35,501 matches
-
goana vagonului nostru. Da, totuna cu gara în care trenul se oprea în sfârșit. Cu peronul pustiu, spălat de ploaie. Cu rarii trecători năpădiți de grijile lor zilnice. Totuna cu lumea aceea, dar văzută altfel. Ajutând-o pe Charlotte să coboare, am încercat să definesc acel „altfel”. Da, pentru a vedea acea altă planetă, trebuia să te porți într-un fel deosebit. Dar cum? - Hai să mergem să mâncăm ceva, mi-a spus bunica, smulgându-mă din gândurile mele, și s-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
copil, vorbind pe un ton de falsă veselie. Vocea încurajatoare îmi spunea că puteam să mă scol și să mă întorc la cafenea ca să mai beau încă un pahar de vin și să rămân o oră la căldură. Sau să cobor în umezeala călduță a metroului. Sau chiar să încerc să rămân încă o noapte la hotel, fără să mai am cu ce să plătesc. Sau, la o adică, să intru în farmacia de la colțul bulevardului și să mă așez pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
am împiedicat de marginea unui trotuar și am dat din mâini ca un dansator pe sârmă. O mașină a frânat, evitându-mă în ultima clipă. Am simțit cum mi se freacă scurt portiera de mână. Șoferul s-a obosit să coboare geamul și mi-a trântit o înjurătură. Îl vedeam strâmbându-se, dar vorbele lui ajungeau la mine cu o ciudată încetineală pufoasă. În aceeași clipă, un gând m-a uimit prin simplitatea lui: „Uite ce-mi trebuie. Izbitura asta, ciocnirea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
frunze moarte. Căderea mi s-a părut foarte îndelungată, am avut impresia că aterizez într-un oraș necunoscut. Casele lui, la ora aceea din noapte, păreau monumente dintr-un oraș părăsit. Aerul lui mirosea a pădure umedă. Am început să cobor pe un bulevard pustiu. De altfel, toate străzile pe care le urmam coborau - parcă pentru a mă împinge tot mai adânc în megalopolisul opac. Rarele mașini care-mi ieșeau în cale păreau să fugă de el cu toată viteza, drept
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aterizez într-un oraș necunoscut. Casele lui, la ora aceea din noapte, păreau monumente dintr-un oraș părăsit. Aerul lui mirosea a pădure umedă. Am început să cobor pe un bulevard pustiu. De altfel, toate străzile pe care le urmam coborau - parcă pentru a mă împinge tot mai adânc în megalopolisul opac. Rarele mașini care-mi ieșeau în cale păreau să fugă de el cu toată viteza, drept înainte. Un vagabond, când am trecut pe lângă el, s-a mișcat în carapacea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pădurea se împotmolea în dunele bătute de valuri. Am petrecut toată dimineața pe taluzul acela pustiu, urmărind imperceptibila creștere a apelor. Când marea și-a reînceput refluxul, mi-am reluat drumul. Cu picioarele goale pe nisipul ud, tare, aveam să cobor acum spre sud. Mergeam și mă gândeam la poșeta pe care sora mea și cu mine o numeam, pe vremea copilăriei noastre, „Poșeta de pe Pont-Neuf”, și care conținea pietricele înfășurate în bucăți de hârtie. Erau în ea un „Fécamp”, un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Alegi un adjectiv care exprimă o însușire extremă: „abominabil”, de pildă. Apoi îi găsești un sinonim care, fiind foarte apropiat, exprimă aceeași calitate ușor atenuată: „oribil”, dacă vreți. Termenul următor va repeta această imperceptibilă atenuare: „groaznic”. Și așa mai departe, coborând de fiecare dată o treaptă minusculă în calitatea anunțată: „penibil”, „intolerabil”, „dezagreabil”... Pentru a ajunge în sfârșit doar la „rău” și, trecând prin „mediocru”, „mediu”, „oarecare”, să începi să urci din nou panta cu „modest”, „satisfăcător”, „acceptabil”, „convenabil”, „agreabil”, „bun
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lui Isus din Evanghelia după Ioan: egÀ eimi ho ártos tQÎs zÄQÎs (În 6,35.48), întărită de versetul 6,61: egÀ eimi ho ártos ho zÄÎn ho ek to¤ ourano¤ katabás: „Eu sunt pâinea cea vie care s-a coborât din cer” (6,51). Pâinea avea, pentru ascultătorii lui Isus, si semnificația de hrană în general. Isus se oferă că hrană spre viața veșnică. Expresia nu pune probleme de traducere în limbile acelor popoare care o cunosc că aliment de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
un rol atât de important încât ajunge să fie personificat. El este trimis pe pamant să împlinească lucrarea lui Dumnezeu (Ps 147,15/4; 108/107,20; Înț 18,14-15). Este celebră descrierea acțiunii lui din Is 55,10-11: „După cum coboară ploaia și zăpada din ceruri și înapoi nu se întorc până ce nu udă pământul și-l fac să odrăslească și să rodească pentru a da sămânță semănătorului și pâine spre mâncare, așa e și cuvântul ce iese din gură mea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
