38,366 matches
-
principal al fundației a fost excavarea, restaurarea și constuirea unui parc arheologic pe locul orașului antic, un complex de 7-8 vile romane conform unor studii geofizice recente ale Universității Birmingham. Din Stabiae provin un mare număr de artefacte păstrate în Muzeul Național Arheologic Napoli. Înaintea vilelor, în regiunea Stabiae a existat o așezare oscană. În 1957, s-au descoperit trei sute de morminte din secolele al VII-lea-al III-lea î.e.n. într-o necropolă asociată orașului. În aceste morminte s-au
Stabiae () [Corola-website/Science/323533_a_324862]
-
Tot aici pot fi amplasate diverse mecanisme, instalații (de exemplu cronometrul), sau radioreceptorul. În practică aeromodelismului se folosesc 3 tipuri de fuzelaje: dăltuite în lemn, asamblate și monococe (în formă de găoace). Fuzelajele dăltuite sunt destinate executării unor modele pentru muzeu cu o formă complicată sau cu corpul foarte neted, cum este, de exemplu, cel al planoarelor de curse și al celor de viteză. În funcție de construcția scheletului există fuzelaje asamblate din lise de lemn (așezate longitudinal pe axa) și din rame
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
creatoare de pălării din Londra este James Lock & Co din Strada St James. O altă a fost Sharp & Davis din Fish Street Hill. John B. Stetson este o companie bine-cunoscuta americană de pălării. La sfârșitul secolului XX au fost creditate muzee cu sediul la Londra de către David Shilling pentru reinventarea pălării în întreaga lume. Notabili sunt și designerii belgieni de pălării Elvis Pompilio și Fabienne Delvigne, ale căror pălării sunt purtate de familiile regale europene. Philip Treacy este o creatoare de
Pălărie () [Corola-website/Science/323571_a_324900]
-
grafică Sala Dalles - București (1958) Expoziția Națională de Artă Plastică - București (1959) Expoziția anuală de grafică - București (1960) Expoziția cu lucrări alese din anuala de grafică - București (1960) Salonul Republican de grafică București (1960) Expoziția de desen și gravură în cadrul Muzeului de Artă România - București (1961) Expoziția de gravură militantă “Parcul de Cultură București” (1961) Expoziția retrospectivă de grafică militantă (1961) Expoziția tinerilor artiști - București (1963) Expoziția Națională de Artă Plastică - București (1964) Expoziția anuală de grafică - București (1964) Expoziția de
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
România (1967) Expoziția Salonul Național de gravură și desen - București (1968) Expoziția Salonul de gravură și desen - București (1969) Expoziția Salonul de gravură și desen - București (1970) Expoziția Prezențe artistice la Baia Mare între 1896-1971 - Baia Mare (1971) Expoziția organizată pentru inaugurarea Muzeului din Tg. Secuiesc (1972) Expoziția de Artă Plastică a artiștilor din județul Maramureș în orașul Brașov (1972) Expoziția Salonul Național de gravură și desen - București (1973) Expoziția Salonul de grafică Brașov (1977) Expoziția Salonul Național de gravură și desen - București
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
Budapest 1990) Monografia județului Maramureș (1970) Revista “Arta Plastică” România Ziarele “Het”, “Utunk”, “România Liberă”, “Uj Magyarorszag” Premiu la Expoziția organizată cu ocazia Festivalului Internațional al Tineretului - Viena, Austria (1961) Medalia Meritul Cultural cl. I Ordinul Meritul Cultural cl. III Muzeul de artă al României Muzeul de artă Szalnok - Ungaria Muzeul de artă al județului Maramureș Muzeul de artă Deva Muzeul de artă Târgu Secuiesc Muzeul de artă Târgu Mureș Muzeul de artă din Canada Muzeul de artă din Germania
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
1970) Revista “Arta Plastică” România Ziarele “Het”, “Utunk”, “România Liberă”, “Uj Magyarorszag” Premiu la Expoziția organizată cu ocazia Festivalului Internațional al Tineretului - Viena, Austria (1961) Medalia Meritul Cultural cl. I Ordinul Meritul Cultural cl. III Muzeul de artă al României Muzeul de artă Szalnok - Ungaria Muzeul de artă al județului Maramureș Muzeul de artă Deva Muzeul de artă Târgu Secuiesc Muzeul de artă Târgu Mureș Muzeul de artă din Canada Muzeul de artă din Germania
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
