37,224 matches
-
în 1952. Debutează în presă cu un reportaj de la Bumbești-Livezeni, Bucuria muncii. A lucrat ca redactor la revistele „Femeia” și „Căminul” (1948-1950), apoi, mai bine de două decenii, la „Săteanca”. Prima ei carte, romanul Racul, apare târziu, în 1970. Temele prozei semnate de A. - solitudinea, bătrânețea, culpa morală, spațiul închis, feminitatea ratată social, dar împlinită din unghiul unei trăiri meditative - conferă acestui univers, limitat în aparență, o anume profunzime a sondării psihologice. Componentele realului, fără să fie pretexte analitice, potențează totuși
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
universală, semnate de Ion Hobana, Paul B. Marian, Florian Potra și Andrei Bantaș. Numărul din anul 1987, pus sub genericul Realitate - fantastic - utopie, cuprinde „o posibilă sinteză a ipostazelor imaginarului de-a lungul timpului”. Textele cu caracter eseistic alternează cu prozele scurte, inedite. Traduc acum Rodica Lascu-Pop, Doina Opriță, Doru Brana și colaborează, printre alții, Nicolae Iliescu, Lucian Hanu, Alin Teodorescu, Geo Bogza și Radu Prodan. În anul 1988 este abordată problema modei, văzută ca o oglindă a istoriei civilizației. Comentariile
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
rostul de a sugera semnificațiile subtile ale unui fenomen asociat nu de puține ori frivolității. Aventura cunoașterii e intitulat numărul din 1989, aici fiind prezente multe texte de Mircea Eliade, Gaston Bachelard, Mozart, Einstein, Cocteau, toate, mărturii despre creație. O proză a lui Bedros Horasangian se intitulează Prin București fără baston. În măsura în care literatura reprezintă un tip special de călătorie, volumul anului 1990 e consacrat nu „literaturii de călătorie”, ci literaturii și călătoriei. Sunt reunite, din nou, nume celebre ale literaturii universale
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
literaturii de călătorie”, ci literaturii și călătoriei. Sunt reunite, din nou, nume celebre ale literaturii universale: Chateaubriand, Goethe, Rimbaud, Günther Grass. Dintre autorii români, de menționat Mircea Malița, Bedros Horasangian și Romulus Rusan. La rubrica „Voiaj interior” pot fi citite proze de Mircea Horia Simionescu, Adriana Bittel, Cristian Teodorescu, Horia Bădescu, Mircea Diaconu, Nicolae Prelipceanu ș.a. Răzvan Theodorescu oferă O „imagine a celuilalt” prin călători: cazul românesc, iar Adrian Silvan Ionescu se ocupă de artiștii călători prin țările române în veacul
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
ALMANAHUL ȘCOLARILOR, publicație apărută la București în 1947. Editat de Ministerul Educației Naționale (ministru fiind Ștefan Voitec), volumul își propune să adune un material cât mai diversificat, menit „să descrețească frunțile ostenite de studiu” ale tinerilor (Cuvânt înainte). Proză semnează Ionel Teodoreanu (Lucrare scrisă la limba română). La compartimentul rezervat publicisticii, Pericle Martinescu se ocupă de edițiile poeziei lui Eminescu, începând cu aceea a lui Titu Maiorescu și încheind cu ediția lui G. Ibrăileanu. Un foarte întins articol, semnat
ALMANAHUL SCOLARILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285292_a_286621]
-
Transilvania și Ungaria, experiență care va nutri romanele Moartea unei republici roșii și 1916. Colaborează la „Seara” cu foiletoane semnate și F. Adrian, A. F. Craioveanul, V. Simion, incluse ulterior în volumul Idei și oameni (1922), la „Înfrățirea”, „Versuri și proză”, „Absolutio”, „Scena”, „Curierul Olteniei”, „Zorile” ș.a. Îi apar alte patru plachete de versuri: Stihuri venerice (1915), Fragmente-Romanțe, Reverii sculptate și Prin lentile negre, toate în 1916. Se stabilește la București din 1920 și este, timp de două decenii, funcționar la
