37,049 matches
-
în satul cu același nume din comuna brașoveană Hălchiu. A fost construită în anul 1688 în Rășinari de unde a fost adusă și refăcută pe locul actual în anul 1889. Are hramul "Sfântul Dumitru". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Tradiția spune că aceasta ar fi fost cumpărată din Rășinari, județul Sibiu, și montată aici în 1889. Biserica nu a suferit modificări structurale, păstrându-și forma inițială. Biserica datează, conform tradiției din Rășinari, din anul 1688
Biserica de lemn din Satu Nou, Brașov () [Corola-website/Science/317003_a_318332]
-
trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist. Policlinica din Areni reprezintă cea mai importantă și cea mai mare unitate medicală de acest tip a orașului. În imediata vecinătate a clădirii policlinicii, în spațiul verde din dreapta intrării principale, există un monument de for public: Statuia „Bucuria vieții”, realizată de Vladimir Predescu (sau Dimitrie Căilean, conform altor surse) în piatră de calcar șlefuită. Statuia a fost dezvelită în anul 1977 și înfățișează o tânără femeie, redată pe trei sferturi, într-o mișcare
Policlinica Centrală Areni din Suceava () [Corola-website/Science/328904_a_330233]
-
Monumentul eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava (cunoscut și ca Statuia ostașului din Primul și al Doilea Război Mondial) este un monument realizat de către sculptorul Vladimir Florea și dezvelit în anul 1957 în municipiul Suceava
Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava () [Corola-website/Science/328913_a_330242]
-
Monumentul eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava (cunoscut și ca Statuia ostașului din Primul și al Doilea Război Mondial) este un monument realizat de către sculptorul Vladimir Florea și dezvelit în anul 1957 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Cimitirul Pacea, aflat pe platoul Cetății de Scaun, în partea de sud-est a orașului. Statuia a fost realizată de către sculptorul Vladimir Florea și
Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava () [Corola-website/Science/328913_a_330242]
-
Statuia este amplasată în Cimitirul Pacea, aflat pe platoul Cetății de Scaun, în partea de sud-est a orașului. Statuia a fost realizată de către sculptorul Vladimir Florea și amplasată în anul 1957 în Cimitirul Pacea, cel mai mare cimitir din Suceava. Monumentul evocă sacrificiul și eroismul ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial. Statuia simbolizează un ostaș în marș, cu un pistol-mitralieră la piept și echipat de război. Soclul are o formă paralelipipedică și are pe el
Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava () [Corola-website/Science/328913_a_330242]
-
clădirile importante dispărute se numără: Casa Națională (edificiu emblematic pentru oraș în prima jumătate a secolului al XX-lea), Teatrul de Vară, Cinematograful „Tineretului” și Hotelul „Langer”. Cu toate acestea, câteva clădiri au supraviețuit până astăzi și au statutul de monumente istorice și de arhitectură: Hanul Domnesc (care găzduiește Muzeul Etnografic și reprezintă cea mai veche clădire civică ce s-a păstrat în întregime din Suceava), Muzeul de Științele Naturii, Muzeul Bucovinei (cu secțiile de istorie și de artă), Colegiul de
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
din actualele străzi Curtea Domnească și Armenească, a doua dintre ele constituind vechea zonă armenescă a orașului, care face legătura cu cartierul Zamca. Zona armenescă include câteva case ce datează din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, considerate monumente de arhitectură. Vechea zonă comercială din jurul Străzii Curtea Domnească a fost demolată aproape în întregime în perioada regimului comunist. În centrul Sucevei se găsesc câteva lăcașuri de cult ortodoxe ce datează din perioada medievală: Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou (ce
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
comercială din jurul Străzii Curtea Domnească a fost demolată aproape în întregime în perioada regimului comunist. În centrul Sucevei se găsesc câteva lăcașuri de cult ortodoxe ce datează din perioada medievală: Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou (ce include Biserica Sfântul Gheorghe, monument UNESCO), Biserica Mirăuți (cel mai vechi edificiu religios al orașului), Biserica Sfântul Dumitru (cu turnul-clopotniță sau turnul lui Alexandru Lăpușneanu, emblematic pentru oraș), Biserica Coconilor, Biserica Învierea Domnului, Biserica Sfântul Nicolae, Biserica Sfânta Cruce, ultima dintre ele construită de comunitatea
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. Începând cu data de 12 noiembrie 2009, se numește Parcul Profesor Ioan Nemeș. Pe teritoriul său sunt amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu și Petru Rareș și Monumentul eroilor suceveni. Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Simion Florea Marian (în fața casei memoriale a folcloristului), Parcul Drapelelor (în apropierea Palatului de Finanțe) și Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție (unde se găsesc busturile lui Costache Negri, Mihail Kogălniceanu
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
parcări subterane. În estul și sud-estul centrului Sucevei se află Parcul Șipote-Cetate, cea mai întinsă zonă de agrement a municipiului. Principalul punct de atracție al parcului îl constituie Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, operă a sculptorului Iftimie Bârleanu. Monumentul are 23 de metri înălțime (cea mai mare lucrare de acest gen din țară), fiind vizibil din mai multe puncte ale zonei centrale. Parcul Șipote-Cetate se continuă cu Cetatea de Scaun a Sucevei, de asemenea vizibilă din centrul orașului, și
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
Parcul Șipote-Cetate se continuă cu Cetatea de Scaun a Sucevei, de asemenea vizibilă din centrul orașului, și Muzeul Satului Bucovinean, amenajat în aer liber. Tot aici se află și Cimitirul Pacea, cel mai mare cimitir al orașului, cu mai multe monumente, printre care și opera sculptorului Vladimir Florea, Monumentul eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945.
