37,224 matches
-
vizita mănăstirile de pe valea Oltului. Roadele literare ale acestei călătorii vor fi cele mai bune poezii ale lui A. (Umbra lui Mircea. La Cozia, Răsăritul lunii. La Tismana, Mormintele. La Drăgășani) și un Memorial de călătorie, singura sa scriere în proză. La Iași, în 1842, vede lumina tiparului Poezii, ediție completă, sub îngrijirea lui Alexandru Donici. Domnitorul Gheorghe Bibescu, care ținea să treacă drept un mecena al artelor, oferă poetului protecție. E numit șef la „masa a doua a jelbilor”, la
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
reușite personale certe, A. deschide drum poeziei de mari tensiuni lăuntrice, pe linia liricii de interogație și atmosferă meditativă, și conturează un ton, un relief de accente propriu satirei, poetul numărându-se între precursorii direcți ai lui M. Eminescu. În proză (Memorial de călătorie), deși tonalitatea este naturală, dezinvoltă, autorul nu se ridică dincolo de observația directă și însemnarea topografică, excepție făcând paginile ce descriu un răsărit de lună la Tismana. Impregnat de melancolie și de culoarea fantastică dată de fiorul magiei
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
Poezii], în Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Poezii, București, 1838; Poezii, Iași, 1842; Suvenire și impresii, epistole și fabule, București, 1847; ed. îngr. I. Fischer, București, 1969; Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, București, 1863; Scrieri în versuri și proză, cu amintiri de Ion Ghica, București, 1893; Opere complete, îngr. și pref. Em. Gârleanu, București, 1907; Scrieri în versuri și proză, pref. G. Coșbuc, București, 1913; Poezii alese, îngr. și pref. M. Dragomirescu, București, 1921; Poezii. Memorial de călătorie, îngr
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
1847; ed. îngr. I. Fischer, București, 1969; Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, București, 1863; Scrieri în versuri și proză, cu amintiri de Ion Ghica, București, 1893; Opere complete, îngr. și pref. Em. Gârleanu, București, 1907; Scrieri în versuri și proză, pref. G. Coșbuc, București, 1913; Poezii alese, îngr. și pref. M. Dragomirescu, București, 1921; Poezii. Memorial de călătorie, îngr. Gh. Adamescu, București [1925]; Opere complete. Poezii și proză, îngr. G. Baiculescu, București [1940]; Fabule, îngr. și pref. I. Pillat, București
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
complete, îngr. și pref. Em. Gârleanu, București, 1907; Scrieri în versuri și proză, pref. G. Coșbuc, București, 1913; Poezii alese, îngr. și pref. M. Dragomirescu, București, 1921; Poezii. Memorial de călătorie, îngr. Gh. Adamescu, București [1925]; Opere complete. Poezii și proză, îngr. G. Baiculescu, București [1940]; Fabule, îngr. și pref. I. Pillat, București, f.a.; Opere, îngr. I. Fischer, introd. Silvian Iosifescu, București, 1957; ed. Opere, I, îngr. I. Fischer, pref. I. Roman, București, 1972; Poezii. Proză, îngr. I. Fischer și Mircea
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
1925]; Opere complete. Poezii și proză, îngr. G. Baiculescu, București [1940]; Fabule, îngr. și pref. I. Pillat, București, f.a.; Opere, îngr. I. Fischer, introd. Silvian Iosifescu, București, 1957; ed. Opere, I, îngr. I. Fischer, pref. I. Roman, București, 1972; Poezii. Proză, îngr. I. Fischer și Mircea Anghelescu, București, 1977; Poezii, îngr. Doina Comloșan, Timișoara, 1987; Elegii. Epistole și satire. Fabule. Memorial de călătorie, îngr. Constantin Mohanu, București, 1995; Fabule. Poezii. Proză, pref. Adrian Ghencea, București, 2002. Traduceri: Florian, Eliezer și Neftali
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
