38,221 matches
-
după care a devenit comandant al Diviziei 53, iar în anul următor al Corpului XXXIII Armată . La 3/16 octombrie 1916 a sosit în România "Misiunea Militară Franceză", condusă de generalul Henri Mathias Berthelot. În perioada ianuarie - iunie 1917, acesta colaborează la refacerea și reorganizarea armatei române, pe teritoriul rămas liber al Moldovei. Personalul misiunii a fost detașat pe lângă comnadamentele române, până la nivel de comandament de divizie, inclusiv. Două secțiuni cu roluri distincte au fost "Misiunea Aeronautică" și "Misiunea Serviciului Sanitar
Henri Mathias Berthelot () [Corola-website/Science/302714_a_304043]
-
a Baptisteriului catedralei florentine Domul Santa Maria del Fiore (1401) a pus în lumina calitățile sale, câștigând concursul cu relieful sau, „Sacrificiul lui Isaia” (Florența, Bargello), ex aequo (în ) cu Lorenzo Ghiberti. Brunelleschi s-a simțit frustrat, a refuzat să colaboreze cu Ghiberti și și-a încetat activitatea să că sculptor, care mai cuprindea și capodopere, ca „Profeții” și „Părinții Bisericii”. A revenit la sculptură în 1420 cu „Crucifixul Capelei Santa Maria Novella” (sculptat, conform unei anecdote a vremii răspândită de
Filippo Brunelleschi () [Corola-website/Science/302747_a_304076]
-
Dramatică. A fost asistentă de regizor de scenă și apoi regizor principal la Teatrul Odeon, Teatrul Municipal și Teatrul Tineretului din București. La teatrul Municipal, care acum poartă numele de Lucia Sturdza Bulandra, unde a fost asistent de regie, a colaborat cu regizorii Liviu Ciulei și Marietta Sadova. Numele său de scenă era Jeny Arnotă. Jurnalul lui , intitulat „Jurnalul unei ființe greu de mulțumit” (sau„ Jurnalul unei fete greu de mulțumit”), cuprinde 27 de caiete, aflate astăzi în fondul Acterian din cadrul
Jeni Acterian () [Corola-website/Science/302735_a_304064]
-
până la finele lui decembrie), după care pleacă la Köln (din ianuarie 1995) pentru a lucra ca director al secției române de la Deutsche Welle, unde scrie editoriale politice. Radio "Europa Liberă" se mută în iunie 1995 la Praga. Hurezeanu continuă să colaboreze cu acest post de radio. Rămâne salariat la Deutsche Welle până în 2002, când se întoarce definitiv în România. În 1998, în timp ce este director al secției române a Deutsche Welle, este acuzat în mai multe scrisori trimise de cetățeanul de origine
Emil Hurezeanu () [Corola-website/Science/302749_a_304078]
-
Ei au înțeles unele avantaje culturale aduse de unire, dar și marile dezavantaje: dezbinarea românilor și subordonarea față de o organizație străină. Este vorba în primul rând de Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior. Ei au încercat din răsputeri să colaboreze cu episcopul Ioan Bob, dar politica sa duplicitară și catolicizantă a făcut să eșueze încercările lor. Cea mai importantă realizare a cărturarilor români ardeleni de la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost, desigur, "Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae". La realizarea lui
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
Baroc, unde întunericul, a închis spațiile luminate cu contrastul mare au fost cunoscute. Lumina zilei a lui Tiepolo a fost de departe accentuată cu o paletă deschis luminată. Stilul lui de perspectivă este remarcabil; în Palazzo Labia Veneția , el a colaborat cu un expert în perspective Girolamo Mengozzi Colonna. Faptul că Colonna este creată de asemenea pentru a pune partea luminoasă spre compoziția pusă în scenă de ficțiune.