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
a Sucevei, de asemenea vizibilă din centrul orașului, și Muzeul Satului Bucovinean, amenajat în aer liber. Tot aici se află și Cimitirul Pacea, cel mai mare cimitir al orașului, cu mai multe monumente, printre care și opera sculptorului Vladimir Florea, Monumentul eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945.
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
limba franceză, limba germană și limba spaniolă. De asemenea, există bibliotecă, sală de lectură și facilități pentru practicarea sportului, precum sală și teren de sport. În curtea din fața Colegiului Național „Petru Rareș”, la Strada Mihai Viteazu, este amplasată Statuia „Avânt”, monument din bronz realizat de către sculptorii Ernest Kaznovsky și Elena Marinescu-Kaznovsky și dezvelit în anul 1967. Statuia înfățișează o tânără femeie, sprijinită pe gamba piciorului drept, celălalt picior fiind întins în continuarea corpului ei, pe o direcție oblică. Brațele femeii sunt
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
Ernest Kaznovsky și Elena Marinescu-Kaznovsky și dezvelit în anul 1967. Statuia înfățișează o tânără femeie, sprijinită pe gamba piciorului drept, celălalt picior fiind întins în continuarea corpului ei, pe o direcție oblică. Brațele femeii sunt împreunate peste cap la spate. Monumentul este o reprezentare alegorică în stil modern a aspirației spre desăvârșire. Are 1,90 metri înălțime, 2,50 metri lungime și 0,55 metri lățime. Statuia se află pe un soclu de beton placat cu piatră, cu înălțimea de 1
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
parietal, dezvelit în anul 1966 și realizat de artistul C. Demetrescu. Lucrarea are o suprafață de 10x4 metri, fiind realizată din marmură și ceramică. În interiorul clădirii, la etajul I, se află bustul domnitorului Petru Rareș, cel care dă numele colegiului. Monumentul reprezintă de fapt o replică în bronz a bustului realizat de sculptorul Gheorghe Covalschi și amplasat în anul 1977 la intrarea în parcul central al orașului (astăzi Parcul Profesor Ioan Nemeș). Bustul are 1,80 metri înălțime și este realizat
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
Lucareț, Teș, Brestovăț, Vinga, Hunedoara Timișană ș.a.m.d(numărul de situri arheologice descoperite pe hotarul a mai multor localități este în total de aproximativ 1000). 1. Proiectul eGISpat Timiș - privind întocmirea documentației de specialitate a siturilor arheologice din Lista Monumentelor Istorice a Jud. Timiș, secțiunea Arheologie, 42 situri (proiect nominalizat la Marele Premiu al Ministerului Culturii și Cultelor pe anul 2007) (septembrie 2006 - decembrie 2007). 2. Întocmirea Repertoriului Cartografic al siturilor arheologice din Banat, presupunând identificarea în teren și realizarea
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
al Ministerului Culturii și Cultelor pe anul 2007) (septembrie 2006 - decembrie 2007). 2. Întocmirea Repertoriului Cartografic al siturilor arheologice din Banat, presupunând identificarea în teren și realizarea bazei de date pentru 450 de situri arheologice noi, propuse pentru completarea listelor monumentelor istorice din regiune (februarie 2006 - aprilie 2010). 3. Proiectul Valurile „romane” - vizează stabilirea traseului exact al celor 3 fortificații liniare de pământ ce traversează Banatul de la N la S, printr-un studiu complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
și cu ucraineni și cu alți minoritari în timpul Operațiunii Vistula, ca și polonezi „repatriați” cu forța din regiunile cedate URSS-ului. Autoritățile germane au depus eforturi pentru ștergerea urmelor culturii și istoriei germane, înlocuind-se nume de localități, inscripții și monumente. Granița postbelică germano-poloneză (linia Oder-Neisse) a fost recunoscută de Germania Răsăriteană în 1950 și de Germania de Vest în 1970 prin Tratatul de la Varșovia și a fost recunoscută de Germania unită prin Tratatul de frontieră din 1990. Regiunea pe care
