37,224 matches
-
și la Focșani, unde se stabilește definitiv. A fost membru în comitetul Asociației Generale a Învățătorilor din România și colaborator la reviste de specialitate. Ca deputat iorghist, a participat la editarea și redactarea ziarului local „Crai nou” (1918-1932). Debutează cu proză în „Curierul literar” (1901), colaborând apoi la „Revista modernă”, „Epoca”, „Sămănătorul” (unde a semnat și Marioara Florian), „Luceafărul”, „Evenimentul”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Ramuri”, „Minerva”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. A făcut parte din comitetul fondator al Societății Scriitorilor Români
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
colaborând apoi la „Revista modernă”, „Epoca”, „Sămănătorul” (unde a semnat și Marioara Florian), „Luceafărul”, „Evenimentul”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Ramuri”, „Minerva”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. A făcut parte din comitetul fondator al Societății Scriitorilor Români. C. și-a adunat proza scurtă în volumele Pe plai (1903), Traiul nostru (1906), Inimă de mamă (1908; Premiul Academiei Române),Vis de primăvară (1909), Fără noroc (1914), Flămânzii (1925), care au cunoscut mai multe ediții antume. Cele mai numeroase secvențe sunt descrieri lirice ale unor
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
exultă de un preaplin al fericirii de a trăi în splendoarea naturii și în curăție sufletească. Căldura autorului, atenția neobosită de observator minuțios al vieții rurale, fidelitatea în descrierea obiceiurilor, comportamentelor și a modului de a fi al țăranilor conferă prozei sentimentale a lui C. o anume valoare documentară. SCRIERI: Pe plai, București, 1903; Traiul nostru, Budapesta, 1906; Inimă de mamă, București, 1908; Vis de primăvară, București, 1909; Fără noroc, București, 1914; Flămânzii, București, 1925; La vatră, București, 1925; Amintiri literare
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
o activitate neîntreruptă de peste două decenii, caracterizată printr-o autoritate necontestată de specialist. Mistica roză (1921) reprezintă dovada că muzicologul, la care sensibilitatea concurează erudiția, poate fi și poet. Versurile sunt accesibile, muzicale, autorul rimează cu facilitate, alunecând deseori în proză versificată, cu ușor detectabile influențe eminesciene și mussetiene. Peisajul marin și decorul floral abundent dețin întâietatea între preferințele lui C. Ele nu constituie altceva decât cadrul unei lamentații iscate de o existență irosită sau de o iubită pierdută: C. urăște
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
care trăiesc cei de la sate (Îngropăciune), sărăcie ce îi silește pe părinți să-și dea copiii argați la casele boierilor (Petra) ș.a. Se remarcă dialogul dens, împănat cu regionalisme. Atât volumul Mălurenii, în care sunt adunate multe dintre creațiile în proză publicate anterior în presă, cât și celelalte nuvele și schițe rămase în diferite ziare și reviste susțin orientarea sămănătoristă al cărei adept a fost C. SCRIERI: Mălurenii, București, 1916; Luchian, București, 1924; Grigorescu, București, 1925. Repere bibliografice: I. Scurtu, Furtul
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
în străinătate, unde a publicat în revistele „Luceafărul” (Paris), „La Nation roumaine” (Paris), „Cuget românesc” (Buenos Aires), „Cronica românească” (New York), „Destin” (Madrid) ș.a. Academia Română l-a repus în drepturi ca membru de onoare în 1990. S-a afirmat cu volumul de proze scurte Calea Robilor (1912), o suită de legende concepute într-o viziune personală, evitând pastișarea unor motive folclorice. Scrise cu acuratețe stilistică, într-o tonalitate adecvată subiectelor și cu o imprevizibilă fantezie, prozele sale prezintă - după cum o sugerează chiar titlurile
CIOTORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286271_a_287600]
-
