35,699 matches
-
sunt de părere că membrii Casei Regale sunt insuficient implicați în viața publică din România se regăsesc mai curând în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 51 - 65 ani, cu studii medii sau superioare, care locuiesc în mediul urban și în Transilvania și Banat. În schimb, respondenții care sunt de părere că membrii Casei Regale sunt implicați cât trebuie în viața publică din România sunt în proporții mai mari în rândul femeilor, al persoanelor peste 65 de ani, intervievaților
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
Regală a României având o părere foarte bună și bună despre acestea. Relațiile Casei Regale cu Europa sunt evaluate pozitiv în general, într-o proporție mai ridicată în rândul persoanelor cu studii medii și superioare, în rândul locuitorilor din mediul urban (86,1%) și al celor din regiunea de sud a țării. Procentul respondenților de gen masculin, al celor cu studii superioare, al celor cu vârsta între 18 și 35 de ani care au o părere pozitivă despre relațiile Casei Regale
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
Femeile, persoanele cu vârsta între 51 și 65 de ani și persoanele din mediul rural au într-o proporție mai mare o părere pozitivă decât bărbații, persoanele de vârste sub 51 sau peste 65 de ani și cele din mediul urban. Relațiile Casei Regale cu Președinția României suscită opinii pozitive în rândul a 73% dintre persoanele cărora le-a fost adresată această întrebare. Femeile au păreri bune sau foarte bune cu privire la relațiile Casei Regale cu Președinția în proporție ușor mai ridicată
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
în mai mică măsură decât cei cu vârsta până în 65 de ani că au o părere bună și foarte bună despre relațiile pe care Casa Regală le are cuaceastă instanță. Procentul opiniilor pozitive crește odată cu nivelul educației. Respondenții din mediul urban în comparație cu cei din mediul rural optează, de asemenea, într-o proporție mai mare pentru o evaluare pozitivă a acestor relații. Cu toate că relațiile dintre Guvern și Casa Regală sunt percepute pozitiv de către majoritatea respondenților (55%), acestea sunt evaluate negativ în rândul
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
pozitiv de către majoritatea respondenților (55%), acestea sunt evaluate negativ în rândul bărbaților în mai mare măsură decât în rândul femeilor. În ceea ce privește mediul de rezidență, o părere pozitivă este întâlnită în mediul rural într-o mai mare măsură decât în mediul urban și în Moldova în mai mare măsură decât în celelalte regiuni ale țării. Relațiile cu Parlamentul României și cu oamenii politici români înregistrează cele mai mici procente în acest sens, evaluările pozitive fiind de 53% respectiv 46%. Despre relațiile dintre
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
care au o opinie negativă cu privire la aceste relații crește odată cu nivelul de educație. Persoanele din mediul rural și cele din regiunea de sud a țării au o părere pozitivă cu privire la aceste relații în mai mare măsură decât persoanele din mediul urban și din cele din Transilvania, Banat și Moldova. 77% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală a României sunt de părere că în viitor relațiile acesteia cu societatea românească ar trebui să se consolideze. Persoanele cu vârsta între 51
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
că știu cine este această persoană se regăsește în cazul tinerilor (18-35 de ani), iar procentul cel mai ridicat - în cazul celor care au mai mult de 65 de ani, în rândul persoanele cu studii superioare, al celor din mediul urban și care locuiesc în zona de Sud a României. 71% dintre cei care declară că sunt la curent cu această informație o menționează pe Principesa Margareta drept persoana care va reprezenta, în viitor, Casa Regală a României, iar alți 15
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
românilor despre regalitate Doar 16% dintre respondenți cunosc data în care se sărbătorește Ziua Regalității, în România. Aceștia se regăsesc în proporții mai ridicate în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, cu studii superioare, din mediul urban, care locuiesc în zonele sudice ale țării. (G25) Semnificațiile corecte ale datei de 10 mai în istoria României nu sunt cunoscute de două treimi dintre persoanele intervievate. Cei care declară că știu care sunt semnificațiile acestei zile amintesc în primul
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