Giovanni Battista Tiepolo () [Corola-website/Science/302757_a_304086]
-
ca scop reținerea drepturilor politice deja dobândite ale mișcării muncitorești, și obținerea puterii asupra oamenilor și societății. Conservatorii se temeau să nu-și piardă vechea putere economică și socială. Ambele facțiuni, în cadrul cărora existau grupări ce ținteau supremația totală, au colaborat cu forțele politice corespunzătoare din Rusia, adâncind divizarea națiunii. Ca o consecință a dezvoltării sociale dezechilibrate și a perpetuării poziționării mișcării muncitorești în opoziție, Partidul Social-Democrat obținuse o majoritate absolută în noul Parlament al Finlandei, la alegerile legislative generale din
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
atitudinea lor către Războiul Civil Finlandez era variată; "Mihail Svecinikov" a condus soldați Roșii în vestul Finlandei în luna februarie, iar "Konstantin Ieremeiev," forțele rusești din Istmul Karelian, în timp ce alți ofițeri nu aveau încredere în subordonații lor revoluționari și au colaborat cu fostul lor coleg generalul Mannerheim, ajutându-i pe Albi să dezarmeze garnizoanele rusești din Finlanda. La 30 ianuarie 1918, generalul Mannerheim a emis o proclamație adresată soldaților ruși din Finlanda în care le spunea că Armata Albă nu dorește
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
spre figura de pe tele-ecran. Prin aceste „două minute de ură” se urmărea atât amplificarea celor mai negative sentimente umane, cât și menținerea trează a atenției asupra inamicului (intern: Goldstein, și extern: Eurasia, cu care acesta se spune că ar fi colaborat, iar Oceania, aflată sub guvernarea Fratelui cel Mare, ar fi fost în război): inamicul există, este activ, iar Partidul luptă pentru a-și proteja poporul. Pe Goldstein nu îl văzuse nimeni niciodată (mai târziu, pe parcursul romanului, se lasă chiar de
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
sau de avangardă, a fost unul dintre cei mai prestigioși cronicari teatrali interbelici. Este autorul primei monografii William Shakespeare, "Shakespeare", scrisă și publicată în limba română. Potrivit scriitorului Mihail Sebastian ("Jurnal"), „"în 1932, Haig era comunist"”, calitate în care a colaborat la revista "Bluze albastre", principalul săptămânal al Partidului comunist. Însă în 1936 a trecut la extrema opusă, probabil sub influența lui Mihail Polihroniade, devenind membru al Mișcării Legionare. A deținut funcția de director al Teatrului Național din București în timpul participării
Haig Acterian () [Corola-website/Science/302789_a_304118]
-
unul câștigat), 10 la Globurile de Aur (două câștigate) și 9 la premiile Grammy (trei câștigate). s-a născut în orașul Frankfurt, Germania. După ce s-a mutat în Londra, a început să compună muzică pentru reclame iar în 1979 a colaborat cu trupa "The Buggles" pe albumul lor, "The Age of Plastic" și pentru hit-ul lor, "Video Killed The Radio Star", care avea să devină primul videoclip difuzat vreodată pe MTV. În jurul anului 1980 el se perfecționă în utilizarea calculatoarelor
Hans Zimmer () [Corola-website/Science/302858_a_304187]
-
cum ar fi "Black Rain", "Backdraft", "Thelma and Louise", "Days of Thunder", "True Românce" și "Bird on a Wire". În paralel a mai compus muzică pentru filme britanice, cum ar fi "Fools of Fortune" și "Paperhouse". În 1994, Zimmer a colaborat cu celebrul cântăreț pop, Elton John, pentru a compune muzică pentru unul din cele mai celebre filme Disney, "The Lion King". Coloana sonoră s-a vândut în peste 15 milioane de exemplare și i-a adus lui Zimmer primul său
Hans Zimmer () [Corola-website/Science/302858_a_304187]
-