1990. S-a afirmat cu volumul de proze scurte Calea Robilor (1912), o suită de legende concepute într-o viziune personală, evitând pastișarea unor motive folclorice. Scrise cu acuratețe stilistică, într-o tonalitate adecvată subiectelor și cu o imprevizibilă fantezie, prozele sale prezintă - după cum o sugerează chiar titlurile - legenda Căii Robilor, a păianjenului, a fiului de împărat transformat în floare albastră (Domnul codrilor), a melcului leneș, pedepsit să-și poarte casa în spinare (De lene...), a florilor (Zorelele) ș.a. În 1962
CIOTORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286271_a_287600]
-
de a oferi o interpretare cotidiană câte unui eveniment marcând sfârșitul unui ev (căderea Constantinopolului, înfrângerea maurilor în Spania) sau începutul altuia (cucerirea Mexicului de spanioli), fără însă ca istoria să fie citită pe dos și nici demistificată. Originalitatea narațiunilor - proze poematice, de evocare uneori cu intruziunea fantasticului - constă în a sugera că oamenii de demult seamănă cu cei de astăzi, în sensul că se simțeau moderni. Atmosfera de melancolie contemplativă, omniprezentă, este un reflex al ideii că, în oricare dintre
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
Criticul combate ideologia socială a junimismului, dar preia principiile estetice maioresciene. Sub stindardul modernismului, gruparea din jurul „Sburătorului” ajunge, în perioada interbelică, continuatoarea, susținătoarea și reprezentanta, pe noi baze, a autonomiei esteticului. Iar teoria sincronismului și a diferențierii, subiectivizarea poeziei, evoluția prozei de la rural la urban și de la subiectiv la obiectiv apar ca idei indisociabile de manifestările literare și culturale ale epocii, pe care E. Lovinescu le urmărește cu tenacitate. „Primul critic român integral și consecvent profesionist”, „animator, judecător și istoric al
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
din Cluj, „Dialog” și „Opinia studențească” de la Iași, „Orizont” din Timișoara, „Amfiteatru”, „Caiete critice” - numărul 1-2 din 1986, inițiat și coordonat de Eugen Simion, este dedicat Postmodernismului -, „Convingeri comuniste” din București), pentru metadiscurs și poietică - manifeste atât în creațiile în proză, cât și în cele lirice -, optzecismul va duce la modificarea criteriilor literarității prin interesul său pentru autenticitate și „poezia cotidianului”, realism și biografism, experimentalism și textualism. În acest sens, Cercul de critică literară condus de Eugen Simion - un autorizat cunoscător
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
mulți dintre scriitorii cei mai valoroși ai acestor c.l.: Aer cu diamante (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan - 1981), Cinci (Bogdan Ghiu, Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin - 1982), Desant ’83, antologia de proză scurtă alcătuită și prefațată de Ov. S. Crohmălniceanu, care cuprinde nu mai puțin de optsprezece autori (Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Emil Paraschivoiu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
și cea mai importantă valoric, explorează și interpretează dimensiunile mitico-simbolice deopotrivă în studii și eseuri (Lucian Blaga, Dan Botta, Petru Caraman, D. Caracostea, Mircea Eliade) și în scrieri literare (Adrian Maniu, Lucian Blaga, Victor Eftimiu în teatru, Mircea Eliade în proză ș.a.m.d.). În a treia etapă, postbelică, accentul valorizărilor s-ar muta de pe homo aestheticus pe homo constructivus (de exemplu, romanul Bietul Ioanide de G. Călinescu). Preocupat de receptarea lui Mihai Eminescu de-a lungul timpului, C. întocmește o
CIOMPEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
