35,688 matches
-
a fost fascinat de povestea biblică a călătoriei celor trei Magi pentru a-l găsi pe Isus, regele iudeilor. După studierea intensivă a Bibliei și a Țării Sfinte și înainte de a-și fi terminat romanul, Wallace a devenit un credincios creștin. În autobiografia sa, Wallace a recunoscut:La început, înainte de a fi distras, aș dori să spun că eu cred într-un mod absolut în concepția creștină despre Dumnezeu. În ceea ce mă privește, această mărturisire este clară și fără rezerve, iar
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
Țării Sfinte și înainte de a-și fi terminat romanul, Wallace a devenit un credincios creștin. În autobiografia sa, Wallace a recunoscut:La început, înainte de a fi distras, aș dori să spun că eu cred într-un mod absolut în concepția creștină despre Dumnezeu. În ceea ce mă privește, această mărturisire este clară și fără rezerve, iar aceasta probabil că ar fi suficientă în cazul în care cărțile mele —"Ben-Hur" și "The Prince of India"— nu ar fi determinat mai multe persoane să
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
asupra ei și să restabilească onoarea numelui său de familie, câștigând în același timp dragostea unei evreice modeste pe nume Estera. Este, de asemenea, o poveste despre răzbunare și iertare spirituală, care înglobează temele bunăvoinței lui Dumnezeu și a mântuirii creștine. O temă populară în rândul cititorilor din timpul perioadei Gilded Age din America, atunci când romanul a fost publicat pentru prima dată, a fost ideea de a dobândi prosperitate printr-un comportament evlavios. Aceasta este portretizată în "Ben Hur" prin ridicarea
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
fi sceptici cu privire la o poveste ficțională a vieții lui Cristos, așa că a fost atent să nu-i ofenseze în scrierea sa. "Ben-Hur" „menține un respect pentru principiile de bază ale iudaismului și creștinismului”. În memoriile sale, Wallace a scris:Lumea creștină nu ar tolera un roman avându-l ca personaj pe Isus Cristos și am știut asta... El nu trebuie să fie prezent ca actor în nicio scenă din creația mea. Oferirea unei căni cu apă lui Ben Hur la o
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
renunțe la alcool și să găsească religia. Parrish a precizat: „Părea să-l aducă pe Cristos în casa mea așa cum nimic altceva nu ar fi putut să o facă”. Alții care au fost inspirați de roman s-au dedicat slujirii creștine și au devenit misionari, unii dintre ei ajutând la traducerea lui "Ben Hur" în alte limbi. Acest tip de sprijin religios a contribuit ca "Ben Hur" să devină unul dintre cele mai bine vândute romane ale acelor vremuri. El nu
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
Ben Hur" să devină unul dintre cele mai bine vândute romane ale acelor vremuri. El nu numai că a redus rezistența publicului american față de roman ca formă literară, dar adaptările sale ulterioare au contribuit la transformarea unor segmente de public creștin în spectatori de teatru și film. Prima traducere în limba română a fost realizată de prozatorul și poetul ardelean Ion Gorun (1863-1928) și publicată în perioada interbelică sub titlul "Ben Hur" (Editura Ig. Hertz, București, f.a.; reeditată de Editura Hermes
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
Adnah" (1902) de J. Breckenridge Ellis. Cel puțin opt traduceri ale cărții în ebraică au fost realizate între 1959 și 1990. Unele dintre aceste versiuni au implicat restructurarea în întregime a narațiunii, inclusiv schimbări aduse personajului și reducerea ponderii temelor creștine. În 2016, stră-strănepoata lui Lew, Dr. Carol Wallace, urmează să lanseze o nouă versiune romanțată a lui "Ben-Hur", cu o proză actualizată în stilul secolului al XXI-lea, care să însoțească noua versiune cinematografică a poveștii. Succesul lui "Ben-Hur" a