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
reflectat ba o atitudine estetică (la care trimite și articolul Descompunerea unui gen), ba o inaptitudine creatoare. Se pare că știința, opresivă, a artefactului sterilizează pagina. Cu toate că experimentează neobosit, el nu poate asimila substanțial modelul proustian, gidian sau kafkian. În proza lui eterogenă, din care transpar afinități cu ideile lui Remy de Gourmont și urme ale injectării unor puternici germeni freudieni, erosul este figura polarizantă. Pansenzualismul, de fapt pansexualismul, văzut de Pompiliu Constantinescu drept ideologie frecventată monoman de A. (altfel, tendința
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
din spatele frontului, care sunt surprinse în flashuri lucide, nervoase. Ficțiunea se frânge însă la un moment dat, fiind înlocuită de marginalii inabil mascate, de trimiteri jurnalistice la actualitatea politică etc. Ultimul roman semnificativ, Revolte, reasamblează bună parte din trăsăturile acestei proze. Scrisă la persoana întâi, cartea face mai vizibil transferul dinspre autor spre personaj. Sexualitatea nu mai este însă echivalată cu o acuplare fără sațiu, antrenând și stări mai complicate. Dacă literatura lui A., cu deosebire romanele, deși vulnerabile fără excepție
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
toți”, redactor fiind doar H. Burileanu-Grancea. Programul, așa cum reiese din Avertismentul primului număr, țintește redarea unei imagini globale a mișcării culturale din capitală Moldovei. Pot fi citite versuri de George Lesnea, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Demostene Botez, Enric Furtună. Proza semnează Ionel Teodoreanu, Adrian Păscu, Sandu Teleajen, iar teatru, Adrian Păscu. Domeniul publicisticii este ilustrat de Gh. Chirițescu, Alexandru Pogonat, Mihail Sadoveanu fiind prezent cu o Scrisoare lui Eugen Herovanu. În fiecare număr partea finală este dedicată vieții sociale, economice
ALMANAHUL VIEŢII IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285300_a_286629]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII SCRIITORILOR ROMÂNI, publicație apărută la București în 1912 și 1913, patronată de Societatea Scriitorilor Români. O Precuvântare nesemnată anunță intenția de a întări „dragostea pentru literatura națională”. Se publică poezii, proză, dramaturgie originală, dar și traduceri din literatura universală. Textele sunt de obicei însoțite de note biografice și de fotografii ale autorilor. Volumul din 1913 este ilustrat cu scene din războiul balcanic. Poeții incluși în almanah sunt George Coșbuc, Octavian Goga
ALMANAHUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285298_a_286627]
-
meu, Cântecul dorobanțului etc.), ale Matildei Cugler-Poni (Visurile), ale lui Iosif Vulcan, se remarcă una dintre cele mai reușite scrieri ale lui A. Naum - Dona Serafina, precum și poezia lui Duiliu Zamfirescu, Liniștea. Nu la același nivel se prezintă scrierile în proză. I. Creangă trimite doar o Anecdotă, I. Slavici - povestirea Bobocel, I. Negruzzi, o „copie de pe natură” (Un drum la Cahul), iar D. Zamfirescu nuvela Frica. În traducerea lui Maiorescu, se publică două povestiri de Carmen Sylva. Cât privește articolele de
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
, publicație apărută la București în 1922. Se inserează versuri de Lucian Blaga, St. O. Iosif, Panait Cerna, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic. Proză semnează N. Pora, Haralamb Ionescu și Mihail Sadoveanu. Compartimentul publicisticii este acoperit de Alexandru Zagoritz, Ion C. Petrescu-Pion ș.a. Interesant este eseul tânărului doctor în filosofie Mircea Florian, Filosofia și viața. Cu prilejul centenarului mișcării lui Tudor Vladimirescu, I. Al.
