37,791 matches
-
a Statelor Unite, conține textul Catechismului și multe texte biblice. Convingerea acestora era că predarea ideilor Reformei creează, în majoritate, cetățeni onorabili. Viața religioasă reformată a adus prosperitate materială și morală [15] unei lumi aflate într-o acută nevoie de lumină spirituală. Pelerinii care au emigrat în America datorită prigoanei în Europa datorată credinței lor reformate au creat o societate despre care Alexis de Tocqueville, vizitând Statele Unite la începutul secolului XIX, a observat că „nu am înțeles măreția Americanilor până când nu am
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
investigațiile reputatului arheolog V.Marchevici, care a reușit să localizeze integral etapele unui masiv areal cultural care este cunoscut în domeniile de specialitate sub denumirea de Aiud - Cucuteni - Tripolie. Nucleul acestei culturi paleolitice duce cu sine informații uimitoare despre zorile spirituale ale umanității. În ceea ce privește actuala localitate Florești , toponimicul și prima sa atestare documentara suscita și astăzi un șir de controverse, elucidarea cărora va oferi o imagine definită apariției în timp a localității date. Despre prima atestare documentara a Floreștilor sunt cunoscute
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
de origine iraniană, menționați de Herodot (V,) ca locuind în secolul 5 î.Hr., la nord de Dunăre și având un port similar cu cel al almezilor. Există anumiți cercetători care localizează această populație în bazinul Tisei și le atribuie cimitire spirituale de tip Vekeryug. Siginii locuiau în partea de vest a Daciei.
Sigini () [Corola-website/Science/299921_a_301250]
-
rămase din vestita Pădure Nebună (a Teleormanului), ce a dat numele acestui ținut. O așezare urbană campestră, dar cu împrejurimi incredibil de pitorești și cu tradiții seculare, ce dau farmec, lumină și o anumită intimitate acestor locuri, de intensă trăire spirituală. Russenartul multicentenar sau municipiul Roșiorii de Vede (așa cum este denumit oficial în zilele noastre) s-a dezvoltat pe malul drept al râului Vedea și este străbătut de pârâul Bratcov în partea sa de sud și de vest. La mai puțin
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
cele din urma să plătească impozitele impuse de Marea Britanie. Conflictul a declanșat un război intre 1775 și 1783, marcat de Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii din 1776 și de redactarea unei noi constituții federale. Statele Unite ale Americii, cu puternicele tradiții spirituale europene, se străduiau să-și dezvolte propria identitate. Prin Doctrina Monroe s-a implementat o politică de izolare pe plan extern. Pe parcursul secolului XIX, Statele Unite s-au extins prin cuceriri și anexări de teritorii străine. După 1828, diferențele dintre statele
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
în mai multe țări europene, în preajma anului 1910. Printre primii reprezentanți ai acestei tendințe este Wassily Kandinsky, care, începând din 1910, pictează un ciclu de tablouri intitulate ""Improvizații"", și publică un amplu studiu, ""Über das Geistige in der Kunst"" ("Despre spiritual în artă", 1911), ce a contribuit la afirmarea artei abstracte. Termenul de "abstract" este însă mult prea general, folosirea lui a pendulat între accepții extremiste, întreaga artă fiind considerată "abstractă", ca rezultat al procesului de abstragere a realității în imagine
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
din parohii și protopopiate, despre preoții și călugării întemnițați, despre situația călugărițelor și a credincioșilor rezistenți (netrecuți la Biserica Ortodoxă Română), reușind să comunice aceste date Sfântului Scaun, papei Pius al XII-lea. În aceeași perioadă a fost și îndrumătorul spiritual al Congregației de Călugărițe din Blaj, până la ridicarea acestora și fixarea lor la Obreja, în fosta mănăstire baziliană de acolo. Fiind urmărit de Miliție, în anul 1949, pr. George Guțiu a scăpat îmbrăcat într-un halat alb, prin grădina Institutului
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
instaurat pe fondul unor chinuitoare și continue tensiuni psihologice: o execuție simulată, apoi niște ani grei de detenție, în care a fost terorizat de comportamentul samavolnic al maiorului Krivțov. Ispășirea pedepsei a însemnat pentru scriitor și o revelație în plan spiritual: redescoperirea ortodoxismului. După eliberare, a fost obligat să se înroleze ca soldat, iar apoi a lucrat ca scriitor și jurnalist. A întreprins mai multe călătorii în Europa și a dezvoltat o dependență pentru jocurile de noroc care l-a aruncat
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
cultural-politice ruse. Importanța sa în literatura universală este de prim rang: Dostoievski a reprezentat o influență principală pentru scriitori și gânditori ca Friedrich Nietzsche, Franz Kafka, Sigmund Freud, Jean-Paul Sartre sau Albert Camus. Universul său literar reflectă criza socială și spirituală a Rusiei Țariste din secolul al XIX-lea, închipuind ciocniri "polifonice" între personaje originale și paradoxale, marcate de un profund psihologism și tragism, aflate într-o permanentă și pasionantă căutare a armoniei sociale și umane. Dostoievski s-a specializat în