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
o zonă protestantă din punct de vedere istoric, este una dintre țările „cele mai puțin religioase” din lume, doar 14% din cetățeni declarând că religia este o parte importantă a vieții lor de zi cu zi. Populația religioasă este predominant creștină și include adepți ai 90 de culte, cei mai numeroși fiind creștinii ortodocși și creștinii luterani. Potrivit lui Ringo Ringvee, „religia nu a jucat niciodată un rol important în luptele politice sau ideologice” și „tendințele care au predominat la sfârșitul anilor
Religia în Estonia () [Corola-website/Science/335808_a_337137]
-
religioase” din lume, doar 14% din cetățeni declarând că religia este o parte importantă a vieții lor de zi cu zi. Populația religioasă este predominant creștină și include adepți ai 90 de culte, cei mai numeroși fiind creștinii ortodocși și creștinii luterani. Potrivit lui Ringo Ringvee, „religia nu a jucat niciodată un rol important în luptele politice sau ideologice” și „tendințele care au predominat la sfârșitul anilor 1930 pentru stabilirea unor relații mai strânse între stat și Biserica Luterană s-au încheiat
Religia în Estonia () [Corola-website/Science/335808_a_337137]
-
continuare că „lanțul tradițiilor religioase a fost rupt în cele mai multe familii”, ca urmare a politicii sovietice de propagare a ateismului de stat. Între recensămintele din 2001 și 2011, cultul ortodox a depășit luteranismul și a devenit cea mai mare confesiune creștină din țară, punând capăt celor câteva secole de predominanță protestantă în cadrul populației creștine a țării. Cu toate acestea, luteranismul rămâne încă cel mai popular grup religios în rândul etnicilor estonieni, în timp ce Ortodoxia este practicată în principal de membrii minorității etnice
Religia în Estonia () [Corola-website/Science/335808_a_337137]
-
a politicii sovietice de propagare a ateismului de stat. Între recensămintele din 2001 și 2011, cultul ortodox a depășit luteranismul și a devenit cea mai mare confesiune creștină din țară, punând capăt celor câteva secole de predominanță protestantă în cadrul populației creștine a țării. Cu toate acestea, luteranismul rămâne încă cel mai popular grup religios în rândul etnicilor estonieni, în timp ce Ortodoxia este practicată în principal de membrii minorității etnice ruse. Creștinismul a fost adus în Estonia în secolul al XIII-lea de către
Religia în Estonia () [Corola-website/Science/335808_a_337137]
-
tineret, precum și cele editoriale au fost interzis, proprietatea bisericii a fost naționalizată, iar Facultatea de Teologie a fost închisă”. Aldis Purs, un profesor de istorie la Universitatea din Toronto, scrie că în Estonia, la fel ca în Letonia, unii clerici creștini evanghelici au încercat să reziste politicii sovietice a ateismului de stat prin angajarea în activități anti-regim cum ar fi răspândirea clandestină a Bibliei. Lucrarea intitulată "World and Its Peoples: Estonia, Latvia, Lithuania, and Poland", publicată de Marshall Cavendish, afirmă că
Religia în Estonia () [Corola-website/Science/335808_a_337137]
-
cele 143 de țări chestionate. Noile sondaje despre religiozitate realizate în Uniunea Europeană în 2012 de Eurobarometer au constatat că creștinismul este cea mai importantă religie din Estonia, fiind adoptat de 45% dintre estonieni. Creștinii ortodocși formează cel mai numeros grup creștin din Estonia, reprezentând 17% din cetățenii Estoniei, în timp ce protestanții alcătuiesc abia 6%, iar celelalte grupuri creștine restul de 22%. Necredincioșii-agnosticii reprezintă 22% din populația Estoniei, ateii 15%, iar cei care nu și-au declarat religia 15%. Mai puțin de o
