38,836 matches
-
este de 29km. Satele componente ale comunei sunt: • NICULITEL-resedinta de comună. După împărțirea administrativ teritorială din anul 1968, comuna nu mai are și alte sate componente; până la acea dată figurând, numai în evidente, Badila și Sarica, locatitati care de altfel dispăruseră din 1948, în zonele respective plantandu-se vită de vie și numai o parte din clădirile existente atunci au mai rămas și până în ziua de azi. Suprafață administrativă a comunei este de 9367,0 ha după cum urmează: -arabil...2227 ha
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
Gherman, cu un sat, Colonești, pe Bârlad și cu moară în Bârlad, și lalohoveni sub pădure și Banca cu a patra parte de moară în Bârlad ...” Satul Banca, asemeni satelor învecinate Ghermănești, Mastatici și Picigani (sate vechi, din secolul XV, dispărute în secolul XIX) se aflau în stăpânirea familiei lui Toader Gherman, cel care a dat mai târziu numele satului Ghermănești. Urmașii acestei familii au sărăcit însă și au fărâmițat satul, prin moșteniri sau prin pierderea proprietății. Istoricii consideră că urmașii
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
moșneni în obște de clăcași, fenomen comun în zona de “margine” și nu numai, în secolele XVII- XVIII, datorat sporirii obligațiilor și nesfârșitelor conflicte cu turcii, tătarii, moldovenii, polonezii sau cazacii. Din acest motiv, la sfârșitul secolului XVII, obștea liberă dispare prin vânzări voite sau silite către mari proprietari precum Iane Dumbrăveanul, căpitanii Costin și Mănăilă sau Mănăstirea Măxineni. Proprietatea privată țărănească revine după reforma lui Cuza din 1864 și este întărită de marile reforme de după războaie, dispare iarăși în epoca
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
XVII, obștea liberă dispare prin vânzări voite sau silite către mari proprietari precum Iane Dumbrăveanul, căpitanii Costin și Mănăilă sau Mănăstirea Măxineni. Proprietatea privată țărănească revine după reforma lui Cuza din 1864 și este întărită de marile reforme de după războaie, dispare iarăși în epoca comunistă, revenind după revoluția din 1989. Forma obștească nu și-a mai regăsit originea la Bordești după nici una din aceste reforme. În 1646 moșnenii din Bordești vindeau o parte de moșie și dăruiau Domnului Matei Basarab "“un
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
pe malul unui pârâiaș - numit azi al Bisericii. Pe tabloul votiv al ctitorilor, apar Mănăilă și soția sa Mina, alături de domnitorii Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu. Știm cu certitudine, dintr-o inscripție de pe ușa din lemn sculptat a bisericii (azi dispărută), că în ianuarie 1699, construcția era gata, pictura finalizându-se în 1722. Biserica a primit hramul “Adormirea Maicii Domnului” și a devenit schit de călugări, fiind înzestrată cu fosta moșie a moșnenilor din Bordești: pădure, livadă, fâneață, loc de moară
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
meșterilor sculptori, similare cu cele de la Sinaia și Stavropoleos, de pe coloanele din pridvor și dintre pronaos și naos sau de la ancadramentele ferestrelor, constând în dantelărie spiralică, formată din vreji, flori și fructe specifice. Ceea ce s-a sculptat în lemn a dispărut din păcate, toți specialiștii fiind însă de acord cu faptul că ușa împărătească, sculptată în 18 panouri, încadrate într-un decor minuțios, reprezenta o capodoperă. Despre pictura lui Pârvu Mutu și a ucenicului său Radu de la biserica mănăstirii Bordești, specialiștii
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
refugiați ucraineni (ruteni) din nordul Bucovinei ocupat de Imperiul Habsburgic. Și astăzi, urmașii acestor coloniști spun că au venit din părțile Mamorniței și Mămăeștilor, situate în Bucovina. Până pe la 1940 se mai vorbea rutenește dar prin dispariția ultimilor bătrâni a dispărut definitiv și limba. Primul proprietar atestat al acestui sat a fost marele spătar Gheorghe Cuza care în anul 1806 era stăpânul acestei moșii. De la ginerele său Bondrea, aga Neculai Chiriac-hagiul a cumpărat aceste pământuri pe care le-a lăsat prin
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
când Petru Rareș întărește un uric lui Ion Banu-vornic (urmașii acestuia mai există și astăzi). Satul a avut continuitate și nu a ajuns "seliște" la fel ca alte două sate, Mărășeni și Cănțălărești atestate în aceeași perioadă, dar care au dispărut și au fost repopulate abia la începutul sec.al XIX-lea. La 18 decembrie 7142 (1633), în prezența domnitorului Moise Movilă, se împarte din nou moșia satului Bârzești între urmașii celei de-a treia sau a patra generații de proprietari
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