I, îngr. I. Fischer, pref. I. Roman, București, 1972; Poezii. Proză, îngr. I. Fischer și Mircea Anghelescu, București, 1977; Poezii, îngr. Doina Comloșan, Timișoara, 1987; Elegii. Epistole și satire. Fabule. Memorial de călătorie, îngr. Constantin Mohanu, București, 1995; Fabule. Poezii. Proză, pref. Adrian Ghencea, București, 2002. Traduceri: Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Voltaire, Alzira sau Americanii, București, 1835, Meropa, București, 1847; Ed. Laboulaye, Povești albastre, București, 1972; [Béranger, Byron, Lamartine], în Scrieri în versuri și proză, îngr. I. Bianu-Ghica, București
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
București, 1995; Fabule. Poezii. Proză, pref. Adrian Ghencea, București, 2002. Traduceri: Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Voltaire, Alzira sau Americanii, București, 1835, Meropa, București, 1847; Ed. Laboulaye, Povești albastre, București, 1972; [Béranger, Byron, Lamartine], în Scrieri în versuri și proză, îngr. I. Bianu-Ghica, București, 1893. Repere bibliografice: Ion Ghica, Opere, îngr. și introd. Ion Roman, București, I, 1967, 431-443; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 219-241, II, 61-67, 188-193; E. Lovinescu, Grigore Alexandrescu. Viața și opera lui, București, 1910; Vianu, Arta
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
formulă a volumului antologic, filiala din Cluj a Uniunii Scriitorilor a hotărât editarea unei reviste lunare ale cărei pagini să fie deschise tuturor celor ce au simțit nevoia unei publicații literare în Ardeal.” Orientarea publicației este manifest proletcultistă. Rubrici: „Poezie”, „Proză”, „Critică”, „Cronică”, „Recenzii”, „Probleme și eseuri”, „Revista revistelor”, „Note și comentarii”, „Jurnal de lectură”, „Prezentări”, „Orizont”, „Baricada”, „Carnet sovietic”, „Viața cuvintelor”, „Studii” și, din 1953, „Cronica literară”. Numărul celor care semnează versuri este foarte mare: A. E. Baconsky, Victor Felea
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
vorbesc titlurile. Așa, spre exemplu, Ion Horea compune Balada însămânțărilor de toamnă, Aurel Rău - Balada cu chiaburul și pândarul, în vreme ce A. E. Baconsky scrie Poezie de dragoste la mutarea în locuință nouă. Aceeași este, în general, și orientarea fragmentelor de proză aparținând lui Mircea Zaciu, Dumitru Micu, Aurel Martin, Francisc Munteanu, Titus Popovici, Kovács Bálint, Nagy István, Geo Bogza (Așa bat clopotele în turnul Spaschi), Mihail Sadoveanu (Slujitori boierești, fragment din romanul Lisaveta), Emil Isac, Ion Brad ș.a. Și în sectorul
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
relația publicistică - critică literară ș.a.m.d. Cele mai multe traduceri se fac din limba rusă și din maghiară. Cu prilejul vizitei în România a prozatorului danez Martin Andersen Nexö, revista publică un interviu realizat de Dominique Desanti, precum și un fragment din proza oaspetelui. La „Cronica dramatică” semnează Radu Miron, Dina Codreș, Radu Roman, T. Krausz, Florian Potra, Ion Brad ș.a., iar „Cronica muzicală” este ținută de I. Văleanu și I. Balea. În fine, un regim aparte e rezervat rubricii „Baricada”, profilată pe
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
dimensiuni considerabile (350 pagini, format IV), primul și unicul de acest tip, editat de și în folosul emigrației românești, A.p.r. își propune să cuprindă în sumar: un calendar cu tabloul anotimpurilor, sărbătorilor și comemorărilor, o antologie de poezie și proză, „constituind o adevărată istorie a literaturii și culturii naționale pe baza textelor însoțite de note lămuritoare și documentare”, o revistă a principalelor evenimente din ultimii ani „alcătuind o mică istorie contemporană a României”, o colecție de zicători și proverbe, un
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