Religia în Estonia () [Corola-website/Science/335808_a_337137]
-
au constatat că creștinismul este cea mai importantă religie din Estonia, fiind adoptat de 45% dintre estonieni. Creștinii ortodocși formează cel mai numeros grup creștin din Estonia, reprezentând 17% din cetățenii Estoniei, în timp ce protestanții alcătuiesc abia 6%, iar celelalte grupuri creștine restul de 22%. Necredincioșii-agnosticii reprezintă 22% din populația Estoniei, ateii 15%, iar cei care nu și-au declarat religia 15%. Mai puțin de o treime din populație se consideră credincioasă; cei mai mulți sunt creștini ortodocși, în special în rândul minorității ruse
Religia în Estonia () [Corola-website/Science/335808_a_337137]
-
a fost primul oraș de la Marea Adriatică, fiind fondat în anul 627 î.Hr. Amfiteatrul a fost folosit pentru spectacole până în secolul al IV-lea AD. Cutremurul din 345/346 a deteriorat probabil monumentul și a pus capăt spectacolelor "ludii gladiatorii". Capela creștină timpurie a fost amenajată în amfiteatru în cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea, fiind decorată cu mai multe fresce. Câteva decenii mai târziu, în secolul al VI-lea, ea a fost placată cu mozaicuri. O altă
Amfiteatrul din Durrës () [Corola-website/Science/335793_a_337122]
-
deasupra primei travee a navei. Împrejmuirea are funcția de a izola "corul / strana" (rezervată clericilor și seniorilor preeminenți) de credincioși care, prin existenței sa, văd puțin sau de loc altarul principal. Prin aceasta, "jubeul" se apropie de iconostasul din "Bisericile creștine răsăritene" (ortodoxe, catolice de rit oriental, ("cf. infra"). Răstignirea, așezată deasupra tribunei, fiind elementul ornamental al acesteia, este îndreptată spre credincioși. "Marele Christ pe Cruce" denumit « spaniol », care se observă în multe biserici, placat pe pereții de Nord sau de
Jubeu () [Corola-website/Science/335796_a_337125]
-
Papi"), care conținea odată mormintele mai multor papi din secolele II-IV d.Hr. Se crede că această catacombă a fost creată de către viitorul Papă Calixt I, ce era pe atunci diacon al Romei, sub pontificatul Papei Zefirin, prin lărgirea hipogeului creștin timpuriu deja existent. Calixt a fost înmormântat în Catacomba lui Calepodius de pe Via Aurelia. Cripta a căzut în desuetudine și decădere după ce moaștele pe care le conținea au fost mutate din catacombe în diferite biserici din Roma; ultima perioadă a
Catacomba Sfântului Calixt () [Corola-website/Science/335817_a_337146]
-
Danemarca, Spania și Irlanda. Relațiile homosexuale au fost obiectul stigmatizării sociale încă din Antichitate, astfel că ele erau condamnate atât de Codul legilor hitite, cât și de cel caldeean. La rândul lor, vechile coduri ebraice, mai târziu formalizate de Biserica Creștină în legi ecleziastice, care aveau să guverneze Europa medievală, respingeau și ele comportamentul homosexual. La polul opus, în Grecia antică, homosexualitatea era considerată o conduită normală și legitimă, chiar ca o formă de iubire superioară heterosexualității. Spre deosebire însă de
Drepturi LGBT în Europa () [Corola-website/Science/335822_a_337151]
-
și-a recăpătat independența în 1918, an în care au fost abolite vechile legi ale statelor ocupante. În 1932, Polonia a legiferat vârsta egală de consimțământ pentru homosexuali și heterosexuali la 15 ani. În Evul Mediu, sub presiunea dogmelor Bisericii creștine, cărțile de "penitență", ca lucrări cu caracter moral-religios, au condamnat cu mare severitate, mai ales, sodomia și relațiile sexuale orale (atât cele homosexuale cât și cele heterosexuale). Reformele care au intervenit în cadrul Bisericii creștine și mai ales în dreptul canonic au
Drepturi LGBT în Europa () [Corola-website/Science/335822_a_337151]
-