ale Turciei au fost plasate sub comanda generalului Liman von Sanders. Flota turcească a atacat navele britanice și franceze din Marea Neagră. În 1915, 1,5 milioane de armeni au fost uciși în cadrul unei campanii izbucnite pentru motivul că armenii au colaborat cu rușii. Pe 30 octombrie 1918, Imperiul Otoman semnează armistițiu; delegații otomani s-au prezentat la invitația învingătorilor din partea Antantei pe nava de război Agamemnon. Urmările războiului au fost devastatoare pentru imperiu. Clauzele impuse de învingători (britanicii în primul rând
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Canadiene Călare (Royal Canadian Mounted Police, RCMP). Canada are legături strânse cu Statele Unite, cu care are cea mai lungă graniță terestră fără supraveghere militară din lume. Cele două țări sunt, reciproc, cei mai mari parteneri comeriali ai celuilalt stat și colaborează în campanii și exerciții militare. Canada are relații istorice cu Regatul Unit și Franța, cele două puteri imperiale care au participat la fondarea ei. Aceste relații sunt extinse și altor foști membri ai imperiilor coloniale britanic și francez, ca urmare
Politica Canadei () [Corola-website/Science/303258_a_304587]
-
A făcut de asemenea parte din Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare din Adunarea Deputaților. Între septembrie 1992-1994 a activat ca ambasador în Republica Africa de Sud. A fost una din concesiile făcute de Ion Iliescu Partidului Liberal, care va colabora cu foștii comuniști prin Dinu Patriciu. În 1991, reînființează, alături de Aurel Savin, Asociația Creștină a Tinerilor YMCA România, al cărui membru a fost în perioada de dinainte de anul 1947. În perioada 1997-1998 a făcut parte din Guvernul Ciorbea, fiind numit
Sorin Botez () [Corola-website/Science/303265_a_304594]
-
marii fermieri, marii proprietari de pământ, industriași, hangii sau deținători de restaurante, refugiați basarabeni (2998 de familii, adică 8477 de persoane) sau macedoneni, foști membri în forțele armate germane, cetățeni străini, rude ale refugiaților, simpatizanți ai lui Tito, persoane care colaboraseră în război cu inamicul, cadre militare, oficialități demise, rude ale contra-revoluționarilor și toți care i-au sprijinit, activiști politici și pentru drepturile cetățenești, foști oameni de afaceri cu legături în Occident, lideri ai grupării etnicilor germani. În noaptea de 17-18
Deportările în Bărăgan () [Corola-website/Science/303291_a_304620]
-
din București. Este numit revizor școlar pentru județele mai întâi pentru județele Neamț și Suceava, apoi pentru Botoșani și Dorohoi. Cu această ocazie, pe 2 martie 1886, scoate la Botoșani publicația "Curierul român". Publicația apare până în 1904, anul morții sale. Colaborează la o serie lungă de publicații, între care "Albina" (Pesta), "Albina Carpaților" (Sibiu), "Amicul Familiei" (Gherla și Cluj), "Concordia" și "Federațiunea" (Budapesta), "Fenice" (Oradea), " Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina" (Cernăuți), "Glasul" (București). Biblioteca Județeană Sălaj, din
Ioniță Scipione Bădescu () [Corola-website/Science/303309_a_304638]
-
care a cenzurat criticile antiguvernamentale angajând media într-un docil și eficient aparat de propagandă belicos, pro-nazist și virulent-xenofob), al Afacerilor Străine, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și, în absența mareșalului, președinte ad-interim al Consiliului de Miniștri. În 1941 a colaborat cu Ion Antonescu în planificarea și formularea ordinelor de execuție a Pogromul de la Iași, a blocat emigrarea evreilor din România și a interzis ocrotirea și acordarea de asistență diplomatică evreilor români aflați în străinătate După înfrângerea trupelor germane, române și
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