Ziarele “Het”, “Utunk”, “România Liberă”, “Uj Magyarorszag” Premiu la Expoziția organizată cu ocazia Festivalului Internațional al Tineretului - Viena, Austria (1961) Medalia Meritul Cultural cl. I Ordinul Meritul Cultural cl. III Muzeul de artă al României Muzeul de artă Szalnok - Ungaria Muzeul de artă al județului Maramureș Muzeul de artă Deva Muzeul de artă Târgu Secuiesc Muzeul de artă Târgu Mureș Muzeul de artă din Canada Muzeul de artă din Germania
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
Magyarorszag” Premiu la Expoziția organizată cu ocazia Festivalului Internațional al Tineretului - Viena, Austria (1961) Medalia Meritul Cultural cl. I Ordinul Meritul Cultural cl. III Muzeul de artă al României Muzeul de artă Szalnok - Ungaria Muzeul de artă al județului Maramureș Muzeul de artă Deva Muzeul de artă Târgu Secuiesc Muzeul de artă Târgu Mureș Muzeul de artă din Canada Muzeul de artă din Germania
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
organizată cu ocazia Festivalului Internațional al Tineretului - Viena, Austria (1961) Medalia Meritul Cultural cl. I Ordinul Meritul Cultural cl. III Muzeul de artă al României Muzeul de artă Szalnok - Ungaria Muzeul de artă al județului Maramureș Muzeul de artă Deva Muzeul de artă Târgu Secuiesc Muzeul de artă Târgu Mureș Muzeul de artă din Canada Muzeul de artă din Germania
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
al Tineretului - Viena, Austria (1961) Medalia Meritul Cultural cl. I Ordinul Meritul Cultural cl. III Muzeul de artă al României Muzeul de artă Szalnok - Ungaria Muzeul de artă al județului Maramureș Muzeul de artă Deva Muzeul de artă Târgu Secuiesc Muzeul de artă Târgu Mureș Muzeul de artă din Canada Muzeul de artă din Germania
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
Medalia Meritul Cultural cl. I Ordinul Meritul Cultural cl. III Muzeul de artă al României Muzeul de artă Szalnok - Ungaria Muzeul de artă al județului Maramureș Muzeul de artă Deva Muzeul de artă Târgu Secuiesc Muzeul de artă Târgu Mureș Muzeul de artă din Canada Muzeul de artă din Germania
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
Ordinul Meritul Cultural cl. III Muzeul de artă al României Muzeul de artă Szalnok - Ungaria Muzeul de artă al județului Maramureș Muzeul de artă Deva Muzeul de artă Târgu Secuiesc Muzeul de artă Târgu Mureș Muzeul de artă din Canada Muzeul de artă din Germania
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
Începând cu ianuarie 1998 interpreta concertează extensiv în Europa, iar popularitatea sa a crescut rapid, ea apărând adesea în presa scrisă și în emisiuni televizate. În luna februarie interpreta primește trofeul pentru „Revelația anului” în cadrul galei Victoires de la Musique, iar muzeul Grévin îi oferă o statuie de ceară. În aceeași perioadă cântărețul francez Johnny Hallyday o invită pe Fabian să cânte alături de el piesa „Requiem pour un fou” în cadrul unui concert caritabil organizat de asociația "". Cei doi aveau să repete momentul
Lara Fabian () [Corola-website/Science/323624_a_324953]
-
doi veri au dus meșteșugul mai departe dezvoltând două ateliere de valoare în municipiul Rădăuți. Florin Colibaba a creat motive noi, călătorind la târguri de profil din străinătate unde a obținut mai multe premii. Atelierul său se află în incinta Muzeului Etnografic din Rădăuți. Verișorul său, Marcel Colibaba, a creat ceramică după modelul bunicului, participând doar la Târgul Olarilor din Rădăuți. O altă ceramistă din familia Colibaba a fost Olimpia (1959-1999), care se specializase în pictatul icoanelor pe sticlă, lucrând și
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). În suprafața administrativă a Parcului Natural Apuseni și în vecinătatea acestuia se află mai multe obiective de interes turistic, printre care: lăcașuri de cult declarate monumente istorice, muzee, rezervații sau monumente naturale, precum și formațiuni geologice cu rol peisagistic. Reportaje Defrișări Poluare
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
lui Alfred Rosenberg. Din 1932 și până la moartea a activat ca deputat în Reichstagul german (de altfel, lipsit de putere politică după 1933). După retragerea lui Oskar von Miller, Bruckmann a intrat în 1933 și în colectivul de conducere al "Muzeului German (Deutsches Museum)". Numirea lui avea ca scop reducerea influenței politice în administrarea muzeului. S-a opus cu succes cerințelor de a scoate toate cărțile evreiești din muzeu. Având puțină experiență în domeniul științelor naturale și al tehnicii, conducerii conservatoare
Hugo Bruckmann () [Corola-website/Science/323688_a_325017]
-
