul Paul Vasilescu și dezvelit în anul 1976 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Piața 22 Decembrie, lângă Casa de Cultură, în centrul orașului. Ea a fost mutată temporar în decembrie 2010 la Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei din Parcul Șipote-Cetate, până la finalizarea lucrărilor de construire a parcării subterane din piața centrală a orașului. Statuia lui Petru Mușat din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
a început amenajarea unei întinse parcări subterane, la începutul lunii noiembrie 2010, autoritățile au intenționat transportarea statuii lui Petru Mușat în Parcul Universității din Areni, dar în cele din urmă ea a fost transportată la Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei din Parcul Șipote-Cetate, pentru a fi curățată și păstrată. Lucrările la parcarea subterană au fost finalizate în 2012, dar statuia a fost fie readusă în Piața 22 Decembrie după aprope cinci ani, în 2015.
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
se căsătorise la 5 iulie 1463. Ea a decedat la data de 25 noiembrie 1467. Piatra de mormânt a doamnei Evdokia a fost descoperită în interiorul bisericii cu prilejul cercetărilor arheologice desfășurate între anii 1992-1998; ea se află în prezent la Muzeul de istorie al Bucovinei și este prezentată în cadrul unor expoziții tematice. În jurul anului 1513, Biserica Mirăuți a suferit mari stricăciuni, în împrejurări greu de precizat. Istoricul Gheorghe Balș menționează că "„pe la 1513, în urma unui eveniment necunoscut, biserica Mirăuți a fost
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Ștefan cel Mare). Până atunci, locul înmormântării Doamnei Evdochia era presupus de Nicolae Iorga a fi la Mănăstirea Probota. În 1996 a fost identificat mormântul Doamnei Evdochia după piatra funerară descoperită la Mirăuți. În prezent, piatra tombală se află la Muzeul de Istorie din Suceava. În toamna anului 1997 a fost descoperit în biserică, în naos, un cavou de cărămidă, în care se afla un sicriu de stejar cu oseminte și textile deosebit de frumoase și valoroase: un giulgiu de mătase și
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
XIV-lea din Europa Centrală și de Est, premierul Mugur Isărescu a alocat în anul 2000 o sumă de bani din fondul aflat la Guvern, pentru conservarea sa. Costumul voievodal a fost restaurat la Laboratorul de Restaurare și Conservare de la Muzeul Bucovinei din Suceava, păstrându-se în prezent în depozit, în condiții speciale de microclimat. La 18 august 2010, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bucovina, s-a desfășurat o acțiune menită să comemoreze cei 622 de ani de la prima atestare documentară
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
cele două clădiri de patrimoniu ale Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” și sediul Parchetului din Suceava (în vecinătatea sudică), Casa Prieteniei (în vecinătatea nordică). Pe teritoriul parcului, la Strada Ștefan cel Mare, se află două edificii cu valoare de monument istoric: Muzeul de Științele Naturii (ce datează din 1811-1814) și Biserica romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk (construită în perioada 1832-1836). Parcul Central din Suceava a fost amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk (construită în perioada 1832-1836). Parcul Central din Suceava a fost amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. Atât clădirea care găzduiește astăzi Muzeul de Științele Naturii, cât și biserica comunității romano-catolice din oraș existau la momentul apariției parcului, motiv pentru care acesta practic a inclus cele două edificii, cuprinzându-le pe trei laturi. În timpul mandatului primarului Franz Des Loges, în Suceava au fost
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
Cu toate acestea, numele folosit cel mai frecvent de către localnici rămâne cel de Parcul Central. Parcul este populat cu mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: stejarul, paltinul, salcâmul, prunul roșu, tisa, pinul, teiul, castanul sălbatic etc. În fața Muzeului de Științele Naturii se află un fag roșu (Fagus sylvatica v. atropurpuraea), monument al naturii, cu o înălțime de circa 25 de metri și un coronament bogat și frumos. Bustul lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), operă a sculptorului Ion Cârdei, a
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
un simbol al orașului Suceava, a fost mutată în curtea Colegiului Militar Liceal „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, din ordinul prim-secretarului PCR Emil Bodnăraș. Mai recent a fost construit un foișor din lemn, situat în centrul parcului, în spatele Muzeului de Științele Naturii. În acest loc își desfășoară activitatea o fanfară, în zilele de sărbătoare și la sfârșit de săptămână.
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
vânare pasivă. Ei capturau animalele în gropi, cu capcane diverse, cu lațuri, cu curse metalice, declanșate de un arc. Vânătoarea cu arme de foc constituia apanajul nobilimii, dar era practicată și în zonele de țărani liberi, cu atribuții militare. În Muzeul Etnografic al Transilvaniei sunt expuse piese legate de practicarea de către țărani a vânătorii pasive (cu capcane) și active (cu arme albe și de arme de foc).
Capcană () [Corola-website/Science/316948_a_318277]
-
numără educația civică, educația tineretului, o buna cunoaștere a trecutului țării și, în acest sens, restituirea istoriei contemporane a României, falsificată în anii dictaturii comuniste. Principalul proiect este Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Memorialul este format din Muzeul Memorial - Sighet și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului - București. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței a fost gândit și inițiat încă din 1992 de către președinta Alianței Civice, Ana Blandiana, realizat împreună cu Romulus Rusan și un important grup de istorici
Academia Civică () [Corola-website/Science/316989_a_318318]
-
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței este format dintr-un muzeu situat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației și un Centru internațional de studii asupra comunismului cu sediul în București. Memorialul are ca scop reconstituirea și păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, cărora timp de jumătate de
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
era ruinat și plin de igrasie, a fost nevoie de refacerea fundațiilor, izolațiilor, acoperișului, iar pereții interiori, care oricum fuseseră revopsiți și nu mai aminteau perioada anilor 50, au fost varuiți în alb. Fiecare celulă a devenit o sală de muzeu, în care, urmând acum o ordine cronologică, au fost amplasate obiecte, fotografii, documente, creându-se ambianța și documentația unei săli de muzeu. Într-una din curțile interioare ale fostei închisori, în urma unui concurs de proiecte la care au participat 50
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
nu mai aminteau perioada anilor 50, au fost varuiți în alb. Fiecare celulă a devenit o sală de muzeu, în care, urmând acum o ordine cronologică, au fost amplasate obiecte, fotografii, documente, creându-se ambianța și documentația unei săli de muzeu. Într-una din curțile interioare ale fostei închisori, în urma unui concurs de proiecte la care au participat 50 de arhitecți și artiști, a fost construit în 1997 un "Spațiu de Reculegere și Rugăciune", după proiectul arhitectului Radu Mihăilescu, care îmbină
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]