a-și încheia studiile universitare. Atestarea aptitudinilor intelectuale, a vocației pentru scris o dobândește prin lucrări literare și publicistice, fiind prezent cu variate contribuții în paginile revistelor „Cuget românesc”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea” ș.a. Colaborează cu versuri, pagini de proză și eseuri la periodicele de limbă germană din România (mai ales la „Deutsche Tagespost”) și din afara granițelor țării („Prager Presse”, „Der kleine Bund” ș.a.), găsind în munca de ziarist la foile românești din capitală un suport material al vieții sale
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
1946-1947). În 1948 e concediat din Ministerul de Externe și are de suportat consecințele atașamentului său față de regimul anterior: arestat și anchetat, suferă rigorile întemnițării în închisorile comuniste. Reabilitat, își reia activitatea, concentrându-se mai ales asupra unor proiecte de proză ficțional-documentară; romanul său în două volume despre răscoala de sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan, Reisigfeuer, a apărut în românește cu titlul Pârjolul. De asemenea, scrie numeroase eseuri, cronici plastice (transpuse și în română) și, concomitent, traduce din și în
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
despre romantismul german, Novalis, Rainer Maria Rilke), portrete ale unor autori (Thomas Mann, Georg Trakl - comparat cu G. Bacovia, Theodor Däubler), traduceri (din creațiile Elsei Lasker-Schüler, ale lui Th. Däubler și Alfred Döblin; în colaborare cu Ion Pillat, a transpus proză lirică aparținând lui R.M. Rilke, Cântecul vieții și al morții stegarului Christoph Rilke, precum și poeme de Georg Trakl și Ivan Goll). Acestora le corespund, complementar, demersurile pentru cunoașterea creației românești în străinătate. Ca traducător, C. dovedește receptivitate față de reliefurile marcante
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
burghez”, un „gândirist”, de a corecta această apreciere). Receptivitatea față de ceea ce corespunde actualității, dar și dispoziția de a aborda mai ales realizările majore, caracteristice literaturii române contemporane, sunt slujite de bogatele resurse scriitoricești ale lui C., învederate din plin în proza sa, în povestirile volumului Die Tatarin [Tătăroaica] (Hamburg, 1929), în romanele Der Strom ohne Ende [Fluviul fără sfârșit] (Berlin, 1937), despre viața pescarilor din Delta Dunării, și Vor den Toren [În fața porților] (Frankfurt pe Main, 1950). Traduceri: N.D. Cocea, Antidynastische
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
ceea ce se va întâmpla mai târziu cu însuși Fiul lui Dumnezeu, spre răscumpărarea păcatelor lumii. Prin educația primită în familie și prin formație, C. a fost de timpuriu inițiat în problematica religioasă, mai ales în cea vetero-testamentară, iar poezia și proza sa pot fi considerate un lung discurs în marginea acestei zone. Volumul Patimile propunea deja un univers în clătinare, o natură amorfă, obscură, copleșitoare, în care rațiunea nu mai poate pune ordine, de unde spaima, sentimentul unei panici misterioase și lugubre
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
a ilustra modalitatea realismului. Critica a remarcat totuși că observația realistă reprezintă numai un strat al acestei pentalogii, nu cel mai profund, și că textul admite, chiar pretinde mai multe tipuri de lectură. Romanul a fost citit mai întâi ca proză realistă: autorul evocă aici evenimente din perioada 1900-1959, așezând în centru, socialmente, pătura micii negustorimi bucureștene, avariată de un proces de destrămare mai ales după ultimul război. Se disting în acest plan scene populate de caractere pitorești, elocvente însă mai
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
în același timp, nesățioasă și ironică. Remarcabilul tact artistic (și în limbă) îl oprește pe romancier de la excese. Meritul literar provine din echilibrul păstrat între extreme. Senzorialitatea naratorului e copleșitoare și totodată reticentă. Procură delicii, fără să abuzeze. Istorii e proza unui artist, elegant și detașat, pe alocuri rece, meticulos, meșteșugar, care se lasă atras de spectacolul vitalității primare (și al reversului ei: degradarea), instinctuale, frenetice, din dorința (tot de natură artistică) de a estetiza trivialul și de a transfigura ordinarul