ani de la fondarea Casei Regale a României, dar și de la punerea bazelor Statului român modern. Persoanele cu studii superioare declară că știu acest lucru într-o proporție mai mare decât cele cu studii elementare sau medii, iar cele din mediul urban mai mult decât cele din mediul rural; în plus, procentul celor care cunosc aceste lucruri crește direct proporțional cu vârsta. Respondenții din Transilvania și Banat declară într-o proporție mai mică decât respondenții din celelalte regiuni că sunt informați cu privire la
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
Procentele celor care susțin acest lucru sunt în creștere odată cu vârsta. Proporțiile celor care susțin că ar fi fost mai bine ca România să treacă la Monarhie după 1989 sunt mai ridicate în rândul bărbaților și a persoanelor din mediul urban. (G30) Aproximativ șapte din zece respondenți nu știu sau nu răspund atunci când sunt întrebați care este principalul avantaj al republicii; 11% dintre participanții la studiu menționează dreptul la vot și reprezentativitatea aleșilor drept cel mai important punct forte al republicii
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
bună soluție de guvernare pentru România, nu știu să răspundă la această întrebare. Alți 47% însă indică republica, iar 19% monarhia. Respondenții care optează pentru monarhie se regăsesc mai frecvent în rândul bărbaților, în rândul persoanelor care locuiesc în mediul urban, din sudul țării, care au între 36 și 65 de ani, dar și printre cei cu studii superioare. (G33) În eventualitatea organizării unui referendum privind forma de guvernământ pentru România, la care opțiunile ar fi monarhia și republica, 62% dintre
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
oferirea unei abordări unitare de dezvoltare a regiunii București - Ilfov a fost o altă măsură a Coaliției adusă în atenția ministrului Transporturilor și susținută de domnia sa cu mențiunea că este nevoie de adoptarea cât mai curând a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă de către Primăria Capitalei. Măsura privind adoptarea legii care reglementează Statutul Controlorului Civil de Trafic Aerian din România, precum și stabilirea vârstei maxime de pensionare a controlorului de trafic aerian civil pentru vârsta de 55 de ani, în loc de 65 de ani
Soarta infrastructurii de tranSport. Ce au aprobat CNMR și Ministrul TranSporturilor () [Corola-website/Journalistic/101379_a_102671]
-
au fost localitățile cu statut urban ce se aflau pe teritoriul României Mari în perioada 1918-1950. Acestea erau de două categorii: "municipii" și "comune urbane" (echivalentul rangului de "oraș" în prezent). Regatul României a avut un număr total de 180 de localități urbane, dintre care 22
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
au fost localitățile cu statut urban ce se aflau pe teritoriul României Mari în perioada 1918-1950. Acestea erau de două categorii: "municipii" și "comune urbane" (echivalentul rangului de "oraș" în prezent). Regatul României a avut un număr total de 180 de localități urbane, dintre care 22 cu rangul de municipiu și 158 cu rangul de comună urbană. În prezent, 147 dintre aceste localități se află
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
localitățile cu statut urban ce se aflau pe teritoriul României Mari în perioada 1918-1950. Acestea erau de două categorii: "municipii" și "comune urbane" (echivalentul rangului de "oraș" în prezent). Regatul României a avut un număr total de 180 de localități urbane, dintre care 22 cu rangul de municipiu și 158 cu rangul de comună urbană. În prezent, 147 dintre aceste localități se află pe teritoriul actual al României, restul de 33 fiind situate în Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria. Localitățile urbane cu
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Acestea erau de două categorii: "municipii" și "comune urbane" (echivalentul rangului de "oraș" în prezent). Regatul României a avut un număr total de 180 de localități urbane, dintre care 22 cu rangul de municipiu și 158 cu rangul de comună urbană. În prezent, 147 dintre aceste localități se află pe teritoriul actual al României, restul de 33 fiind situate în Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria. Localitățile urbane cu un grad mai ridicat de dezvoltare și cu o populație mai mare aveau statutul
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
localități urbane, dintre care 22 cu rangul de municipiu și 158 cu rangul de comună urbană. În prezent, 147 dintre aceste localități se află pe teritoriul actual al României, restul de 33 fiind situate în Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria. Localitățile urbane cu un grad mai ridicat de dezvoltare și cu o populație mai mare aveau statutul de municipiu. Până în anul 1930, România avea 20 de municipii: București (care era și capitala țării), Arad, Bacău, Bălți, Brașov, Brăila, Cernăuți, Cetatea Albă, Chișinău
