35,470 matches
-
nivelului insulinemiei bazale și ale concentrațiilor glicemice medii. În schimb, o restricție moderată de aproximativ 1600-1800 de kcal/zi, aplicată din momentul diagnosticului până la termen, a prevenit apariția cetozei cu obținerea echilibrului glicemic [6]. În urma studiului realizat de Algert și col pe gravidele obeze diagnosticate cu DZG cărora li s-a impus o restricție energetică moderată de 25 kcal/kgc/zi, s-a constatat lipsa cetozei și o creștere fetală normală [6]. Glucoza este considerată substratul metabolic major în creșterea și
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
cu DZG pot practica exerciții fizice în condiții de imponderabilitate (înot, gimnastică aerobică în mediu acvatic), acest tip de exerciții fiind mai bine tolerate în special de către femeile sedentare sau cu o rezistență fizică mai redusă. În 2003, Artal și col realizează un studiu de caz "Exercițiul fizic în sarcină" pe 96 de subiecți, având ca obiectiv cuantificarea gradului de câștig ponderal ca urmare a dietei de restricție calorică și a exercițiului fizic asupra gravidelor obeze cu DZG [6]. S-au
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
înregistrat un câștig ponderal redus în cazul subiecților din lotul tratat prin dietă + exercițiu fizic, fără efecte adverse materne sau fetale, comparativ cu lotul tratat doar prin dietă (0,1 kg vs. 0,3 kg/săpt). În 2004, Brankston și col publică un studiu randomizat "Exercițiile de rezistență fizică reduc necesarul de insulină la gravidele obeze diagnosticate cu DZG" pentru a analiza efectele acestui tip de antrenament asupra necesarului insulinic la gravidele obeze cu DZG pe o durată de 4 săptămâni
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
lotul 2 comparativ cu lotul 1 (0,2 u/kgc vs. 0,5 u/kgc) și o amânare a instituirii insulinoterapiei în lotul 2 față de lotul 1 (3,7 săpt vs. 1.1 săpt) [51]. În anul 2008, Davenport și col realizează un studiu de caz, un studiu pilot intitulat " Mersul pe jos îmbunătățește controlul glicemic la nivel capilar, la femeile gravide diagnosticate cu DZG: un studiu pilot” *52]. Durata studiului a fost de 10 săptămâni, pe un număr de 20
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
în care pacientele au fost randomizate în grupuri de testare pre și postprandial au concluzionat că determinarea glicemiei postprandiale a dus la decizii terapeutice care s-au tradus printr-o rată mai scăzută a macrosomiei fetale [60, 61]. Moses și col au efectuat un studiu prospectiv pe 267 de femei cu DZG, care au fost randomizate în 2 grupuri, în funcție de preferințele individuale: un grup de 166 de femei care au preferat testarea glicemiei capilare la 1 oră postprandial și care au
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
multiparitatea sunt considerate factori de risc în apariția ulterioară a diabetului zaharat [87]. Statistic, femeile cu DZG au risc de 7 ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 comparativ cu femeile fără DZG. Kristian Lobner și col au efectuat un studiu (The German GDM Prospective Study) pe 302 paciente cu DZG, recrutate între 1989 și 1999 și urmărite postpartum [84]. Diabetul zaharat a fost diagnosticat la 130 de paciente. Riscul cumulativ de diabet zaharat la 8 ani
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
1 *89+. Acești autoanticorpi sunt markeri ai procesului distructiv 30 continuu care se desfășoară la nivelul celulelor insulare, oferind posibilitatea de a identifica pacienții cu risc crescut de a dezvolta boala. Un studiu caz-control realizat în Finlanda de Jarvela și col, între 1984 și 1994, a încercat să stabilească o corelație între prezența acestor autoanticorpi și a altor factori de risc și apariția postpartum a diabetului zaharat tip 1. Au fost studiate 435 de femei cu DZG, primipare. Dintre acestea, 4
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
peliculei folosite fiind de 2864 de metri. Regizori secunzi au fost Edith Mandel și Iorgu Ghindidis. Muzica a fost compusă de Radu Șerban și interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Pe post de consultanți au fost folosiți col. Gheorghe Romanescu (consultant M.A.N.) și ing. Gheorghe Marinescu (C.F.R.). Scenele de masă au fost realizate cu sprijinul Ministerului de Interne. Cu prilejul vizionării filmului de către conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.), lui Dumitru Popescu „Dumnezeu” i-a
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
Stargate Atlantis. Un exemplu veritabil și singurul arătat de producători serialelor Stargate este Atlantis acest "oraș spațial" avea multe caliatati cum ar fi este o bună navă de război , este chiar și un oraș iar în seria 5 din Stargate Col. Carter reușește să i adauge funcția de deveni invizibilă. Navele spațiale Asgard sunt printre cele mai avansate nave pe care le-a întâlnit Centrul de comandă Stargate. Toate navele Asgard din serie sunt descrise ca fiind operate de un singur