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
CLUJUL LITERAR ȘI ARTISTIC, almanah al Asociației Scriitorilor din Cluj apărut în 1982. Conține versuri de Eta Boeriu, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Horváth Imre, Nicolae Prelipceanu, Bazil Gruia, Ion Cristofor ș.a. Proză semnează Teohar Mihadaș, Constantin Cubleșan, Vasile Rebreanu, Radu Țuculescu, Tudor Vlad, Tudor Dumitru Savu ș.a. În compartimentul istoriei literare, Mircea Popa publică articolul Octavian Goga în fața timpului. Se reține și un eseu al lui Ion Vartic, Despre ironie sau despre
CLUJUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286304_a_287633]
-
Ilie Bâlea, Horia Bottez, Ion Caraion, Virgil Carianopol, Romeo Dăscălescu, Gherghinescu Vania, Ionel Hențiu, Liuben Dumitru, Leonida Luca, Remus Luca, Dem. Gh. Nolla, I.J. Spiridon, V. Spiridonică, Lucian Valea. Pentru fiecare număr, Gherghinescu Vania scrie câte un mic poem în proza, așezat în fruntea paginii. Revista are format de carte și e ilustrata de Lucia Piso-Ladea. Pe parcurs, la numele celor amintiți mai sus se adaugă Radu Stâncă, Barbu Brezianu, Traian Chelariu, Constant I. Cosma, Ben Corlaciu, Ștefan Aug. Doinaș, Emil
CLAVIATURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286296_a_287625]
-
în paralel cu liceul și, respectiv, facultatea, Școala de Literatură „M. Eminescu”. A fost căsătorită cu Nichita Stănescu între 1962 și 1981. Publică la îndemnul lui Geo Bogza, care îi remarcase primele încercări, debutând editorial în 1969, cu volumul de proze scurte Dialog despre eroare. Colaborează, cu proză, eseuri, critică literară, cronici literare și muzicale la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Caiete critice” ș.a. Desfășoară activități culturale legate de evocarea personalității poetului latin Ovidiu, și din anii ’80
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
Școala de Literatură „M. Eminescu”. A fost căsătorită cu Nichita Stănescu între 1962 și 1981. Publică la îndemnul lui Geo Bogza, care îi remarcase primele încercări, debutând editorial în 1969, cu volumul de proze scurte Dialog despre eroare. Colaborează, cu proză, eseuri, critică literară, cronici literare și muzicale la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Caiete critice” ș.a. Desfășoară activități culturale legate de evocarea personalității poetului latin Ovidiu, și din anii ’80, de difuzare a valorilor culturale japoneze și
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
personalității poetului latin Ovidiu, și din anii ’80, de difuzare a valorilor culturale japoneze și de dialogul cultural româno-nipon. Îngrijește volumul postum de versuri de tinerețe Argotice ale lui Nichita Stănescu (1992). Dialog despre eroare și Schițe bucureștene (1975) grupează proze scurte, investigând universul vieții cotidiene contemporane, din diverse medii. Incomunicabilitatea, nostalgia, însingurarea, neliniștile difuze, povara existenței zilnice definesc crâmpeie de biografii comune sau „scene de gen” construite în perspectiva psihologiei comportamentiste. Narațiunea este adesea diluată de un descriptivism amintind de
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
existenței zilnice definesc crâmpeie de biografii comune sau „scene de gen” construite în perspectiva psihologiei comportamentiste. Narațiunea este adesea diluată de un descriptivism amintind de „școala privirii” și de Noul Roman, de notații introspective sau de inserturi eseistice. E o proză rafinată, cu un scrupul stilistic ce lasă impresia de „răceală elegantă” (Nicolae Manolescu). Contemplarea amuzat-ironică și compătimitor-omenească a unor situații aparent absurde e în consens cu orizontul de așteptare al epocii, ostil determinismului simplist al prozei teziste din anii ’50
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]