Mândrea și nepoții săi" cu suma de "100 de zloți tătărăști". Nu peste mult timp Ion aprodul moare așa că, neavând copii, frații săi Lupul și Marușca se prezintă din nou în fața judecății domnitorului pentru succesiune. În secolul XVI satul a dispărut ca așezare umană, dar a rămas ca toponim ce desemna o moșie, apărând în numeroase documente de vânzare-cumpărare sub numele: Scanțirești, Canțirești sau Cănțărești, pentru ca la începutul secolului al XIX-lea să fie reîntemeiat de "bejenari hrisovoliți" aduși de noul
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
50 ai secolului al XX-lea s-a înfiripat o efemeră activitate culturală și tot atunci au fost proiectate și primele filme artistice sau de propagandă, dar un cămin cultural cu local propriu n-a existat niciodată. După 1990, au dispărut și aceste firave manifestări culturale datorită lipsei aproape totale a tineretului. În catagrafia întocmită de ocupanții ruși între anii 1772-1774, satul nu apare deoarece el a fost reîntemeiat mai târziu, dar pe aici au locuit cu siguranță sezonieri aduși de
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
execută servicii de specialitate. Încă de la reînființare, satul nu a fost sistematizat dar în ultimii 3 ani toate ulițele au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat prin efortul primăriei Ștefan cel Mare și cu ajutorul CJ Vaslui. Casele vechi au dispărut apărând altele noi, multe cu zidărie din cărămidă. Electrificarea satului s-a realizat în perioada 1960-1963 cu contribuția bănească majoritară a locuitorilor. Prima școală s-a înființat în anul 1900 prin strădania regretatului preot Constantin I. Manoilescu(1877-1952) cel care
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
mai face parte și satul Urlați, așezare atestată documentar în anul 1507 în uricul dat de Bogdan Vodă, sat ce se găsea la marginea Siliștenilor, un alt sat cu veche tradiție, locul de obârșie al familiei Cantemir, localitate ce a dispărut în timp. Biserica actuală a mănăstirii ctitorită de Domnitorul Dimitrie Cantemir a fost construită pe locul unei alte biserici datând din perioada lui Ștefan cel Mare. Ea a fost construită în poiana unei păduri seculare, după vechea tradiție, prin care
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
acestui sfânt lăcaș. Pomelnicul datează din anul 1666, septembrie 2, fiind copiat de către preotul Ștefan Focșa. Originalul pomelnicului a fost luat de către părintele Vasile Lascăr, care a lucrat la monografia satului și a adunat un material imens, ce ulterior a dispărut după moartea sa. Viața monahală a acestei mănăstiri a început cu mult timp înainte de anul 1666, an care rămâne ca sursă de atestare a pomelnicului amintit mai sus, în care sunt specificate numele ctitorului, fapt ce denotă o intensă trăire
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
Sus scofa), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), dintre mamifere , și dintre păsări cioară (Corys corona), corbul (Corvus corax), privighetoarea (Luscinia luscinia), mierla (Turlus merula), gaița (Garulus glandarius). Dintre mamifere întâlneam și lupul (Caniș lupus) dar se pare că a dispărut din zonă, ultima dată fiind văzut prin 1980 în pădurea de pe dealul Buciog în timpul unei partide de vânătoare. În zona mai trăiește cârtita, popândăul, șoarecele de câmp, dintre reptile întâlnim șopârla și unele specii de șerpi iar dintre insecte găsim
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
avea 286 locuitori ortodocși, dar postul de paroh era vacant. În 1876, când satul avea 345 ortodocși, patroni ai bisericii erau Abraham Neuberger și Swiencicki, dar încă nu era angajat un preot, care să slujească. Biserica satului, sfințită în 1525, dispărută prin vremuri, a fost reconstruită, în 1807, de Vasile Vasilco, apoi reparată și dotată cu un iconostas nou, în 1840. În 1890, când Baineț avea 650 de locuitori, fruntași ai satului erau preotul Teodor Bumbac, învățătorul Vasile Balinescu și cantorul
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
distinctive ale turmelor, astfel încât să poată beneficia de pe urma deplasărilor, la întoarcerea în satele de origine (Ex. ciobănii din satul ]Târlungeni, Brașov își modificau numele după denumirea satului - Târlungeanu, cu toate că în realitate se numeau Beschia). Astăzi, denumirea satului vechi Crîngeni a dispărut, iar urmașii oierului Gheorghe Târlungeanu au numit satul Târlungeni. În timp ciobănii și-au păstrat și îngrijit locurile de peste munți unde își aduceau "tîrla". Tîrla rămânea de multe ori la câmpie și pe timpul verii. Locul preferat de către pastorii transilvăneni era
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
monahul Teodosie, fost ceașnic, și sora sa Odochia, moștenesc domeniul feudal amintit și-l dăruiesc Mănăstirii Voroneț, astfel că la 16 iulie 1575, domnul Petru Șchiopul întărește mănăstirii satele Drăgoiești, Lucăcești și Botești. Căcăcenii nu mai apar în documente, fiind dispărut. Recensământul populației Moldovei, din anii 1772-1773 și 1774, efectuat de armata rusă, menționează următoarele date referitoare la Drăgoiești: "53 toată suma caselor, 53 scădere rufeturile, însă: 47 panțiri isprăvnicești, 3 popi, 2 femei sărace, 1 casă pustie". Em. Grigorovitza consemna