Listă de nave din Stargate () [Corola-website/Science/318142_a_319471]
-
de deveni invizibilă. Navele spațiale Asgard sunt printre cele mai avansate nave pe care le-a întâlnit Centrul de comandă Stargate. Toate navele Asgard din serie sunt descrise ca fiind operate de un singur Asgard. Este o navă cu numele col. O'Neill și era ultima speranță împotriva teribililor Replicanti / Replicatori și a șalvari planetei natale a rasei Asgard,Otilia. După cum se spune toți asgardi au câte o astfel de navă. A fost prima creație a oamenilor din serialul Stargate cu
Listă de nave din Stargate () [Corola-website/Science/318142_a_319471]
-
de regie Tadeusz Czyżewski, Leonard Hențiu și Andrzej Lożyński. Pentru realizarea acestui film au fost folosiți mai mulți consultanți români și polonezi: din partea română - dr. Milică Moldoveanu (pentru istorie), Mihai Popescu și Radu Teodorescu (pentru căi ferate), iar din partea poloneză - col. dr. doc. Eugeniusz Kozłowski (pentru istorie militară), col. Józef Grochowski (pentru aviație), Bogdan Michalak (pentru cai și vehicule), Jerzy Wojciech Wdowiński (pentru autoturisme) și Jerzy Rogowski (pentru cascadorii). Multe cadre care aveau loc în film pe teritoriul României au fost filmate
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
Andrzej Lożyński. Pentru realizarea acestui film au fost folosiți mai mulți consultanți români și polonezi: din partea română - dr. Milică Moldoveanu (pentru istorie), Mihai Popescu și Radu Teodorescu (pentru căi ferate), iar din partea poloneză - col. dr. doc. Eugeniusz Kozłowski (pentru istorie militară), col. Józef Grochowski (pentru aviație), Bogdan Michalak (pentru cai și vehicule), Jerzy Wojciech Wdowiński (pentru autoturisme) și Jerzy Rogowski (pentru cascadorii). Multe cadre care aveau loc în film pe teritoriul României au fost filmate în județul Sibiu. La filmări au fost
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
km de porțiuni "pavate". Au urmat apoi trei etape de plat și o etapă de munte mediu, între Tournus și Station des Rousses, cu sosirea precedată de o cățărare finală de 14 km. Etapă a opta a inclus cățărarea pe "Col de la Ramaz" și o cățărare finală spre Morzine-Avoriaz. După o prima zi de repaus, etapă a noua, lungă de 204 km, a cuprins patru ascensiuni: "Col de la Colombière", "Col d'Aravis", "Col des Saisies" și "Col de la Madeleine" cu cei
Turul Franței 2010 () [Corola-website/Science/319323_a_320652]
-
de o cățărare finală de 14 km. Etapă a opta a inclus cățărarea pe "Col de la Ramaz" și o cățărare finală spre Morzine-Avoriaz. După o prima zi de repaus, etapă a noua, lungă de 204 km, a cuprins patru ascensiuni: "Col de la Colombière", "Col d'Aravis", "Col des Saisies" și "Col de la Madeleine" cu cei 25,4 km cu pantă de 6,1%, sosirea fiind la Saint Jean de Maurienne. Etapă de munte mediu între Chambéry și Gap, pe 14 iulie
Turul Franței 2010 () [Corola-website/Science/319323_a_320652]
-
finală de 14 km. Etapă a opta a inclus cățărarea pe "Col de la Ramaz" și o cățărare finală spre Morzine-Avoriaz. După o prima zi de repaus, etapă a noua, lungă de 204 km, a cuprins patru ascensiuni: "Col de la Colombière", "Col d'Aravis", "Col des Saisies" și "Col de la Madeleine" cu cei 25,4 km cu pantă de 6,1%, sosirea fiind la Saint Jean de Maurienne. Etapă de munte mediu între Chambéry și Gap, pe 14 iulie, a fost urmată
Turul Franței 2010 () [Corola-website/Science/319323_a_320652]
-
km. Etapă a opta a inclus cățărarea pe "Col de la Ramaz" și o cățărare finală spre Morzine-Avoriaz. După o prima zi de repaus, etapă a noua, lungă de 204 km, a cuprins patru ascensiuni: "Col de la Colombière", "Col d'Aravis", "Col des Saisies" și "Col de la Madeleine" cu cei 25,4 km cu pantă de 6,1%, sosirea fiind la Saint Jean de Maurienne. Etapă de munte mediu între Chambéry și Gap, pe 14 iulie, a fost urmată de două etape
Turul Franței 2010 () [Corola-website/Science/319323_a_320652]
-
a inclus cățărarea pe "Col de la Ramaz" și o cățărare finală spre Morzine-Avoriaz. După o prima zi de repaus, etapă a noua, lungă de 204 km, a cuprins patru ascensiuni: "Col de la Colombière", "Col d'Aravis", "Col des Saisies" și "Col de la Madeleine" cu cei 25,4 km cu pantă de 6,1%, sosirea fiind la Saint Jean de Maurienne. Etapă de munte mediu între Chambéry și Gap, pe 14 iulie, a fost urmată de două etape de plat, a 11
Turul Franței 2010 () [Corola-website/Science/319323_a_320652]
-