ALMANAHUL ZIARULUI „DACIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285304_a_286633]
-
Plastica”, „Enigmistica”, „Din lumea științei”, „Ochiul călătorului”, „Reportaje”, „De prin literaturi adunate”, „Memorii și memorialiști”. Semnează versuri Emil Brumaru, Ovidiu Genaru, Haralambie Țugui, Horia Zilieru, Liviu Antonesei, Nichita Danilov, Ioanid Romanescu, Cezar Ivănescu, Lucian Valea, Mihai Ursachi, Nicolae Țațomir ș.a. Proză publică Mircea Opriță, Alina Nour, Anton Cosma, Ovidiu Genaru, Ion Arhip, Ion Cristoiu, Adrian Cornescu, V. V. Mihăilescu, Valentin Silvestru ș.a. Ada Teodorescu și Alecu Popovici scriu teatru pentru copii. Compartimentul cel mai bine ilustrat este acela istorico-literar, cu materiale interesante
ALMANAH „CONVORBIRI LITERARE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
editorilor brașoveni de „a expune într-un volum problemele cu caracter moral, economic și social, legate de orașul Brașov”, de a trata pe larg „problemele ce interesează propășirea culturală și economică a neamului nostru”. Elisabeta Hențiu semnează două poeme în proză. Publicistică dă Sterie Stinghe, care scrie despre Junii Brașovului și originea lor, în vreme ce Sebastian Gologan face o scurtă prezentare a presei brașovene. Poate fi citit și un articol despre trecutul Asociațiunii „Avram Iancu”. V. Spiridonică se ocupă de Brașovul literar
ALMANAHUL ZIARULUI „ARDEALUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285302_a_286631]
-
ALMANAHUL ZIARULUI „JURNALUL DE DIMINEAȚĂ”, publicație apărută la București în 1946. Cuprinde o parte calendaristică, cu horoscop și sfaturi practice, urmată de o parte cultural-literară. Publică aici poezie Tudor Arghezi (Zăpadă) și H. Negrin (Schiță), iar proză, Mihail Sadoveanu (Slujitori boierești, fragment din volumul Oameni vechi, conținând „priveliști și scene din viața rurală de acum 60 de ani”) și Titus Nicolau (Într-un ajun, acolo!...). De reținut sunt amintirile lui B. Brănișteanu despre Nicolae Titulescu (Titulescu orator
ALMANAHUL ZIARULUI „JURNALUL DE DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285305_a_286634]
-
Asociației Scriitorilor din Timișoara. A colaborat la cele mai importante publicații din țară și la unele din străinătate. A debutat în „Scrisul bănățean” (1962) cu o schiță, și editorial cu volumul de povestiri Sunt dator cu o durere (1970). Acțiunea prozei lui A. este plasată în două zone predilecte: satul de munte al copilăriei, văzut ca un inepuizabil rezervor de energii umane, dirijate de o străveche și, deci, verificată tradiție, și orașul de câmpie al maturității, în care cenzura morală este
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
ARG, 1973, 3; Eugen Dorcescu, Ion Marin Almăjan, „Neîmpăcați în mânie”, O, 1974, 48; Marcel Corniș-Pop, Între documentar și ficțiunea istoriei, O, 1980, 34; Eugen Dorcescu, Un moment de referință, O, 1980, 34; Ungureanu, Imediata, I, 217-225; Radu Enescu, Virtuțile prozei scurte, F, 1985, 3; Mihai Ungheanu, Ion Marin Almăjan, „Întoarcerea spre asfințituri”, LCF, 1985, 32; Eugen Dorcescu, Măiestria artistică, O, 1985, 7; Alexandru Ruja, Vocea istoriei, O, 1986, 18; Artur Silvestri, Un posibil ciclu romanesc, LCF, 1989, 13; Olimpia Berca
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
iarnă, În adâncuri), Nichifor Crainic (Cântec de pescar) ș.a. În volumele următoare semnează G. Voevidca, D. Iov, Teodor Scarlat, G. Tutoveanu, C. Costandache, Ion Sân-Giorgiu (1939), până în 1944 adăugându-se puține nume noi (Mihai Beniuc, E slobod să mai cânt?). Proză publică, în 1931, Cezar Petrescu (primul capitol din Comoara regelui Dromichet), același autor reapărând, în 1944, cu un fragment din Carlton. Sunt prezenți și alți prozatori, precum Romulus Dianu, Ioachim Botez, Alexandru Hodoș, dar și E. Lovinescu, Ion Agârbiceanu. Publicistică
ALMANAHUL ZIARULUI „CURENTUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
Cezar Petrescu (primul capitol din Comoara regelui Dromichet), același autor reapărând, în 1944, cu un fragment din Carlton. Sunt prezenți și alți prozatori, precum Romulus Dianu, Ioachim Botez, Alexandru Hodoș, dar și E. Lovinescu, Ion Agârbiceanu. Publicistică semnează Pamfil Șeicaru (Proza contimporană și comunicarea cu cititorii, Trei morți, Întoarcerea), Tudor Arghezi (Ologii literaturii). Teatru publică Victor Ion Popa, Mircea Ștefănescu. Nu sunt evitate jurnalele de călătorie: Campo Santo de Nichifor Crainic, Ierichonul de Gala Galaction, Pe Dunăre cu vaporul de Ion
ALMANAHUL ZIARULUI „CURENTUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
Ion Minulescu etc., amintirile: Pe drumul amintirilor de Pamfil Șeicaru, Școlarii din strada Semicercului de Gala Galaction, Junii bucureșteni de Ion Minulescu, evocările: Moartea Cassandrei de Ion Vinea, Hoțul din Odesa de Ioachim Botez. Sunt traduse poeme din Omar Khayyam, proză de Arthur Conan Doyle și de Ardengo Soffici, versuri de Stéphane Mallarmé, Albert Samain, Paul Valéry. I.I.
