35,463 matches
-
(1862 sau 1866 - 29 martie 1925) a fost un om politic albanez, care a luptat pentru independența Albaniei, iar mai târziu pentru încorporarea provinciei Kosovo în Albania după Tratatul de la Londra din 1913. El a primit postum titlul de Erou al Albaniei. s-a născut în 1862 sau 1866. Cele mai multe dintre surse consideră 1862 ca fiind anul
Bajram Curri () [Corola-website/Science/336021_a_337350]
-
este o moschee din Jakarta, Indonezia. Aceasta este moscheea națională a acestei țări și cea mai mare moschee din Asia de Sud-Est. Numele de "Istiqlal" sau "Masjid Istiqlal" înseamnă "Moscheea Independenței". În anul 1949, Indonezia și-a proclamat independența față de Imperiul Olandez, în urma Revoluției Naționale Indoneziene dintre anii 1945-1949. Imediat după proclamarea republicii, a fost propusă ideea contruirii unei mari moschei ca simbol național al independențeii Indoneziei, țara cu cei mai mulți musulmani
Moscheea Istiqlal () [Corola-website/Science/336042_a_337371]
-
este o moschee din Jakarta, Indonezia. Aceasta este moscheea națională a acestei țări și cea mai mare moschee din Asia de Sud-Est. Numele de "Istiqlal" sau "Masjid Istiqlal" înseamnă "Moscheea Independenței". În anul 1949, Indonezia și-a proclamat independența față de Imperiul Olandez, în urma Revoluției Naționale Indoneziene dintre anii 1945-1949. Imediat după proclamarea republicii, a fost propusă ideea contruirii unei mari moschei ca simbol național al independențeii Indoneziei, țara cu cei mai mulți musulmani din lume. Proiectul a fost lansat de Wahid
Moscheea Istiqlal () [Corola-website/Science/336042_a_337371]
-
triburi slave, ce se vor stabili aici și se vor amestecă cu populația locală. La sfârșitul sec. XII, regiunea a fost inclusă în Imperiul Sârb. În urmă înfrângerii sârbilor de către turci în Bătălia de la Kosovo Polje (1389), regiunea a devenit independența. A fost adesea în război cu albanezii și turcii, aceasta a format în 1711 o alianță cu Rusia. În timpul Primul Război Balcanic, a luptat împotriva Turciei. A fost aliata Șerbiei în timpul Primului Război Mondial. După război, aceasta se va uni cu Regatul
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
mai tarziu, între secolele V-VII, si au avut, până în secolul al X-lea, un principat semi-independent, numit Doclea, care era legat de Șerbia Medievală, și într-o mai mică măsură de Imperiul Bizantin și Bulgaria. Doclea și-a dobândit independența de Imperiul Bizantin în 1042. În următoarele decenii și-a extins teritoriile, anexând Rascia și Bosnia, după care deasemenea, a fost recunoscută că regat. Puterea să a început să intre în declin, la sfârșitul secolului al XI-lea, iar ]n
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
secolului al XIV-lea, o altă familie (Dinastia Balšić) au venit la putere. În 1421, a fost anexată Despotatului Sârbesc, dar după 1445, o altă familie regală din Zeta, familia Crnojević, a condus Muntenegru până în 1499, făcându-l ultima monarhie independența a Balcanică, înainte ca Otomanii să o anexeze sangeacului Shkodër. Pentru un timp scurt, Muntenegru a existat că un sangeac separat, autonom, în anii 1514-1528, o altă versiune spune că a existat sub acest statut în anii 1597-1614. În secolul
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
au fost retrași de către Petar ÎI în 1832. Predecesorul său, Petar I a contribuit la unificarea Muntenegrului cu Ținuturile muntoase. Sub conducerea lui Nikola I, suprafața principatului s-a mărit de multiple ori în războaiele Turco-Muntenegrene, care au culminat cu independența acestei regiuni în anul 1878. După acest eveniment, s-au stabilit relații diplomatice cu Imperiul Otoman. Chiar dacă au existat incidente privind amplasarea hotarelor, relațiile între cele 2 state au continuat în următorii 30 de ani, pana cand regele Abdul-Hamid al
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
din 1992, prezența fusese de 66% din populație, cu 95,96% din respondenți ce au votat în favoarea unei federații cu Șerbia. Referendumul a fost boicotat de către populația musulmană, albaneză și catolică, dar mai ales de cetățenii ce se declarau pentru independență. Opozanții au comunicat atunci că referendumul a fost organizat sub condiții anti-democratice cu propagandă răspândită de către instituțiile de presă controlate de guvern în favoarea votării pentru federație. Nu există rapoarte care ar comunica corectitudinea și justețea acestui referendum, întrucât nu a
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