practice, nevoile și nădejdile pribegilor români de pretutindeni”. Chiar dacă structurarea materiei nu este întotdeauna delimitată strict în rubricile respective, iar ponderea textelor literare variază de la un număr la altul, țelurile propuse inițial sunt atinse. În primul volum (1952) antologia de proză și poezie, ce stă sub semnul „înstrăinării” și a cauzelor ei (Antologia pribegiei), cuprinde, în cele peste 250 de pagini, texte de la Dosoftei (Din Psaltirea în versuri a Mitropolitului pribeag Dosoftei), Ion Neculce și Miron Costin, trecând prin N. Bălcescu
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
reprezentativi creatori din afara țării: Șt. Baciu, Victor Buescu, Al. Busuioceanu, Aron Cotruș, I. G. Dimitriu, B. I. Gâdea, N. S. Govora, Al. Gregorian, Vintilă Horia, Nicolae Novac, Vasile Posteucă, Ion Sân-Giorgiu, Al. Petru Silistreanu, Ion Țolescu. Alte numere publică fragmente de proză contemporană, semnate de Șt. Georgescu Olenin, J. N. Manzatti, D. Dumbravă, N. Novac, Ion Simionescu, portrete literare și comentarii critice de Pamfil Șeicaru. Grupajele tematice (Geneza unei gazete, 1959) și calendarul cultural (Unirea Principatelor, 1959, 120 de ani de la nașterea
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
Ursachi, Cătălin Bordeianu, Ioanid Romanescu, Corneliu Popel, Daniela Caurea, Mircea Florin Șandru, Corneliu Ostahie-Cosmin, Mihai Dinu Gheorghiu, Nicolae Turtureanu, Paul Balahur, Liviu Antonesei, Vasile Mihăescu, Nichita Danilov, Irina Andone, Radu Andriescu, Marius Oprea, Horia Gârbea, Bogdan Ghiu ș.a. Paginile de proză sunt semnate, între alții, de Ilie Hristea, C. Parascan, Constantin Nicoară, Cicerone Sbanțu, Ion Gheorghe Pricop, Mihai Tatulici, Alfred Emmanuel Winkler, Val Condurache, Corina Cristea, Constantin Stan. Teatru publică Aurel Brumă, Cicerone Sbanțu, Matei Vișniec (Apa de Havel, 4-5/1983
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
în disperare și dezgust. Personajele au comportamente bizare și sunt purtate de un violent erotism pe cărările neverosimile ale cotidianului și ale banalului cel mai concret. Lirismul supravegheat și tehnica dicteului îl trădează fără încetare pe poet, deconspirare accentuată în prozele din Pianul cu păianjeni (1991), întemeiate pe aliajul dintre percepția realistă a universului rural, în care se consumă copilăria eroilor, și modalitatea rafinată de transcriere a acestor percepții. Teatrul (radiofonic) oscilează între suprarealism și absurd, sfidând conflictul în absența căruia
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
Alexandru Ivasiuc, pledoarie pentru curaj, autenticitate, vizionarism, libertate și adevăr în arta și literatura. Sunt publicate versuri de Nichita Stănescu, Ion Iuga, Cristian Popescu, Gheorghe Chivu, Vasile Muște, Marin Slujeru, Gheorghe Mihai Bârlea, Gheorghe Pârja, Alexandru Dohi, V. R. Ghenceanu; proza semnează Valeriu Sabău, Gavril Ciuban, iar eseu, Nicolae Iuga, I. Ardeleanu și Ieremie Lenghel. Cronici literare dau Achim Vancea și Dan Elian, la volume de Alexandru Dohi (Cartea definițiilor), Ioan Es. Pop (Ieudul fără ieșire), Lidia Blidariu (Poeme prin delegație
ALMAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285307_a_286636]
-
Partea întâi. RESURSELE / 9 1.1. O "fabulă" despre geniu la începuturile literaturii române / 9 1.2. Cum se face o literatură prin ideea de geniu / 16 1.3. Tehnicile spontaneității / 22 1.3.1. "Geniul limbii franceze" și poetica prozei / 23 1.3.2. "Geniul național" (Volksgeist) și poetica poeziei / 27 1.3.3. De la "geniul național" la "demonul teoriei" / 31 1.4. Sărăcie și literatură / 36 1.5. O economie a oportunităților / 43 1.6. Despre metoda acestei cărți
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