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
Lupu Răftivanu, care moștenise un întins perimetru arabil și de păduri. Prin Poiana Răftivanului trecea și o variantă a drumului ce înainta spre comuna Bosanci. Într-o poiană aflată în pădure, boierul Lupu Răftivanu a construit un han care a dispărut odată cu apariția căii ferate ce face legătura între Pașcani și Suceava. Pe la anul 1850 hanul de aici a fost reconsolidat cu piatră și cu cărămidă și acoperit cu țiglă. De existența lui sunt legate și câteva povestiri care vorbesc de
Poiana (Dolhasca), Suceava () [Corola-website/Science/301985_a_303314]
-
aici a fost reconsolidat cu piatră și cu cărămidă și acoperit cu țiglă. De existența lui sunt legate și câteva povestiri care vorbesc de haiduci, potere și locuri de tabere. După Revoluția din decembrie 1989, ultimele ruine ale hanului au dispărut, fiind probabil luate de către țăranii care-și construiau case. Pe lângă han, boierul Răftivanu a construit și o biserică impunătoare cu patru turle, ce servește astăzi ca biserică parohială și de cimitir. Prezența hanului și a bisericii a determinat formarea uni
Poiana (Dolhasca), Suceava () [Corola-website/Science/301985_a_303314]
-
schimbul în natură sau plata cu munca a bunurilor. Între cele două războaie, exista în fiecare sat câte un magazin, denumit boltă, și câte-o cârciumă, unde se vindeau băuturi alcoolice. Negoțul s-a intensificat după războaiele mondiale, cel particular dispărând - apărând cel cooperatist și de stat. Loviștea fiind populată din timpuri străvechi, locuitorii ei au acumulat de-a lungul secolelor credințe, datini, obiceiuri care au format un adevărat tezaur folcloric. Ocupația de bază fiind păstoritul o dată cu ea au fost transmise
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
jetul spre pulberea albă de la baza flaconului . Pentru a dizolva pulberea albă , ina învârtiți flaconul de Viraferon printr- o ușoară mișcare de rotație , lăsând acul seringii în flacon , până în momentul dizolvării complete a conținutului . A nu se agita . soluției și dispar înainte de a extrage doza din flacon . Soluția trebuie utilizată imediat după reconstituire . Dacă nu este utilizată imediat , soluția trebuie păstrată la 2°C - 8°C la frigider și utilizată în timp de 24 ore . me Măsurarea dozei de Viraferon din
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
jetul spre pulberea albă de la baza flaconului . Pentru a dizolva pulberea albă , ina învârtiți flaconul de Viraferon printr- o ușoară mișcare de rotație , lăsând acul seringii în flacon , până în momentul dizolvării complete a conținutului . A nu se agita . soluției și dispar înainte de a extrage doza din flacon . Soluția trebuie utilizată imediat după reconstituire . Dacă nu este utilizată imediat , soluția trebuie păstrată la 2°C - 8°C la frigider și utilizată în timp de 24 ore . me Măsurarea dozei de Viraferon din
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
jetul spre pulberea albă de la baza flaconului . Pentru a dizolva pulberea albă , ina învârtiți flaconul de Viraferon printr- o ușoară mișcare de rotație , lăsând acul seringii în flacon , până în momentul dizolvării complete a conținutului . A nu se agita . soluției și dispar înainte de a extrage doza din flacon . Soluția trebuie utilizată imediat după reconstituire . Dacă nu este utilizată imediat , soluția trebuie păstrată la 2°C - 8°C la frigider și utilizată în timp de 24 ore . me Măsurarea dozei de Viraferon din
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
jetul spre pulberea albă de la baza flaconului . Pentru a dizolva pulberea albă , ina învârtiți flaconul de Viraferon printr- o ușoară mișcare de rotație , lăsând acul seringii în flacon , până în momentul dizolvării complete a conținutului . A nu se agita . soluției și dispar înainte de a extrage doza din flacon . Soluția trebuie utilizată imediat după reconstituire . Dacă nu este utilizată imediat , soluția trebuie păstrată la 2°C - 8°C la frigider și utilizată în timp de 24 ore . me Măsurarea dozei de Viraferon din
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
a putut în cele din urmă să citească textul pe care l-a propus, dar a trebuit să accepte modificarea primelor două rânduri ale acestuia într-un sens mai puțin dur pentru guvernul francez. Această schimbare, lung timp necunoscută, a dispărut în textul transmis către presă și apoi în Memoriile generalului. Pe lângă reforma financiară din anul 1958, Franța beneficia de efectul pozitiv al creșterii economice din statele occidentale din perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial până la criza
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]