intrat în negocieri cu privire la statutul viitor al Republicii Federale Iugoslavia. În 2003, federația Iugoslavă a fost înlocuită cu o uniune statală mai descentralizata, numită Șerbia și Muntenegru. Statutul uniunii dintre Șerbia și Muntenegru a fost subiectul referendumului cu referire la independență Muntenegrului pe 21 mai 2006, cu 419.240 de voturi înregistrate, reprezentând 86.5% din electoratul total. 230,661 de voturi au fost pentru independență (55.5%), iar 185.002 votes (44.5%) au fost împotrivă ei. Diferența de 45
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
și Muntenegru. Statutul uniunii dintre Șerbia și Muntenegru a fost subiectul referendumului cu referire la independență Muntenegrului pe 21 mai 2006, cu 419.240 de voturi înregistrate, reprezentând 86.5% din electoratul total. 230,661 de voturi au fost pentru independență (55.5%), iar 185.002 votes (44.5%) au fost împotrivă ei. Diferența de 45,659 de voturi de-abia a ajuns pentru 55% necesare pentru validarea referendumului, în acord cu regulile instituite de Uniunea Europeană. Potrivit comisiei electorale, pragul de
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
referendumului, în acord cu regulile instituite de Uniunea Europeană. Potrivit comisiei electorale, pragul de 55% a fost întrecut de numai 2,300 de voturi. Șerbia, statele-membre ale Uniunii Europene și membrii permanenți a Consiliului de Securitate al ONU respectiv, au recunoscut independența Muntenegrului. Referendumul din 2006 a fost monitorizat de 5 comisii internaționale, conduși de o echipă OSCE/ODIHR, si cu aproximativ 3,000 de observatori în total (incluzând observatori locali de la "CEMI", "CEDEM" și alte organizații). Organizația OSCE/BIDDO și-a
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
locală." Mai mult, raportul a menționat modul desfășurării campaniei electorale, menționând echidistanta și imparțialitatea spunând astfel că "nu s-au înregistrat rapoarte cu privire la lipsirea de drepturile și/sau politice civile." Pe data de 3 iunie 2006, Parlamentul Muntenegrean a declarat independența Muntenegrului, confirmând, formal, independentă Muntenegrului. Șerbia nu a făcut nici o obiecție. Relațiile dintre Șerbia și Muntenegru s-au înrăutățit pe 6 septembrie 2007 după ce conducerea muntenegrului a interzis Mitropolitului Bisericii Sârbești, preotul Filaret să intre în țară. Situația s-a
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
este unul dintre festivalurile de film din Europa. El a fost înființat la Sarajevo în 1995, în timpul asediului de la Sarajevo din Războiul Bosniac de Independență, și aduce în fiecare an celebrități locale și internaționale la Sarajevo. Are loc în luna august și prezintă o mare varietate de filme și filme de scurt metraj din întreaga lume. Actualul director al festivalului este Mirsad Purivatra, fostul director
Festivalul de Film de la Sarajevo () [Corola-website/Science/336059_a_337388]
-
că nu distrusese Danemarca în mod complet, iar în august 1658, a început un asediu asupra orașului Copenhaga, care a durat doi ani, dar a fost lipsit de succes. În urma noului tratat de pace, Danemarca a reușit să își mențină independența, și să recapete controlul asupra Trøndelag și Bornholm. Danemarca a încercat să recapete controlul asupra Skåne în cadrul războiului scanian (1675-1679), dar nu și-a atins obiectivul. În urma Marelui Război al Nordului (1700-21), Danemarca a reușit să recapete controlul asupra unor
Istoria Danemarcei () [Corola-website/Science/336055_a_337384]
-
economia Armeniei a crescut în medie cu 12% anual, în mare măsură datorită boom-ului înregistrat în domeniul construcțiilor. Perioada în care a condus Armenia a fost marcată de două dintre cele mai sângeroase evenimente din istoria Armeniei de după proclamarea independenței satului: împușcăturile din parlamentul armean din 1999 și uciderea a zece persoane în protestele din perioada alegerilor prezidențiale din 2008. El a fost considerat responsabil pentru ambele evenimente de către opoziție, în special de către primul președinte al Armeniei, Levon Ter-Petrosyan, și
Robert Kocharyan () [Corola-website/Science/336061_a_337390]
-
fost forțați să-l ducă. Astăzi, ei construiesc un stat liber și independent." Mesajul de însoțire susținea că datoria Republicii Armenia și a tuturor Armenilor este de a contribui la consolidarea și dezvoltarea statului Nagorno-Karabah, precum și la recunoașterea internațională a independenței republicii.
