37,224 matches
-
spunea că verificarea ultimă a unui enunț poetic constă în asumarea lui de către orice locutor, ca o frază oarecare din vorbirea de zi cu zi21. De aici provine și ideea că literatura emanată de geniul limbii franceze e inevitabil o "proză". Dacă diferența ultimă dintre discursul poetic și cel prozaic e dată de felul în care e tăiat enunțul, în funcție de constrângerile prozodice, respectiv sintactice, atunci insistența geniului limbii franceze asupra dispunerii cuvintelor în frază demonstrează inapetența sa pentru poezie 22. Țin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
implicită 30. Altundeva se referă depreciativ la caracterul prozaic al producției franceze de literatură: "Poeții francezi târzii nu se pot pierde în înălțimi, fiindcă primii inventatori ai limbii lor nu au zburat niciodată: limba lor e în întregul ei o proză a sănătoasei rațiuni"31. În punctul de articulare a celor două "genialități" s-au petrecut câteva mutații semnificative. Primul efect a fost dispariția "mitologiei". Nu a existat un mit al geniului limbii/ literaturii germane în contrapondere la figura consacrată a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
domeniile marginale ale vieții naturale (forme de relief și de climă, demografie etc.). În sfârșit, în al treilea rând, în această "bătălie" a geniilor naționale s-a definit un gen diferit de literatură emanată de limbă. Cum am anticipat deja, "proza" modelului francez a fost înlocuită cu "poezia" literaturilor naționale. Important e că astfel s-a deschis posibilitatea unei acces diferit la limbă și la tehnicile ei. Poezia a angajat o rețetă de exploatare a limbii care viza în mod intenționat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să îl presupună pe celălalt. Poți să admiri capacitatea lui Hasdeu de a susține o activitate neîntreruptă pe mai multe planuri, că scrie la gazetă, vorbește în parlament, conduce investigații arheologice etc., fără să îi guști sau să îi înțelegi proza. Și acesta e contractul pe care îl propune Vulcan: să admiri omul înainte chiar de a avea o percepție a operei. Este ceea ce justifică până în zilele noastre supraviețuirea sacralizării ca mod de apreciere al reușitelor spirituale. Pentru că mijloacele ei de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lor, chiar și atunci când fac parte dintr-o familie, se fixează în memoria publică ca o realizare unică; efectul pluralului în aceste condiții e mult mai puternic: El [geniul limbii, n.m.] a condus peana Văcăreștilor, Donicilor, Bălăceștilor Costache, Alexandreștilor, Bolintinenilor; proza Negruzzilor și a Boleacilor, a oratorilor Adunării Generale, ca Bibești, Sturzi, Ghici Ioan, Ionești etc. Acest geniu a inspirat pe Danielii Skavenski, pe Mămuleni și însuși pe Panii Anton. Geniu ce din generație în alta de la sânul mamelor noastre își
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Apollon, nutriții de muze124. Și puțin mai încolo: ...în van ne-am face unii pe alții crai și principi ai poeziei, Cezari și Napoleoni ai strategiei, Metternichi și Talleyranzi și Cavouri ai politicii sau diplomației, Aristotelii, Longuinii literaturii, înălțători de proză etc.125. E limpede că Heliade Rădulescu nu va găsi în spațiul românesc nume proprii cu o identitate atât de clară precum Victor Hugo, La Fontaine sau Cavour. Oricât de cunoscuți și de caracterizați ar fi contemporanii lui români, niciunul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
suferinței pe care se baza ciclul din 1853: Lacrimile izvorâte dintr-un suflet simțitor Precum roua dimineții, se înalță tainic nor Și se duc de se revarsă pe al Domnului altar În odoare prețioase, în ceresc mărgăritar. Ca să traduc în proză plată, mărgăritarele sunt lacrimi urcate la cer și transformate în obiecte valoroase. Imaginea e reluată în mai multe poezii din ciclu. Iat-o la capătul uneia dintre acestea, Ce gândești, o! Margarită: O duioasă Margarită, Dă-mi o lacrimă iubită
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dicționar al contemporanilor, putea să spună în 1897 că scriitorii nu au nevoie de biografie pentru că o încorporează în creația lor: "Toată lumea n-a fost Bolintineanu, Sion, sau alt literat spre a i se găsi viața în numeroasele modeluri de proză și poezii ce se tipăresc anual cu autorizația ministerială"125. Pe acest drum avea să se sacrifice dimensiunea democratică a vocației literare. Ceea ce "fabrica de biografii" a descoperit în mod naiv, posibilitatea unei chemări distribuite în toată masa poporului, a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu capacitățile societății românești. Unitatea lui de calcul mai modestă, "miile" de "poeți și prozatori", continuă să situeze poporul de scriitori în sânul poporului de ființe concrete. Maiorescu evocase deja și în începutul articolului despre Direcția nouă în poezia și proza română, publicat cu doi ani mai devreme, în 1872, aceeași preocupare: Va avea România un viitor? Se mai află în poporul ei destulă putere primitivă pentru a ridica