traducere cele mai adecvate. 3.2.3. Nume pneumatice 3.2.3.1. tò pne¤mă: „Duhul”. Pne¤mă Kyríou, care traduce ebraicul ruaƒ YHWH, nu este perceput, în Vechiul Testament, ca persoană dumnezeiasca, ci doar ca o forță divină care, coborând asupra anumitor oameni (judecători, profeți, regi), îi face capabili de fapte extraordinare sau le inspiră cuvintele pe care ei le rostesc din partea lui Dumnezeu. În vedenia din Ezechiel 36,25, el însuflețește și trezește la viață oasele uscate. Revărsarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
să facă acest lucru, căci Dumnezeu îl întâmpină pretutindeni, în spațiu și în timp: Unde să mă duc de la duhul tău/și de la fața ta, unde să fug? De mă voi șui la cer, acolo ești/și de mă voi coborî la iad, esti și acolo. De voi lua aripile zorilor și mă voi așeza la marginile mării, și acolo mâna ta mă va călăuzi/și mă va ține dreapta ta. De voi spune: „Poate mă va acoperi întunericul/și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
amiaza zile de 16 iulie 1942, în Cluj, domnul Szacsvay Ferenc, referent al primăriei, se plimba cu câțiva prieteni și cunoștințe pe un pod de peste Someș. I-a ajuns din urmă un civil, un domn mai în vârstă, care, în loc să coboare de pe trotuar pe carosabil ca să-i depășească, și-a făcut loc cu mâinile printre membrii grupului și i-a dat la o parte, spunând " Vă rog, îmi permiteți?", Szacsvay pe un ton ușor provocator i-a strigat: "De ce împingeți doamnele
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
cazul,,neam’’ - dacă poate fi înlocuit cu,,popor, rudă’’, dacă nu se scrie,,ne-am’’. Scrierea cu,,î’’ și,,â’’, se explică în felul următor: a) se scrie cu,,î’’ la începutul și sfârșitul cuvintelor:,, a învăța’’, ,,învățătoare’’,,,învățat’’,,,a coborî’’,,,a hotărî’’, ,,a urî’’, etc. b) se scriu cu,,î’’ și cuvintele derivate cu prefixe, dacă cuvântul de bază începe cu,,î’’, exemplu:,,neînvățat’’,,,neînțeles’’,,,preîntâmpina’’. c) se scrie cu,,â’’ când sunetul se află în interiorul cuvântului, de exemplu: cântec
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
în silabe soare alee ierbar cooperativă I3 Ordonează cuvintele după înțeles și scrie propoziția formată: în, Georgiana, casă, și, pleacă, Gheorghina I4 Subliniază forma corectă a cuvintelor următoare: Umbră - unbră pics - pix Înpreună - împreună exercițiu - ecserciții Înflorește - înflorește mâine - mîine Coborâ - Coborî român - romîn I5 Răspunde corect, în scris la următoarea întrebare: Unde s-a așezat călătorul ? 12. Subliniază forma corectă a cuvintelor : peatră - piatră coase - cuase ed - ied mel - miel eu - ieu poezie - poiezie 13. Barează cuvântul nepotrivit : Vacanța mare sa
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
tehnicilor magice, retragere În natură, consum de substanțe halucinogene, dansuri extatice, manipularea de obiecte magice etc. După R. Hutton (1999, p. 72), aceste asociații au caracter vrăjitoresc, deoarece ...scopul ritului nu este să onoreze sau să implore divinitatea, ci să coboare forțele divine În corpul omenesc. Aceasta este o parte importantă a tehnicii moderne. Credința În divinitate nu este necesară. ș...ț Scopul principal nu este, deci, să se arate supunerea față de divinitate, ci să se cultive puterile personale de autocontrol
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
imagini-standard ale actorilor principali ai nunții (imagini consonante cu cele din lumea basmului), un vârtej de detalii pitorești, hiperbolice și deseori pline de haz, care mută nunta Într-un plan al figurilor și acțiunilor fabuloase. După Încheierea orației, bradul este coborât din prăjina unde fusese cățărat și este jucat de flăcăi. Mireasa primește salba adusă de ceata mirelui și, astfel Împodobită, se Îndreaptă spre părinți pentru „iertăciune”. Tânăra pereche Îngenunchează În fața părinților miresei, iar lăutarii interpretează cântecele tradiționale care marchează separarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trec În spatele lor. În această adunare de lume multă, femeile cântă un cântec ritual de jale, spun ei, pentru tânărul mort. E vorba de cântecul bradului pe care Îl redăm aici: - Bradule, bradule,/ Cin-ți-o poruncit/ De mi-ai coborât,/ De la loc de piatră,/ Aicea la apă./ - Mie mi-o poruncit/ Tinerel voinic/ Numit (numele propriu),/ Și el mi-o trimăs,/ Doi voinici din sat,/ Cu capu legat,/ Cu cârpe spălate,/ În lacrimi udate./ Și ei mi-o plecat/ De la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