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
i se pare că aude pe cineva alertând prezența unui lup. Fuge speriat spre Maréi, un șerb care lucra pământurile în apropiere. Țăranul îl liniștește și face semnul crucii deasupra copilului, iar între cei doi se stabilește imediat o comunicare spirituală deosebită. Dostoievski evocă episodul ca pe o dovadă a măreției și profunzimii sufletului țăranului rus. În 1833, Mihail și Feodor se înscriu la o școală franceză de tip internat, avându-l ca instructor de limbă pe "Monsieur" Souchard. Decizia este
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
sentimentul solidarizării cu niște străini împotriva propriului popor. Are imediat o revelație: amintirea mujicului Maréi, care i-a alungat temerile din copilărie cu acel calm și căldură sufletească, îi readuc speranța și credința în oamenii simpli ai Rusiei. În plan spiritual, experiența echivalează cu victoria creștinismului ortodox asupra ideilor socialiste care au marcat tinerețea scriitorului. Schimbarea este atât de puternică, încât Dostoievski îi va declara prietenului său, Vsevold Soloviev: « Siberia și munca silnică... teroare și amărăciune, se spune [...] Teribilă absurditate! Eu
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
învățat să trăiesc sănătos și fericit, abia acolo am reușit să mă înțeleg... să-l înțeleg pe Hristos... să-l înțeleg și să-l simt pe omul rus. » Dostoievski percepe așadar anii de detenție ca pe o formă de regenerare, spirituală, dar și artistică, pentru că, așa cum afirmă, multe idei creatoare i-au venit atunci. Dostoievski iese din regimul de detenție la 15 februarie 1854, dar pedeapsa sa nu este pe deplin ispășită. El trebuie să mai îndeplinească « serviciu militar pe perioadă
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Dostoievski, monumentul simbolizează triumful materialismului în Europa și este întruchiparea bestiei profețite de Apocalipsă: « Este ca un fel de ilustrație biblică, ceva babilonian, o proorocire a Apocalipsei care se împlinește în fața ochilor tăi. Simți că trebuie să ai o rezistență spirituală permanentă și putere de negare, astfel încât să nu capitulezi, să nu te lași pradă impulsului de a te închina în fața obiectului, de a-l idolatriza pe Baal, adică să nu îl accepți ca pe idealul tău. » Dostoievski mai călătorește cu
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
cu atenție. Ceea ce diferențiază însă arta lui Dostoievski de literatura fantastică, de romantism și de romanul gotic este capacitatea lui de a situa personaje și evenimente excepționale într-un context contemporan și de a le da credibilitate și o dimensiune spirituală și psihologică. Romanele dostoievskiene nu lasă niciodată impresia că ar păși în afara realității apăsătoare. Din acest motiv, se spune că opera lui Dostoievski se înscrie în "realismul fantastic". În volumul "Aspecte ale romanului", E.M. Forster îl așează pe Dostoievski alături de
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
1000, 10000) în romanul "Crimă și pedeapsă", precum și a momentului de timp crepuscular, specific, în basme, manifestării elementelor fantastice. În "Frații Karamazov", motivul celor trei frați, dintre care mezinul, cel mai naiv, se dovedește a fi și cel mai înzestrat spiritual, pare de asemenea preluat din tehnica basmului. Dostoievski a creat opere de o imensă putere hipnotică, însuflețite de scene dramatizate (conclavuri) în care personajele, într-o atmosferă înfierbântată sau scandaloasă, se antrenează în dialoguri socratice "à la russe" despre existența
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
de tensiune, nervozitate și instabilitate. Ritmul alert și cadrul temporal restrâns îl ajută pe Dostoievski să se debaraseze de unul din stereotipurile operelor realiste, și anume coroziunea în timp a vieții umane. Personajele sale devin astfel întruchipări ale unor idei spirituale și se sustrag timpului, sunt atemporale. George Steiner evidențiază, din acest punct de vedere, contrastul dintre Dostoievski și Tolstoi. În timp ce Tolstoi este un creator de epopei homerice, care se desfășoară minuțios pe spații largi și perioade temporale îndelungate, Dostoievski este
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
și pentru om. [...] Dostoievski a dezvoltat o nouă știință a omului.» Dostoievski analizează omenirea în integritatea ei. Teme obsedante precum crima, suicidul, nebunia, umilirea, mândria rănită, autodistrugerea, colapsul valorilor familiei se întâlnesc (câteodată chiar la același personaj) cu iubirea, regenerarea spirituală prin suferință, smerenia, solidaritatea față de cei aflați în nevoie. Dostoievski percepe umanismul însă strict prin intermediul religiei creștine. Se distanțează de filozofi precum Ludwig Feuerbach, cel care avansase doctrina unui Om-Dumnezeu (întreaga umanitate) care ar putea să ia locul tradiționalului Dumnezeu
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