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploești, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara. După 1930, încă două localități au primit rangul de municipiu: Lugoj și Turnu Severin. De asemenea, tot după 1930, opt localități rurale au primit statutul de oraș sau comună urbană: Băile Slănic, Eforia, Fălciu, Fălești, Fetești, Predeal, Rezina-Târg și Sulița. Astfel, numărul total de așezări orășenești a ajuns la 180. Localitățile urbane ale României Mari erau repartizate pe teritoriul celor 71 de județe interbelice în care era divizată țara. Județele
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
și Turnu Severin. De asemenea, tot după 1930, opt localități rurale au primit statutul de oraș sau comună urbană: Băile Slănic, Eforia, Fălciu, Fălești, Fetești, Predeal, Rezina-Târg și Sulița. Astfel, numărul total de așezări orășenești a ajuns la 180. Localitățile urbane ale României Mari erau repartizate pe teritoriul celor 71 de județe interbelice în care era divizată țara. Județele cu cele mai multe orașe erau Constanța și Prahova, fiecare cu câte opt. Urmau șase județe care aveau câte cinci centre urbane pe teritoriul
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
180. Localitățile urbane ale României Mari erau repartizate pe teritoriul celor 71 de județe interbelice în care era divizată țara. Județele cu cele mai multe orașe erau Constanța și Prahova, fiecare cu câte opt. Urmau șase județe care aveau câte cinci centre urbane pe teritoriul lor: Dorohoi, Hunedoara, Ismail, Putna, Tulcea, respectiv Vâlcea. Alte șapte județe aveau câte patru localități urbane: Alba, Bacău, Câmpulung, Cernăuți, Dolj, Ialomița și Teleorman. Celelalte județe aveau cel mult trei orașe fiecare, dintre care 19 județe un singur
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
divizată țara. Județele cu cele mai multe orașe erau Constanța și Prahova, fiecare cu câte opt. Urmau șase județe care aveau câte cinci centre urbane pe teritoriul lor: Dorohoi, Hunedoara, Ismail, Putna, Tulcea, respectiv Vâlcea. Alte șapte județe aveau câte patru localități urbane: Alba, Bacău, Câmpulung, Cernăuți, Dolj, Ialomița și Teleorman. Celelalte județe aveau cel mult trei orașe fiecare, dintre care 19 județe un singur oraș, unde era stabilită și reședința de județ. Transilvania, Moldova și Muntenia erau regiunile istorice cu cel mai
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Dolj, Ialomița și Teleorman. Celelalte județe aveau cel mult trei orașe fiecare, dintre care 19 județe un singur oraș, unde era stabilită și reședința de județ. Transilvania, Moldova și Muntenia erau regiunile istorice cu cel mai mare număr de așezări urbane. Pe teritoriul Transilvaniei existau patru municipii (Cluj, Brașov, Sibiu, Târgu Mureș) și 27 de comune urbane. Moldova avea trei municipii (Iași, Galați, Bacău) și 28 de comune urbane, iar Muntenia, tot trei municipii (București, Ploești, Brăila), însă cu o comună
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
un singur oraș, unde era stabilită și reședința de județ. Transilvania, Moldova și Muntenia erau regiunile istorice cu cel mai mare număr de așezări urbane. Pe teritoriul Transilvaniei existau patru municipii (Cluj, Brașov, Sibiu, Târgu Mureș) și 27 de comune urbane. Moldova avea trei municipii (Iași, Galați, Bacău) și 28 de comune urbane, iar Muntenia, tot trei municipii (București, Ploești, Brăila), însă cu o comună urbană mai puțin decât Moldova. Următoarea regiune istorică ca număr de orașe era Basarabia, ce avea
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
și Muntenia erau regiunile istorice cu cel mai mare număr de așezări urbane. Pe teritoriul Transilvaniei existau patru municipii (Cluj, Brașov, Sibiu, Târgu Mureș) și 27 de comune urbane. Moldova avea trei municipii (Iași, Galați, Bacău) și 28 de comune urbane, iar Muntenia, tot trei municipii (București, Ploești, Brăila), însă cu o comună urbană mai puțin decât Moldova. Următoarea regiune istorică ca număr de orașe era Basarabia, ce avea pe cuprinsul ei trei municipii (Chișinău, Bălți și Cetatea Albă) și 17
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Pe teritoriul Transilvaniei existau patru municipii (Cluj, Brașov, Sibiu, Târgu Mureș) și 27 de comune urbane. Moldova avea trei municipii (Iași, Galați, Bacău) și 28 de comune urbane, iar Muntenia, tot trei municipii (București, Ploești, Brăila), însă cu o comună urbană mai puțin decât Moldova. Următoarea regiune istorică ca număr de orașe era Basarabia, ce avea pe cuprinsul ei trei municipii (Chișinău, Bălți și Cetatea Albă) și 17 comune urbane, iar apoi Dobrogea (inclusiv Dobrogea de Sud sau Cadrilater), cu un
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]