moșul mieu au fost Secretar mare, nu prost.... Observând caracterul trivial al acestei poezii, Paul Cornea avea să spună că de aici a dispărut literaritatea 4. Și într-un fel are dreptate. Versurile, cu rimarea naivă a replicilor, sună a proză. Iar prin comparație cu textele din Rost de poezii, forjate după un model preromantic, e fără îndoială mai puțină convenție lirică. Dar nu mai puțină literatură. Prin proza conversației, Mumuleanu caută să își amenajeze o a doua intrare în literatură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un fel are dreptate. Versurile, cu rimarea naivă a replicilor, sună a proză. Iar prin comparație cu textele din Rost de poezii, forjate după un model preromantic, e fără îndoială mai puțină convenție lirică. Dar nu mai puțină literatură. Prin proza conversației, Mumuleanu caută să își amenajeze o a doua intrare în literatură, una care să fie independentă de modelele consacrate, una care să fie acordată oricui. Una pentru care ajunge să privești și să asculți. Nu e vorba de o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tradițiile vechi ale culturii literare există în continuare pentru el. Numai că a descoperit o ușă dindos. A înțeles că literatura se poate face și cu puțin, nu doar cu mult. Oscilația lui Mumuleanu între o poezie subtilă și această proză rezultată din flecăreală trebuie înțeleasă pe fundalul unui raport specific cu literatura. Când poate un poet să aleagă dacă face poezie din "literatură" sau din vorbire, conversație, rostire - adică din non-literatură? Când se poate alege între o retorică și o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poate remonta vorbirea, conversația, cuvintele de zi cu zi în așa fel încât să se obțină opere. Poți face literatură așa cum vorbești și, chiar mai mult, poți descoperi că vorbirea ta e deja literatură. Revelația lui Monsieur Jourdain care făcea proză fără să știe, ține de acest tip de gândire. Molière scria Burghezul gentilom în jurul lui 1670, fiind contemporan cu dezbaterea academică despre "geniul limbii franceze" care impusese nu numai ideea că limba franceză poate să emane în mod spontan valori
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Molière scria Burghezul gentilom în jurul lui 1670, fiind contemporan cu dezbaterea academică despre "geniul limbii franceze" care impusese nu numai ideea că limba franceză poate să emane în mod spontan valori literare, ci și că aceste valori sunt cele ale prozei. În același fel trebuie citită sintagma lansată de Alecsandri, "tot românul e născut poet". Ca și multe alte propoziții similare din noile culturi naționale, ea e inspirată de noțiunea herderiană a geniului național, Volksgeist, care fixa poezia ca model al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
propoziții similare din noile culturi naționale, ea e inspirată de noțiunea herderiană a geniului național, Volksgeist, care fixa poezia ca model al literaturii produse spontan: dacă țăranul lui Alecsandri, vorbind, face poezie, în vreme ce burghezul lui Molière făcând același lucru obține proză, asta se datorează unei condiționări istorice a proiectului genialității. Însă dincolo de variațiile culturale și contextuale, în esență, aceste imagini vor să transmită aceeași idee: că o bogăție literară zace neștiută în cele mai banale dintre practicile și gesturile umane. Că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în privința tehnicilor pe care le presupun, această "retorizare" e o ocazie rară de a înțelege felul în care funcționează o strategie de elaborare ca literatură a unor practici spontane ale limbajului 18. 1.3.1. "Geniul limbii franceze" și poetica prozei Pentru a înțelege mizele tehnice ale "geniului limbii" avem excelenta cercetare a lui Gilles Siouffi care a analizat dezbaterile Academiei franceze din 1635-1637 și 1670-1690. Acesta a arătat că pentru angajarea gramaticii în problemele literaturii a fost nevoie de o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]