conștiință decât prin intermediul unui suicid. « Când ideea vieții veșnice este pierdută, sinuciderea devine o necesitate absolută, chiar inevitabilă pentru orice om, care s-a dezvoltat puțin mai mult de nivelul fiarelor. » clarifică Dostoievski în "Jurnalul unui scriitor" . Un alt traseu spiritual parcurg personaje bine-intenționate, dar mult prea raționale și orgolioase, precum Raskolnikov (cel mai cunoscut personaj al lui Dostoievski) sau Ivan Karamazov. Amândoi se folosesc strict de instrumentul logicii pentru a cunoaște lumea, dar cad striviți sub propriul edificiu intelectual: Raskolnikov
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
imperiul condiționărilor sociale. "Oameni sărmani" este un exemplu foarte bun al realismului social de inspirație gogoliană (mai ales prin nuvela "Mantaua") caracteristic operei dostoievskiene din perioada de debut. Începând cu "Însemnări din subterană" însă, scriitorul va aborda teme psihologice și spirituale mai complexe. Nuvela "Însemnări din subterană" este împărțită stilistic și structural în două părți. Prima parte este un monolog, ale cărui idei, aparent dezordonate, se încheagă treptat într-un veritabil eseu filozofic. A doua parte, situată la șaisprezece ani înaintea
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
se sustragă destinului catastrofal, Nastasia Filippovna își ratează șansa după ce îl respinge pe Mîșkin și dispare împreună cu Rogojin. În următoarele capitole, sentimentele eroinei se întreaptă oscilant și nestatornic spre fiecare din cei doi pețitori, care întrupează de fapt două opțiuni spirituale: Mîșkin este posibilitatea mântuirii, iar Rogojin voluptatea mistuitoare a păcatului. Rogojin îl percepe pe Mîșkin ca pe un rival și chiar încearcă să îl asasineze, dar ocazia îi este zădărnicită când prințul este cuprins pe neașteptate de un atac de
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
ortodoxe, la o mănăstire aflată sub conducerea starețului Zosima. A. Boyce Gibson observă că fiecare din cei trei fii „legitimi” ai lui Feodor Karamazov stă în centrul romanului: Dmitri monopolizează firul epic, Ivan construiește nucleul ideologic, iar Alioșa trasează ținta spirituală. Lor li se adaugă un al patrulea fiu, bastardul Smerdiakov, care, crescut ca un servitor la casa propriului tată, dezvoltă o ură viscerală, mocnită față de Feodor Karamazov și îl asasinează în taină, sub înrâurirea ateismului lui Ivan. A doua jumătate
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
În plan cognitiv, Dostoievski pare să fi preluat conceptul filozofului slavofil Ivan Kireievski de "întregire a spiritului" ("цельность духа"), conform căruia înțelegerea adevărului nu se poate realiza decât prin apelul la toate cele trei forme ale cunoașterii: rațional, instictiv și spiritual. Deseori chiar, scriitorul privilegiază lumea spiritului în detrimentul logicii, deoarece, așa cum afirmă Șatov în "Demonii", « niciodată rațiunea n-a fost în măsură să definească binele și răul, sau numai să separe binele de rău. ». Adept al unui iraționalism aproape kierkegaardian, Dostoievski
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Apocalipsei lui Ioan. În "Frații Karamazov", limbajul slavon bisericesc se amestecă adesea cu rusa vernaculară, dar aceste nuanțe se pierd după traducere: spre exemplu, dublete ca "jitié" ("житие", "viață sacră") - "jizn`" ("жизнь", "viață"), "lik" ("лик", "fața lui Hristos" sau "fața spirituală a omului") - "lițó" ("лицо", "față"), "lobzánie" ("лобзание", "sărut cu funcție ritualică") - "poțelúi" ("поцелуй", "sărut"), "slovesá" ("словеса", "cuvinte sfinte") - "slová" ("словa", "cuvinte"), "uspénie" ("успение", "adormire") - "smert`" ("смерть", "moarte") etc. rămân nediferențiate pentru un cititor necunoscător al limbii ruse. Într-o scrisoare
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Mishima, Jack Kerouac, Charles Bukowski, Joseph Heller, André Gide, Roberto Arlt, Ernesto Sabato sau Gabriel García Márquez. Albert Einstein îl plasează deasupra unor oameni de știință precum matematicianul Gauss și îl numește « un mare scriitor religios » care explorează « misterul existenței spirituale ». Sigmund Freud afirmă în articolul "Dostoievski și paricidul" că "Marele închizitor", capitolul romanului " Frații Karamazov", este una din culmile literaturii universale. De altfel, pentru "Frații Karamazov" și-au exprimat admirația și filozofii Ludwig Wittgenstein și Martin Heidegger. Dostoievski l-a
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
renumite universități ale Europei din Ferrara, Padova și Paris, studiind - pe lângă filozofia scolastică aristoteliană - și limbile latină, greacă, ebraică, arameică și arabă, dobândind încă din tinerețe renumele de poliglot. În 1484, se duce la Florența, în acel timp centrul vieții spirituale umanistice, unde Marsilio Ficino conducea noua ""Academie Platoniciană"", încurajat și susținut de familia Medici. Sub influența lui Ficino, Pico della Mirandola înclină mai mult către filozofia lui Platon, în opoziție cu scolastica dominată de învățătura lui Aristotel, aflată în declin
Giovanni Pico della Mirandola () [Corola-website/Science/299375_a_300704]