au anunțat românilor că „problema evreiască a intrat în faza "soluției finale" și că niciun om din lume și nici o minune nu pot împiedica soluționarea ei”. Guvernul a anunțat că România „s'a înscris printre națiunile care sunt hotărîte să colaboreze efectiv pentru rezolvarea definitivă a problemei evreiești, nu numai locale, dar și europene”. "Ordinele speciale", numele de cod român pentru sintagma nazistă "Soluția finală" de purificare etnică prin eliminarea fizică a evreilor erau date direct de Ion Antonescu, armatei, Serviciului
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
neguvernamentală, apolitică și non profit. În prezent activă în 6 țări (România, Marea Britanie, Elveția, Franța, Belgia și SUA), Fundația dezvoltă și susține programe care: Toate cele 6 birouri ale Fundației - independente din punct de vedere legal - iși coordonează activitatea și colaborează cu scopul de a mobiliza cât mai multe resurse în sprijinul beneficiarilor din România. Activitatea principală a birourilor din Geneva, Londra, Paris, Bruxelles și New York constă în crearea de parteneriate locale și atragerea de fonduri pentru proiectele implementate în România
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
Universitatea din Atena. Prima sa colaborare importantă, pe lângă cea cu George Dalaras, a fost cea cu compozitorul Stavros Koujioumtzis. Koujioumtzis a compus două cântece pentru Vissi, "S' Agapo" („Te iubesc”) și "Sta Hronia Tis Ipomonis" („În anii îngăduinței”). A mai colaborat cu alți compozitori greci importanți precum Mikis Theodorakis (1974/1975), Georgios Hadjinassios (1974), Doros Giorgiadis (1974), Nikos Karvelas (care avea să devină soțul său în 1975) și Mihalis Terzis (1976). În 1977 Anna demarează un turneu alături de George Dalaras și
Anna Vissi () [Corola-website/Science/303326_a_304655]
-
vinil de 18 cm în 1982 de CBS cu o versiune în limba engleză intitulată „I'm Gonna Be A Fool for You” pentru fața B. În anul 1983, Anna Vissi se căsătorește cu Nikos Karvelas, compozitor alături de care ea colabora încă din 1975. După căsătorie, colaborarea a fost mai apropiată iar toate lansările sale, începând cu anul 1975, care au fost recompensate cu aur sau platină au inclus cântece compuse de Karvelas. În 1986, ea a participat la finala cipriotă
Anna Vissi () [Corola-website/Science/303326_a_304655]
-
a concertat în Piața Libertății din Nicosia, parte a celebrărilor ocazionate de integrarea Ciprului în Uniunea Europeană, după o invitație din partea Republicii Cipru. În mai 2004, demarează un mic turneu în Anglia și U.S.A., alături de Lambis Livieratos (cu care mai colaborase la începutul anilor '90), în vreme ce în luna iulie albumul "Paraksenes Eikones" era relansat cu un CD single bonus intitulat "Remixes 2004" care a fost certificat cu aur. La 29 august 2004, Vissi interpretează la ceremonia de închidere a celei de-
Anna Vissi () [Corola-website/Science/303326_a_304655]
-
album live și un DVD care ating statutul de certificat cu platină în prima săptămână de la lansare. După acest concert, ea se mută în Statele Unite pentru a pregăti și promova piesa „Call Me". Sony BMG, compania producătoare alături de care Anna colaborase cu succes, nu a prezentat interes pentru piesă neavând încredere în potențialul acesteia, dar Vissi a dus produsul la Moda Records, o companie mică din New York iar melodia ajunge numărul 1 în U.S. Billboard Hot Dance Club Play Chart și
Anna Vissi () [Corola-website/Science/303326_a_304655]
-
iar ultima, „Welcome to the Party", opera compozitorului Dimitris Kontopoulos. „Everything” a fost selecționat cu o proporție de 47,79% din voturi. La o zi după finală, Vissi a filmat și videoclipul piesei. Casa de discuri Minos EMI, alături de care colaborase Vissi anterior, lansează la scurt timp un CD single cu cele două piese cu care Vissi intrase in concursurile Eurovision precedente, „Autostop” și „Mono I Agapi". După finalizarea filmărilor la videoclip, Anna Vissi a demarat un turneu promoțional de-a
Anna Vissi () [Corola-website/Science/303326_a_304655]