câinii de turbare. Se culege o plantă numită năvalnic pentru diferite leacuri. Se mănâncă primul bob de strugure pentru a se asigura bogăția recoltei. Se urmărește trandafirul și, dacă acesta Înflorește, e semn că toamna va fi lungă. Și se coboară turmele din munte (I. Mușlea, O. Bârlea, 1970; A. Olteanu, 2001; T. Pamfile, 1997). Antropologii și istoricii religiilor au constatat că Între riturile de trecere calendaristice și miturile cosmogonice se țes numeroase corespondențe. Cauzele și semnificațiile acestor conexiuni sunt interpretate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
specifice diverselor colectivități. Un exemplu elocvent al bătăliilor asupra memoriei prin intermediul instrumentelor ceremoniale este oferit de dubla comemorare a zilei de 1 Mai În Polonia socialistă a anilor ’80: Sărbătorirea zilei de 1 Mai are În Polonia o tradiție care coboară În secolul al XIX-lea, când era o demonstrație spontană a muncitorilor Împotriva sistemului social. După 1945, 1 Mai a devenit cea mai importantă sărbătoare oficială, fiind celebrată În toate orașele țării. Elementul esențial era parada desfășurată În fața elitelor politice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
violență. ș...ț Căci revendicările sunt Îndreptate asupra semnelor: girueta, cocarda, rugul În flăcări. Violența Însăși este adesea doar simbolică: ea se exercită asupra giruetelor, stranelor din biserică, armoariilor (pe care adesea nu le distruge, ci doar le inversează sensul: coborâtă de pe turnul castelului, legată de arborele libertății, girueta devine un trofeu; scoase la lumină, În piața publică, stranele devin scaune pentru băutorii de duminică). ș...ț Oricum, se așteaptă o zi de sărbătoare pentru a se lua băncile din biserică
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Olorun) găsi de cuvință să creeze lumea (Aye), ea Încredință această importantă misiune lui Oduduva. Îi dădu astfel trimisului său o maramă În care se afla țărână sau nisip (erupke) și un cocoș. Pe atunci totul era acoperit cu apă. Coborât cu piroga din cer, Oduduva doar desfăcu marama și-i vărsă conținutul. Puse apoi cocoșul deasupra și acesta scurmă. Împrăștiind țărâna În toate direcțiile, făcând astfel să apară pământul locuibil.” (I.-P. Laleye, 1996, pp. 614-618) Mitul Dogon. „Amma este
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
creația sau să o strice prin fabricarea de ființe rele, opuse celor bune făurite de Dumnezeu: cuplurile câine - lup, oaie - capră, cal - măgar, vultur - bufniță sau albină - viespe (vezi M. Coman, 1992, 1995); b) broaștei: aceasta preia funcțiile Dracului și coboară pe fundul mării originare pentru a aduce fărâma de pământ din care Dumnezeu va făuri uscatul (vezi M. Eliade, 1995); c) ariciului: acesta Îl ajută pe Dumnezeu, dar face o greșeală care schimbă „proiectul” cosmogonic inițial. În alte cazuri Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cumnatului să prindă niște păsări cu mâna goală sau, În absența acestora, să „culeagă” ouăle rămase În cuib. Jaguarul vede umbra eroului pe pământ; Încearcă zadarnic să o prindă, ridică privirea, Îl descoase, repară scara, Îl invită pe Botoque să coboare. Speriat, acesta șovăie multă vreme; În fine, se hotărăște și jaguarul prietenos Îi propune să Încalece pe spinarea lui și să vină la el acasă pentru a se hrăni cu carne friptă. Dar tânărul nu cunoaște Înțelesul cuvântului „fript”, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
inimitabil prin stereotipie și automatism. Nuanțându-și punctul de vedere, Bergson precizează:,,Este comic orice incident care ne atrage atenția asupra fizicului unei persoane atunci când de fapt, este vorba de aspectul moral"8. Strănutul unui orator este rizibil pentru că ne coboară brusc de pe culmile sublimului în banalitate, din sfera sufletului în cea a trupului. Prin astfel de exemplificări și prin explicitarea comicului prin analogie cu un resort care se comprimă și se destinde asemenea "diavolului cu arc"9, teoria bergsoniană dezvăluie
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
drumu mare și să fluier din degete să vină toate otomobilele din indiana să mă facă praf și apoi să mă ridic la ceruri și din fluier să se facă vânt care să se domolească deasupra cășii tale unde să cobor prin giamul pe care nul închizi niciodată Scumpo nul închide nici acu că vin și eu doar săț spun cât sunt de nebun după tine știu că nuț prea pasă de mine așea cum cred că aș merita [...] căci asta
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]