ALMANAHUL ZIARULUI „CURENTUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
a urmat cursul postuniversitar de regie teatru al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”. Profesor de matematică (1965-1970), este apoi redactor la revista „Cutezătorii” și la Animafilm. Din 1996 este senator liberal în Parlamentul României. A debutat cu proză în 1967, la „Gazeta literară”. În 1974 i s-a jucat prima piesă, Umbrele zilei, pe scena teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad. A colaborat la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Teatru”, „Cinema” ș.a. A scris scenariile unor filme care
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
scena teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad. A colaborat la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Teatru”, „Cinema” ș.a. A scris scenariile unor filme care s-au bucurat de un succes de stimă: La capătul liniei, Omul zilei. Unicul volum de proză al autorului, Cu fața spre ceilalți (1971), cuprinde schițe și povestiri al căror stil alert și nervos încearcă surprinderea amănuntului semnificativ în banalitatea situațiilor cotidiene. Personajele sunt creionate din câteva gesturi și vorbe definitorii (precum bețivul din bucata Mozaic, care
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
1971), cuprinde schițe și povestiri al căror stil alert și nervos încearcă surprinderea amănuntului semnificativ în banalitatea situațiilor cotidiene. Personajele sunt creionate din câteva gesturi și vorbe definitorii (precum bețivul din bucata Mozaic, care repetă obsedant aceeași propoziție), într-o proză construită din fragmente de dialog juxtapuse aparent la întâmplare (Meandre), urmând capriciile unei inteligențe ludice. Ca dramaturg, A. este interesat îndeosebi de situațiile-limită: refăcând, din perspectivă morală, procesul celor care au intrat în pușcăriile comuniste fără a fi vinovați (Mansarda
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
Otilia Cazimir, Tudor Arghezi, St. O. Iosif, G. Topîrceanu, Ion Minulescu, V. Voiculescu, Ion Pillat; lui N. Țimiraș, Corneliu Moldovanu, Maria Baiulescu, Ludovic Dauș ș.a. li se alătură Ion Pribeagu, Horia Furtună. Nu cu mult diferă lucrurile în secțiunea rezervată prozei, unde sunt publicate pagini de Victor Eftimiu, Al. Cazaban, Maria Pamfile, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Jean Bart, Sărmanul Klopstock, Damian Stănoiu, Gh. Brăescu, Gib I. Mihăescu ș.a. Numeroși sunt și publiciștii: Const. Mille, Iosif Nădejde, Z
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
martie 1832, I. Heliade-Rădulescu îi tipărea prima poezie, Miezul nopții, prezentându-l ca pe „un alt Young ieșit din ruinurile Târgoviștii”, iar la sfârșitul anului, tot prin grija acestuia, îi apărea primul volum, Eliezer și Neftali, cuprinzând traducerea poemului în proză cu acest titlu al lui Florian și câteva poezii originale. În 1833, se numără printre membrii Societății Filarmonice, „soțietate literară pentru cultura limbii”, dar având și un program politic. Poetul era găzduit când de Tache Ghica, tatăl lui Ion Ghica
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]