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
pur și simplu la inventarea unor denumiri noi. În ianuarie 1946 a fost înfințat „Comitetul pentru Determinarea Toponimelor”. Predarea în limba germană a fost interzisă în școlile publice, mijloacele de informare în masă controlate de guvern și în biserică. Numeroase monumente germane, cimitire, clădiri sau ansambluri întregi de clădiri au fost demolate. Comori artistice germane din Teritoriile Recuperate au fost mutate în alte regiuni ale țării. Inscripțiile germane au fost șterse, inclusiv cele de pe obiectele de cult, atât în biserici cât
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
doctori în științe, literați, medici, ingineri, juriști, economiști, unii dintre ei devenind membri ai Academiei Române, respectiv ai Academiei Maghiare. Edificiul a fost preluat de statul român în 1934, iar în anul 1955, liceul a fost introdus pe lista oficială a monumentelor de arhitectură. Reforma învățământului din 1948 a marcat începutul generalizării învățământului. Fostul liceu “Moise Nicoară” a fost denumit Școala Medie nr. 1 din Arad, iar în 1957 primește numele de „Ioan Slavici”. În anul 1991 se revine la vechiul nume
Colegiul Național „Moise Nicoară” () [Corola-website/Science/328953_a_330282]
-
Peșteră Jewel (Bijuterie), în present a doua cea mai lungă peșteră din lume are o lungime de 253 de kilometri de pasaje cartografiate. Peșteră este localizată la 21 de kilometri vest de orașul Custer din Dakota de Sud. A devenit monument național în anul 1908. Frank și Albert Michaud, doi căutători de aur au descoperit peșteră, din greșeală, în anul 1900 când au observat o sursă neindentificata de aer rece ieșind la suprafață la baza unui canion. După ce au mărit intrarea
Parcul Național Peștera Jewel () [Corola-website/Science/328960_a_330289]
-
au încercat să facă descoperirea profitabilă, mărind intrarea, construind pasaje de access în interor și deschizând peșteră turiștilor. Deși încercarea de a obține profit a eșuat, vestea descoperirii lor a ajuns la Washigton. Președintele Theodore Roosevelt a declarat Perstera Bijuteriilor monument național pe 7 februarie 1908. Serviciul Național al Parcurilor a asumat managementul locației în anul 1933 și a început să ofere vizite turistice în 1939. În 1959, 3.2 kilometri de pasaje erau cartografiate. În același an, Herb și Jan
Parcul Național Peștera Jewel () [Corola-website/Science/328960_a_330289]
-
și, uitat de lume, s-a stins din viață într-un azil de nevoiași în 1914. În 1985, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la moartea lui Jumbo, la periferia vestică a orașului St. Thomas a fost instalat un monument de 38 t în memoria lui, la scară naturală. Imaginea lui Jumbo poate fi întâlnită pe numeroase afișe, postere, ilustrate și coperți de revistă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Un exemplu în acest sens îl constituie un material promoțional
Jumbo () [Corola-website/Science/328951_a_330280]
-
fel ca și celelalte provincii romane, Mauritania Tingitană este și ea afectată de acest edict. Iar în această regiune, mai exact în orașul antic Volubilis, va fi edificat mai târziu un arc de triumf în onoarea împăratului Caracalla. Ruinele acestui monument s-au păstrat până în zilele noastre. Această lege a pus capăt unei discriminări ancestrale. Actul reprezenta totodată o decizie politică destinată, mai presus de orice, să crească popularitatea împăratului pe cuprinsul unui imperiu devenit greu de stăpânit. Regele vandal Genseric
Istoria Marocului () [Corola-website/Science/328975_a_330304]
-
Palatul administrativ din Deva este un monument istoric, construit în stil eclectic, proiectat de Alpár Ignác. Azi este sediul Prefecturii și al Consiliului județean Hunedoara, fiind clasat pe lista monumentelor istorice (Cod LMI HD-II-m-B-03224). În secolul al XIX-lea prefectura județului Hunedoara funcționa în clădirea Castelului Bethlen
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]