Robert Kocharyan () [Corola-website/Science/336061_a_337390]
-
vilayetul Mamure-ul-Azil, 79.128; vilayetul Sivas, 170.433; vilayetul Trapezunt , 47.200; vilayetul Van, 79.998) Pe măsură ce Rusia avansa către frontiera sa de sud, ea a devenit din ce în ce mai implicată în afacerile otomane. Rusia a fost un rol esențial în obținerea independenței României și Serbiei. Rusia și viața rusă i-a atras pe armeni. Mulți armeni au fost educați și au adoptat modul de viață rus. Rusia a fost, de asemenea, o cale a armenilor către Europa. Ea a preluat controlul asupra
Chestiunea armeană () [Corola-website/Science/336062_a_337391]
-
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni, constitut cu baza la Hârlău, s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse - aflate în debandadă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a Basarabiei, după proclamarea independenței acesteia. Succesiv Defecțiunii Ruse și înainte de ieșirea forțată a României din război, a existat o tentativă de transfer a Corpului de voluntari pe Frontul de Vest, contramandată însă după semnarea preliminariilor Păcii de la Buftea și succedată de demobilizarea voluntarilor și
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Ghidighici, iar cel de-al treilea - eșalonul de aprovizionare, la Ungheni. Efective ale acestor unități au căzut în prizonierat la ruși, unii dintre voluntari reușind să scape după câteva săptămâni, iar restul s-au retras luptând, spre Prut. După proclamarea independenței Basarabiei, în cadrul Armatei Române, unitățile "Corpului de Voluntari Ardeleni-Bucovineni" au ajutat la curățarea și izgonirea peste Nistru a trupelor bolșevice. În timpul guvernării Averescu a existat o încercare de a transfera pe Frontul de Vest întreg "Corpul de Voluntari Ardeleni", format
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
încercare ulterioară de a prelua conferințele, făcându-l pe un funcționar superior din Foreign Office să scrie că „dificultatea constă în a-l face pe prof. Rotblat să acorde atenție la ceea ce credem noi... El este, fără îndoială, gelos pe independența și integritatea sa științifică” și că stabilirea „unui nou organizator pentru delegația britanică pare a fi prima nevoie, dar nu știu dacă există vreo speranță pentru acest lucru”. Pe la începutul anilor 1960, Ministerul Apărării a crezut că Conferințele Pugwash au
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
s-a construit biserica Sf. Adalbert (Sf. Vojtěch). În anii 1902 - 1903 toate clădirile acestui complex, inclusiv biserica, au fost demolate. Casa Municipală a intrat de două ori în istoria statului cehoslovac: aici a fost proclamată la 28 octombrie 1918 independența Cehoslovaciei și tot aici, în timpul Revoluției de Catifea din noiembrie 1989, a avut loc prima întâlnire a guvernului comunist cu reprezentanții Forumului Civic condus de Václav Havel. Casa a suferit ample lucrări de renovare în anii 1994-1997. Casa Municipală a
Casa Municipală din Praga () [Corola-website/Science/336069_a_337398]
-
alăturat Lehi la mișcarea de revoltă antibritanică proclamată de organizațiile subterane Etzel (iulie 1945) și Hagana (noiembrie 1945), iar în anii 1947-1948 a participat împreună cu Hagana și Irgun la războiul pentru apărarea colectivității evreiești din Palestina și la Războiul de independență al Israelului. La 6 noiembrie 1944 doi membri ai Lehi au asasinat la Cairo pe Walter Guiness, lord Moyne, ministrul britanic pentru afacerile Orientului Mijlociu. Atentatorii, Eliyahu Beit-Tzuri și Eliyahu Hakim au fost capturați, judecați de un tribunal militar britanic
Lehi () [Corola-website/Science/336100_a_337429]
-
locale din orașul Pskov (aproape de granița cu Estonia), înainte de Revoluția Rusă din 1917. În 1919 bunicii lui Van der Bellen, împreună tatăl său și unchii săi, au fugit de bolșevici și s-au refugiat în Estonia, care își declarase recent independența. Când Uniunea Sovietică a invadat Estonia, în 1940, părinții lui Van der Bellen au fugit în Germania, ajungând într-o tabără de refugiați. În cele din urmă s-au stabilit în Austria, la Viena, de unde au fugit apoi din nou
Alexander Van der Bellen () [Corola-website/Science/336116_a_337445]
-
cronicarul Cosma în "Chronica Boemorum" (1119), provine de la fondatorul său legendar, Přemysl, soțul Libušei. Primul conducător Přemyslid atestat din punct de vedere istoric a fost ducele Bořivoj I, botezat în 874 de Sfântul Metodie. În 895, Boemia și-a câștigat independența prin desprinderea din Moravia Mare. Între 1003 și 1004, Boemia a fost controlată de către Boleslav cel Curajos, duce al Poloniei din dinastia Piast, nepotul lui Boleslau I cel Crud. Ducii Vratislau al II-lea și Vladislau al II-lea au
Dinastia Přemyslid () [Corola-website/Science/336125_a_337454]
-
este un lăcaș de cult ortodox în care se oficiază slujbele din Parohia Sulina I, arondată Protoieriei Tulcea din cadrul Episcopiei Tulcii. Edificiul, ctitorie a Regelui Carol I, a fost ridicat în cinstea eliberării Dobrogei de sub stăpânirea turcilor după Războiul de Independență. Catedrala a fost închinată Sfântului Alexandru pentru că în ziua lui de prăznuire din anul 1877, pe 30 august, armata română a ocupat reduta Grivița 1. De asemenea, catedrala este închinată și Sfântului Nicolae, protectorul marinarilor. Catedrala este construită în stilul
Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina () [Corola-website/Science/336135_a_337464]