german (de altfel, lipsit de putere politică după 1933). După retragerea lui Oskar von Miller, Bruckmann a intrat în 1933 și în colectivul de conducere al "Muzeului German (Deutsches Museum)". Numirea lui avea ca scop reducerea influenței politice în administrarea muzeului. S-a opus cu succes cerințelor de a scoate toate cărțile evreiești din muzeu. Având puțină experiență în domeniul științelor naturale și al tehnicii, conducerii conservatoare a muzeului nici nu i-a fost teamă că Bruckmann ar putea să se
Hugo Bruckmann () [Corola-website/Science/323688_a_325017]
-
Miller, Bruckmann a intrat în 1933 și în colectivul de conducere al "Muzeului German (Deutsches Museum)". Numirea lui avea ca scop reducerea influenței politice în administrarea muzeului. S-a opus cu succes cerințelor de a scoate toate cărțile evreiești din muzeu. Având puțină experiență în domeniul științelor naturale și al tehnicii, conducerii conservatoare a muzeului nici nu i-a fost teamă că Bruckmann ar putea să se amestece în problemele zilnice ale muzeului. După moartea președintelui Paul von Hindenburg, Bruckmann s-
Hugo Bruckmann () [Corola-website/Science/323688_a_325017]
-
Deutsches Museum)". Numirea lui avea ca scop reducerea influenței politice în administrarea muzeului. S-a opus cu succes cerințelor de a scoate toate cărțile evreiești din muzeu. Având puțină experiență în domeniul științelor naturale și al tehnicii, conducerii conservatoare a muzeului nici nu i-a fost teamă că Bruckmann ar putea să se amestece în problemele zilnice ale muzeului. După moartea președintelui Paul von Hindenburg, Bruckmann s-a aflat printre cei care au semnat apelul artiștilor germani pentru organizarea unui "plebiscit
Hugo Bruckmann () [Corola-website/Science/323688_a_325017]
-
cerințelor de a scoate toate cărțile evreiești din muzeu. Având puțină experiență în domeniul științelor naturale și al tehnicii, conducerii conservatoare a muzeului nici nu i-a fost teamă că Bruckmann ar putea să se amestece în problemele zilnice ale muzeului. După moartea președintelui Paul von Hindenburg, Bruckmann s-a aflat printre cei care au semnat apelul artiștilor germani pentru organizarea unui "plebiscit" în vederea combinării funcțiilor de președinte și de cancelar (adică șef de guvern) în Germania nazistă. În 1937 deputatul
Hugo Bruckmann () [Corola-website/Science/323688_a_325017]
-
„” (în ) este o pictură în ulei realizată în anul 1887 de pictorul rus Ivan Aivazovski. Acest tablou se află expus la Muzeul de Artă V.V. Vereșciaghin din orașul Mîkolaiv (Ucraina). În 1836, cu prilejul uneia dintre expozițiile sale de la Sankt Petersburg, tânărul pictor Aivazovski s-a întâlnit cu marele poet rus Aleksandr Pușkin. Aivazovski a respectat întotdeauna activitatea poetului și chiar i-
Pușkin pe malul Mării Negre () [Corola-website/Science/323692_a_325021]
-
poetului - „Pușkin luându-și adio de la mare”, pe care Aivazovski a pictat-o împreună cu Ilia Repin. (Repin a pictat figura poetului, iar Aivazovski peisajul). Ambele picturi se referă la poemul „La mare” al lui Pușkin (în ). Artistul a donat pictura Muzeului Academiei de Arte, care, la rândul ei, a dăruit-o Muzeului de Artă V.V. Vereșciaghin din orașul Mîkolaiv, unde se află și în prezent. Tabloul a fost grav deteriorat în timpul celui de-al doilea război mondial, fiind găsit într-o
Pușkin pe malul Mării Negre () [Corola-website/Science/323692_a_325021]
-
pictat-o împreună cu Ilia Repin. (Repin a pictat figura poetului, iar Aivazovski peisajul). Ambele picturi se referă la poemul „La mare” al lui Pușkin (în ). Artistul a donat pictura Muzeului Academiei de Arte, care, la rândul ei, a dăruit-o Muzeului de Artă V.V. Vereșciaghin din orașul Mîkolaiv, unde se află și în prezent. Tabloul a fost grav deteriorat în timpul celui de-al doilea război mondial, fiind găsit într-o stare groaznică de către artistul P.P. Stepanenko și restaurat în 1946 de
Pușkin pe malul Mării Negre () [Corola-website/Science/323692_a_325021]
-
„” (în ) este o pictură în ulei realizată în anul 1850 de pictorul rus Ivan Aivazovski, după o călătorie efectuată împreună cu amiralul Fiodor Litke pe țărmurile Asiei Mici și în insulele grecești. Acest tablou se află expus la Muzeul Național de Artă al Republicii Belarus din orașul Minsk. Acest tablou este un exemplu viu de peisaj nocturn din lucrările timpurii ale lui Aivazovski, pictor format la Școala de Belle Arte sub influența directă a curentului romantic. . Ideea de a
Noapte pe insula Rodos () [Corola-website/Science/323693_a_325022]