a 13-a, si o etapă valonată, a 12-a. Au urmat "Pirineii", unde s-au celebrat anul acesta 100 de ani de la prima trecere prin acest masiv și unde s-au atribuit două premii speciale cu ocazia trecerilor pe "Col du Tourmalet": premiul Jacques Goddet și premiul Henri Desgrange. În "Pirinei" au fost programate 4 etape: Turul s-a încheiat cu o etapă de plat, o etapă contra-cronometru individual de 51 km, și ultima etapă (de plat) cu obișnuitul circuit
Turul Franței 2010 () [Corola-website/Science/319323_a_320652]
-
a presimțit că acestea vor fi ultimele ei activități pe teren. În vara anului 1966 a trebuit să petreacă perioade lungi în spitale din Londra și Franța după o căzătură în grădina casei care i-a pricinuit o fractură de col femoral. Dorothy Garrod a decedat într-un spital catolic din Cambridge la vârsta de 76 ani,la 18 decembrie 1968 la câteva luni după un grav accident vascular cerebral. Manuscrisele ei, crezute la un moment dat pierdute, au fost regăsite
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
brațului. Prezintă o diafiză și două epifize (proximală, distală). Diafiza sau corpul humerusului are 3 fețe (antero-laterală, antero-medială, posterioară), 3 margini (anterioară, laterală, medială). Epifiza sau extremitatea proximală (superioară) se articulează cu scapula și prezintă câteva formațiuni anatomice (capul humerusului, colul anatomic, tuberculul mare, tuberculul mic, șanțul intertubercular, colul chirurgical). Epifiza sau extremitatea distală (inferioară) se articulează cu radiusul și ulna și prezintă o parte articulară - condilul humerusului (pe care se află capitulul, trohleea, 3 fose: radială, coronoidă, olecraniană) și o
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
distală). Diafiza sau corpul humerusului are 3 fețe (antero-laterală, antero-medială, posterioară), 3 margini (anterioară, laterală, medială). Epifiza sau extremitatea proximală (superioară) se articulează cu scapula și prezintă câteva formațiuni anatomice (capul humerusului, colul anatomic, tuberculul mare, tuberculul mic, șanțul intertubercular, colul chirurgical). Epifiza sau extremitatea distală (inferioară) se articulează cu radiusul și ulna și prezintă o parte articulară - condilul humerusului (pe care se află capitulul, trohleea, 3 fose: radială, coronoidă, olecraniană) și o parte nearticulară - epicondilii (epicondilul medial și lateral). Corpul
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
Prezintă trei fețe (antero-laterală, antero-medială, posterioară) și trei margini (anterioară, laterală, medială), bine diferențiate în porțiunea inferioară, și slab în porțiunea superioară. Epifiza sau extremitatea proximală (superioară) este voluminoasă, se articulează cu scapula și prezintă câteva formațiuni anatomice: capul humerusului, colul anatomic, tuberculul mare, tuberculul mic, șanțul intertubercular și se unește în jos cu corpul humerusului la nivelul colului chirurgical. Capul humerusului ("Caput humeri") este o suprafață articulară netedă și rotunjită aflată la polul superior al humerusului. Are o formă sferoidală
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
slab în porțiunea superioară. Epifiza sau extremitatea proximală (superioară) este voluminoasă, se articulează cu scapula și prezintă câteva formațiuni anatomice: capul humerusului, colul anatomic, tuberculul mare, tuberculul mic, șanțul intertubercular și se unește în jos cu corpul humerusului la nivelul colului chirurgical. Capul humerusului ("Caput humeri") este o suprafață articulară netedă și rotunjită aflată la polul superior al humerusului. Are o formă sferoidală și reprezintă o treime dintr-o sferă. Este acoperit de un cartilaj hialin, care este mai gros în
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
glenoidă, aceasta din urmă reprezentând doar un sfert din suprafața capului humeral. Când membrului superior se află în repaus capul humerusului este îndreptat medial, în sus și posterior; axul capului humerusului formează cu axul diafizei un unghi de 130°-150°. Colul anatomic ("Collum anatomicum humeri") este un șanț circumferențial, care separă capul humerusului de restul epifizei; este mai adânc antero-lateral în vecinătatea tuberculului mare. Pe colul anatomic se inseră capsula articulară a articulației umărului, medial capsula articulară deviază de la colul anatomic
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
sus și posterior; axul capului humerusului formează cu axul diafizei un unghi de 130°-150°. Colul anatomic ("Collum anatomicum humeri") este un șanț circumferențial, care separă capul humerusului de restul epifizei; este mai adânc antero-lateral în vecinătatea tuberculului mare. Pe colul anatomic se inseră capsula articulară a articulației umărului, medial capsula articulară deviază de la colul anatomic și coboară 1 cm sau mai mult pe corpul humerusului. Colul anatomic, în partea lui anterolaterală, unde este mai pronunțat, desparte capul humeral de două
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]