Evul Mediu, sub presiunea dogmelor Bisericii creștine, cărțile de "penitență", ca lucrări cu caracter moral-religios, au condamnat cu mare severitate, mai ales, sodomia și relațiile sexuale orale (atât cele homosexuale cât și cele heterosexuale). Reformele care au intervenit în cadrul Bisericii creștine și mai ales în dreptul canonic au determinat noi reglementări în cadrul sodomiei, datorită caracterului ei "nenatural" și "contraceptiv", asociat cu toate practicile sexuale deviante. Contra păcatului de sodomie erau luate cele mai severe măsuri laice. În Franța, de exemplu, homosexualii erau
Drepturi LGBT în Europa () [Corola-website/Science/335822_a_337151]
-
primul rând se celebrează zilnic Sfânta Liturghie. Credincioșii pot veni zi de zi dar cei mai mulți participă Duminica și în sărbătorile de poruncă, mai ales de Crăciun și de Paște. Apoi sunt celebrate sacramentele sau sfintele taine, atât cele ale inițierii creștine (Botezul, Mirul și Euharistia, cât și cele de vindecare (Spovedania și Ungerea Bolnavilor sau Maslul). Într-una din duminicile de după Paște, copiii care au ajuns la vârsta priceperii și au făcut pregătirea catehetică specifică în acest sens primesc Prima Sfânta
Biserica Sfântul Anton din București () [Corola-website/Science/332543_a_333872]
-
Paște, copiii care au ajuns la vârsta priceperii și au făcut pregătirea catehetică specifică în acest sens primesc Prima Sfânta Împărtășanie. În schimb, sacramentul Mirului este administrat doar de către Episcop, tuturor adolescenților și tinerilor care au cunoscut mai bine credința creștină și o pot mărturisi cu mai multă maturitate. În fiecare zi credincioșii se pot spovedi în confesionalele din biserică; în general preoții sunt disponibili pentru spovadă înainte de începutul Sfintelor Liturghii, în timpul Rozariului. În fiecare primă Vinere a lunii are loc
Biserica Sfântul Anton din București () [Corola-website/Science/332543_a_333872]
-
Zilei Marinei susținute de către ofițeri și propagandiști în întreprinderi și în garnizoanele de marină, înmânarea de către delegațiile de marinari a unor machete de nave, organizarea vizitării de către pionieri a navelor-școală "Mircea" și "Libertatea" și ieșiri pe mare cu acestea. Semnificația creștină a sărbătorii a fost substituită cu una mitologică: participarea zeului Neptun în calitate de patron al întrecerilor și jocurilor marinărești. Din anul 1970, la Constanța se organizează timp de două săptămâni „Serbările Mării”, care se încheiau cu Ziua Marinei. Din anul 1990
Ziua Marinei Române () [Corola-website/Science/332596_a_333925]
-
Stilul în artă). În 1901 Hussar a întemeiat gazeta economică „Bursa”. La finele anului 1918 el a fondat la București jurnalul în limba franceză „L'Orient”, „jurnal politic, economic și literar, cu orientare democratică”. A fost căsătorit cu o româncă creștină, cu care a avut doi fii:Alexandru și Jean. Unul din ei, Jean Hussard,jurist de profesie, a condus în Franța serviciul de relații externe al Agenției economice și financiare „Agefi” și în anul 1950 a înființat la Zürich o
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
forțat sub influența unui supraom. Principiile biblice precum acela de a întoarce celălalt obraz, caritatea, smerenia și mila sunt rezultatul universalizarii stării de sclav și întinderea acesteia peste umanitate, inrobind în același timp și supraoamenii. „Mișcarea democratică este moștenitoarea mișcării creștine” - o manifestație politică a moralității de turmă cauzată de obsesia sa față de libertate și egalitate. „Evreii-popor „născut pentru sclavie“, cum spune Tacit și, împreună cu el, întreaga lume antică, „popor ales între popoare“, după cum spun ei înșiși și o cred, - evreii
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]