37,224 matches
-
la București între 1983 și 1993. Redactor-șef este Ioan Albescu, redactor coordonator - Alexandru Mironov, redactor-șef adjunct - Gh. Badea. Rubrici: „Știință la frontierele cunoașterii”, „Galaxia SF”, „Retro SF”. Versuri semnează Lucian Merișca și Alexandru Pecican (Poem SF despre dragoste), proza - Gh. Săsărman, Alexandru Ungureanu, Vladimir Colin, Tudor Negoiță, Mircea Nedelciu, Ion Lila, Cristian Tudor Popescu, iar publicistica - Alex. Ungureanu, Ovidiu Râureanu, Cornel Robu. Anul 1983 consemnează și publicarea unui fragment dramatic aparținând lui Romulus Bărbulescu și George Anania, piesa SF
ALMANAH „ANTICIPAŢIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285262_a_286591]
-
, publicație apărută la Bacău, anual, între 1986 și 1989, editată de revista „Ateneu”. Rubrici: „Caleidoscop”, „Valori românești”, „Știința și viața”, „Misterele istoriei”, „Critici, prozatori”, „Memorialistică, interviuri”, „Dialoguri”. Semnează proză Livius Ciocârlie, Val Condurache, Ov. S. Crohmălniceanu, Nicolae Manolescu și Constantin Pricop, iar publicistică, Mircea Coloșenco, Victor Nadolski, Corneliu Albu. Compartimentul istorico-literar, cuprinzând evocări, documente inedite, memorialistică, interviuri, este foarte bine reprezentat. Astfel, Marius Mircu evocă personalitățile fondatoare ale revistei
ALMANAHUL „ATENEU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285274_a_286603]
-
altul, de la o idee la alta să ducă pe aripile însuflețirii naționale acele simțăminte frumoase și acele inspirațiuni nobile, care sunt în stare a produce progresul literar în cultura unui popor”. Sunt inserate versuri de Petru Dulfu și Filimon Taniac. Proză semnează Adrian Forgaci, S. Fl. Marian și N. Cărăuș. Elenei Niculiță-Voronca i se republică aici studiul etnopsihologic Ziua și noaptea la popor. Filimon Taniac prezintă conținutul a două epistole eminesciene din 1872-1873. Amintiri despre Eminescu este titlul intervenției lui Radu
ALMANAH LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285271_a_286600]
-
Eva Kozma Frătean își prezintă volumul Cântece populare românești din Ungaria, reproducând o parte din aceste texte. Se mai pot citi texte din Eminescu și din Vlahuță și sunt inserate versuri originale de Maria Berényi, Lucia Borza, Ștefan Mureșan, precum și proză de Petru Popuța și Lucia Borza. Nu este neglijat nici folclorul local, prin colindele, strigăturile și chiuiturile din Apateu, Chitighaz, Vărșand, Jula. Se dau de asemenea informații despre activitatea Societății culturale a românilor din Budapesta. Lucia Borza traduce din Goga
ALMANAH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
1926 almanahul fiind alcătuit de N. Batzaria, iar din 1937 de C. Băleanu. Scopul anunțat este de „a contribui la ridicarea tineretului”, completând educația din familie și școală. Versuri semnează Elena Farago, Al. Lascarov-Moldovanu, A. de Herz, Victor Eftimiu ș.a.; proză, Radu Boureanu, Alice Gabrielescu, Const. Kirițescu. Încercări dramatice dau Teodor Castrișanu, Minerva Alexandrescu și Geo Pavel, în timp ce Paul I. Papadopol traduce din literatura italiană, iar L. Leu din Edgar Allan Poe. La rubrica „Din marii scriitori pentru tineret” sunt inserate
ALMANAHUL SCOLARILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285293_a_286622]
-
, publicație apărută la București în 1977, ca supliment al „Almanahului literar”, redactor fiind Mircea Micu. Versuri publică A. I. Zăinescu, Dan Mutașcu, Tiberiu Utan, Nicolae Nasta, Rusalin Mureșanu, un text inedit aparținându-i lui Simion Stolnicu. Secțiunea de proză este acoperită de Fănuș Neagu (Covorul violet), Leonida Teodorescu, Mircea Sântimbreanu, Emil Manu, Gh. Pituț, Adrian Rogoz ș.a. Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei propun o interesantă Carte de citire, carte de iubire. Traducerile aparțin Denisei Comănescu. Alți colaboratori: Iuliu Rațiu
ALMANAHUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285282_a_286611]
-
Ei i s-ar putea alătura, în aceeași direcție programatică, și „gândurile” adresate Aceluia care poartă 35 la inimă. Semnează versuri Gherasim Luca, Gh. Crișan, Aurel Baranga (Femur sintetic, Solstițiu echivoc). Poezia Gând are drept semnătură doar o amprentă. Publică proză Mihai Hubert, Sesto Pals, Gherasim Luca, Gh. Crișan, Aurel Baranga (Divagații în gol) ș.a. E foarte greu de reținut vreun text ilustrativ în această joacă voit nonconformistă, iconoclastă și absurdă pe care o reprezintă A. în domeniul literaturii. Sectorul cel
ALGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285257_a_286586]
-
Inițiatorii doresc să ofere „o carte de reculegere și de întărire sufletească”, îndeosebi pentru ziariști, dar și pentru „marele public românesc de aici și de pretutindeni”. Semnează versuri Teodor Murășanu, Ecaterina Pitiș, Iustin Ilieșiu, Emil Isac și Aron Cotruș, iar proză Ion Agârbiceanu. Sectorul publicisticii este bine ilustrat de Cezar Petrescu, Victor Braniște, Ion Agârbiceanu, Nicolae Iorga, Petru Groza. Dens este și compartimentul memorialisticii, al evocărilor și amintirilor. Astfel, Alexandru Vaida-Voevod prezintă activitatea redacțională de la gazeta timișoreană „Dreptatea”, precum și procesul intentat
ALMANAHUL PRESEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285289_a_286618]
-
apărută între 1983 și 1986. Almanahul este alcătuit de un colectiv format din Dan Tărchilă, V. Copilu-Cheatră, M. N. Rusu și Nicolae Stoe. Semnează versuri V. Spiridonică, Ștefan Stătescu, V. Copilu-Cheatră, Traian Iancu, Octav Sargețiu, Nichita Stănescu (Doină, 1984) ș.a. Proză scriu Ion Topolog, Mihail Joldea, Daniel Drăgan, Eduard Huidan, Bedros Horasangian; publicistică, Ion Itu, A. I. Brumaru, Dan C. Mihăilescu, Mircea Gherman, Doru Munteanu, Radu Nițu, Eduard Eisenburger. Încercări dramatice publică Darie Magheru și Ion Olteanu. În secțiunea rezervată istoriei literare
ALMANAHUL „CORESI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285275_a_286604]
-
Cultura poporului”. Ultima secțiune, „Partea literară”, cuprinde versuri de D. Nanu, Mircea Rădulescu, George Gregorian, o amplă descriere a mișcării artistice din 1920 și un „raport” asupra activității teatrului românesc în același an, semnat de Liviu Rebreanu. I. Paul semnează proză. George N. Leon analizează socialismul lui Marx, punându-i în lumină erorile de concepție. Mihail Sorbul publică un substanțial fragment din comedia tragică A doua tinerețe. D.B.
ALMANAHUL „INFRAŢIREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285276_a_286605]
-
ALMANAHUL REVISTEI „APĂRAREA”, publicație care apare la București în 1947 și 1948. În primul an, în locul casetei cu echipa redacționala se află precizarea: „Cu colaborarea fruntașilor scrisului românesc”. Versurile poartă semnăturile lui Victor Eftimiu, Magdei Isanos, Al. Antoniu. Secțiunea de proza este acoperită de Eusebiu Cămilar, Maria Arsene, Dan Petrașincu și G. Călinescu (Definiții pentru o nuvelă). Publicistica dau Dumitru Hâncu, Mircea Mancaș, Aurel Baranga, G. Călinescu. De consemnat și amintirile lui Zaharia Stancu (Din vremurile de altădată - Însemnările unui ziarist
ALMANAHUL REVISTEI „APARAREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285291_a_286620]
-
articole despre Academia Română, configurația teatrului în 1941, presa de-a lungul veacurilor, cronică. Sunt inserate versuri de Otilia Cazimir, Demostene Botez, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Octavian Goga (Noaptea), Lucian Blaga (Ura), V. Voiculescu, Ion Pillat, Ion Minulescu, Al. A. Philippide; proză și articole semnează V. Netea, Dan Simonescu, G. Ivașcu, T. Arghezi, Pompiliu Constantinescu (Erau odată și ani literari), Ion Pas (Presa de-a lungul veacurilor). Alți colaboratori: Al. Bârlădeanu, George D. Dumitrescu, Ion Frunzetti, E. Lovinescu, Costin Murgescu, C. Noica
ALMANAHUL „VREMEA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285278_a_286607]
-
Pe lângă substanțialul supliment „Poesis”, se întâlnesc nume prestigioase ale liricii românești: Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Eugen Jebeleanu, Marin Sorescu, Leonid Dimov, cărora li se alătură Vladimir Streinu, Geo Bogza, Demostene Botez, Ion Horea, Mircea Dinescu, Ștefan Aug. Doinaș ș.a. Sectorul prozei este acoperit îndeosebi de numele contemporanilor, ca, de altfel, și acela al literaturii dramatice ori al publicisticii. Foarte bogat ilustrată este secțiunea rezervată criticii și istoriei literare, unde, din nou, predomină numele contemporanilor. Numărul din 1980 este în întregime axat
ALMANAHUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285285_a_286614]
-
literară. Publicația oferă cititorilor săi și numeroase interviuri, confesiuni, amintiri, reflecții și fragmente de jurnal. Astfel, în numărul din 1969 sunt publicate fragmente din Jurnalul lui Eugen Ionescu și din Amintirile lui Mircea Eliade. O anchetă literară pe tema Perspectivele prozei românești contemporane e găzduită de numărul din 1971. Bogat ilustrat este și compartimentul rezervat traducerilor. D.B.
ALMANAHUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285285_a_286614]
-
Vasile Sălăjan. Redactorii responsabili se schimbă anual. Nu există rubrici fixe, volumele fiind constituite, uneori, tematic. Sunt reunite aici versuri de Radu Stanca, Mihai Beniuc, Maria Banuș, Marin Sorescu, Leonid Dimov, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Horia Bădescu, Nichita Stănescu ș.a., proză de Vasile Rebreanu, Tudor Dumitru Savu, Tudor Vlad, Leonida Neamțu, Norman Manea, Gh. Schwartz, Ștefan Damian, Olga Caba. Teatrul este reprezentat de Const. Cubleșan, Const. Zărnescu, Mircea Vaida, Ștefan Damian, Paul Ioachim, Vasile Sălăjan, Matei Vișniec. Ca de obicei, foarte
ALMANAH „TRIBUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285268_a_286597]
-
al cărei „director” era. După alte colaborări, ziarul „Steagul” îi premiază și publică în broșură „novela istorică” Din împărăția durerii (1915). Stabilit mai târziu la Sibiu, A. face parte din Gruparea Intelectuală „Thesis” și semnează (folosind și pseudonimul Angel Casianu) proză, cronici teatrale, plastice, muzicale, articole literare în periodicele locale „Sibiul literar”, „Provincia literară”, „Acțiunea”, „România viitoare” (al cărei redactor responsabil a fost în 1946-1947) - sau în periodice din București: „Universul literar”, „România literară” ș.a. În general, este vorba despre note
ALEXIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
Popa, Ilarie Voronca, Pușkin, Maxim Gorki, Maiakovski, Walt Whitman, G. B. Shaw, Paul Eluard ș.a.). Volumul Băjenie... (1935) conține „creionările unui ostaș” din timpul primei conflagrații mondiale, autentice, după cum precizează A., dar cu un aer neverosimil din cauza efortului de literaturizare. Proză de ficțiune, alături de câteva amintiri, include culegerea Învinșii (1939). Fie că e vorba de tristețea unei „paiațe” pensionate, de disperarea unei femei „învinse” sau a unei fete cu iluziile consumate „într-o gară mică”, fie că se urmărește evoluția spre
ALEXIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
Semnează versuri Grigore Hagiu, Adrian Păunescu, Cezar Ivănescu, Grigore Vieru, Nicolae Dan Fruntelată. În volumul pe 1982 figurează un Nicolae Labiș inedit (Seara, după ploaie, între munți), la fel și T. Arghezi, în vreme ce Nichita Stănescu publică O respirare. Se publică proză de D. R. Popescu, Fănuș Neagu, Gheorghe Schwartz, Eugen Barbu (Epilog la „Incognito”). Compartimentul publicisticii este mai bogat: Mircea Micu, Dan Smântânescu, Ion Rotaru, Stancu Ilin. În 1984, Ion Coja schițează portretul „Mitropolitului de la Păltiniș”, Constantin Noica, la aniversarea a
ALMANAH „LUCEAFARUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285266_a_286595]
-
, publicație apărută la București în 1941 și 1942. Alcătuit „pentru copii și tineret”, almanahul inserează versuri de Ț. Arghezi, Radu Gyr, Aurel Țîța, proza de Sidonia Drăgușanu, Dinu Moroianu și Ion Dongorozi. Aurel Țîța traduce din Alphonse Daudet. Alți colaboratori: Lucia Djuvara, Lorin Popescu, George Florescu, Victor Adrian. D.B.
ALMANAH „CURENTUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285265_a_286594]
-
Ștefan (7.IX.1900, Ploiești - 4.II.1969, Ploiești), poet și prozator. Fiu al Mariei și al lui Nicolae Alexiu, dascăl în satul prahovean Lunca Mare, A. a slujit cu modestie un crez, tradiția. A scris poezie, file de jurnal, proză scurtă, romane, recenzii literare, articole despre limba și cântecul popular în „Săptămâna”, „Înfrățirea”, „Miorița”, „Strada”, „Orientări”, „Prahova”, „Gazeta cărților”, „Ecoul Prahovei”, „Flacăra”, „Cruciada românismului”, „Școala și viața”, „Slova noastră”, „Opinia liberă”, semnând și D’Artagnan, D’Art, Șt. Al. Luca
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
naturistă, amintiri patriarhale, chipuri voievodale (Cântecele trecutului, 1925, Icoane, 1938). Litania mioritică unită cu o neașteptată vizualitate, de vigoare aproape argheziană, dă un timbru aparte poemelor din Puiul de rouă (1941), scrise la moartea copilului său. La polul opus poeziei, proza reprezintă scena de desfășurare a unei realități dure. Necazuri, Răfuieli mărunte, Notele unui om necăjit cresc din amărăciuni și ostilități, A. rămânând adesea la relatarea faptului brut, primitiv. O privire trist-resemnată, pătrunsă de compasiune, prinde scene din viața micilor slujbași
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
, publicație care apare la București, într-un singur număr, pentru anii 1924-1925, editată de ziarul „Rampa nouă ilustrată”. Versuri dau B. Nemțeanu, Const. Argeșeanu, Radu Gyr (Sonetul unui basm medieval). Proză semnează Victor Eftimiu, Const. Argeșanu (sub pseudonimul Ion Brambură) și Sergiu Milorian, teatru - Victor Rodan. La compartimentul traducerilor se rețin un fragment din romanul lui Dostoievski, Amintiri din casa morților, o scenetă de Arthur Schnitzler, un eseu al lui E. G
ALMANAHUL „RAMPA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285277_a_286606]
-
traduce din Julio Cortázar, Lucia Papahagi din Arthur Conan Doyle, Ioan Mușlea din Rolf Bossert și William Totok, Dumitru Radulian din Quevedo, Mircea Oprită din Du Fu, Marian Papahagi din Eugenio Montale. Ioana Parau propune o versiune românească a unei proze de mai mari dimensiuni, aparținând lui Edgar Wallace, Enigmă cheii de argint, titlu care devine și genericul almanahului. Pot fi, de asemenea, citite notele de călătorie în Turcia ale lui Petre Bucșa, aforisme celebre culese de Ștefan Blăjan și epigrame
ALMANAHUL ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR DIN CLUJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285280_a_286609]
-
Ancora. După o scurtă cronică a evenimentelor anului 1927 și după o retrospectivă a vieții și operei principelui Ferdinand I, reprodusă după „Le Matin”, A.l.u. inserează în cadrul unicei rubrici existente, „Citiți-mă”, versuri semnate de Ion Minulescu (Nocturnă), proze de Gala Galaction (Moșneagul cu ochi albaștri), Al. Cazaban, V. Demetrius, N. Davidescu și Vasile Savel. Un fragment dramatic poartă semnătura Claudiei Millian, iar la secțiunea rezervată traducerilor apar numele lui Ion Minulescu, care tălmăcește din H. de Regnier, și
ALMANAHUL LITERATURII UNIVERSALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285287_a_286616]
-
în cinci ani, a unui almanah care să facă „cinste societății și neamului”. Primul număr, apărut abia în 1901, primește aviz favorabil din partea membrilor grupului academic, pentru publicarea istoricului societății. Partea literară cuprinde versuri de Zaharia Bârsan, Teodor Murășanu ș.a., proză de I. Agârbiceanu (În sat), Liviu Rebreanu (Învățătorul), publicistică semnată de Al. Mocsonyi, At. M. Marienescu, Ioan Slavici (Creșterea rațională - un eseu despre om văzut prin prisma filosofiei lui Schopenhauer, dar și despre statutul românilor în Imperiul Austro-Ungar), studentul în
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]