și a purta sarcina culturii? Căci cultura e o sarcină care cere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ediții Aaron, V. et alii, Scrieri literare inedite (1820-1845), ediție îngrijită de Paul Cornea, Andrei Nestorescu, Petre Costinescu, Minerva, București, 1981. Alecsandri, Vasile, Opere, III, Poezii populare, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Editura Academiei, București, 1978. Alecsandri, Vasile, Opere, IV, Proză, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Minerva, București, 1974. Bălcescu, Nicolae, Opere, I, Partea întâi. Scrieri istorice, politice și economice, ediție îngrijită de G. Zane, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1940. Bălcescu, Nicolae, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, ediție îngrijită
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Literatură și Artă, București, 1943, pp. 368-406. Heliade Rădulescu, I., Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo, Eminescu, București, 1980. Heliade Rădulescu, I., Literatura. Critica, I, Tipografia Heliade și Asociații, București, 1860. Heliade Rădulescu, I., Opere, I, Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice, II, Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru între antiteze, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002. Heliade Rădulescu, I., Pace sau însocire între averea nemișcătoare și între bani sau Casă de credit reciproc, Tipografia I.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și, mai ales, pentru răbdarea cu care au așteptat maturizarea cărții. Și, ca întotdeauna, îi mulțumesc Ligiei, care citește, peste umărul meu, tot ce scriu. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Comicul, Jean-Marc Defays Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Cătălin Ghiță Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar, Cristina Sărăcuț Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ciobanu Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Proza lui A. Soljenițîn. Un document artistic al Gulagului, Cecilia Maticiuc Reading Mircea Eliade in America, Mihaela Paraschivescu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Scriitorul și umbra sa (vol. I și II), Antonio Patraș Slavici sau Iubirea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
génie de la langue française, p. 322. 20 Ibidem, p. 332. 21 Ibidem, p. 331. 22 De aceea mitologia geniului limbii franceze refuză explicit enjambamentul, figură considerată până în zilele noastre ca probă ultimă a versului, semnul a ceea ce îl distinge de proză (cf. Giorgio Agamben, Idée de la prose (1988), traducere de Gérard Macé, Christian Bourgois, Paris, 2006, pp. 21-24). 23 Siouffi, Le génie de la langue française, pp. 353sqq. V. și Gilles Philippe, Le français, dernière des langues. Histoire d'un procès littéraire
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literară" (1837), în Critica literară, pp. 411-426. Despre conflictul cu Alexandrescu, v. monografia lui Mircea Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, Univers Enciclopedic, București, 2001, pp. 90-92. 15 I. Heliade Rădulescu, "Domnul Sarsailă, autorul" (1839), în Opere, I, Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 459. 16 Ibidem, pp. 467-468. 17 Ibidem, p. 469. 18 Despre localizarea unor teme referitoare la postura autorului în literatura română se poate vedea și Leon
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sens se găsește în articolul dedicat culturii albaneze a folclorului (Robert Elsie, "The Rediscovery of Folk Literature in Albania", pp. 335-337). 45 Atanasie Marienescu, Poesia poporală. Balade, Pesta, 1859, pp. IX-X. 46 Vasile Alecsandri, "Melodiile românești" (1855), în Opere, IV, Proză, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Minerva, București, 1974, p. 392. 47 Despre receptarea folclorului la Collège de France prin interesul arătat de Mickiewicz, precum și despre perspectiva "transnațională" făcută astfel posibilă, în Cornis-Pope, Neubauer (eds.), History of the Literary Cultures of
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
încă în viață a atrage atențiunea oamenilor asupra sa în grad mare" (Eminescu. Negocierea unei imagini, p. 190). 1 Titu Maiorescu, "Prefața autorului la ediția din 1874", în Opere, I, p. 4. 2 Titu Maiorescu, "Direcția nouă în poezia și proza română" (1872), în Opere, I, p. 157. 3 Într-una dintre versiunile celei de a XIV-a teze din eseul benjaminian " Sur le concept de l'histoire" (traducere de Maurice de Gandillac, în Œuvres III, Gallimard, Paris, 2000, p. 439
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
http://www.lemonde.fr/international/article/2016/01/18/bruno-latour-comment- representer-les-forets-les-poles-et-les-oceans 4848969 3210.html, consultat în 13.04.2016. Ideea se regăsește, desigur, mult amplificată, în Politiques de la nature. Comment faire entrer les sciences dans la démocratie (1999), La Découverte, Paris, 2015. ------------------------------------------------------------------------- PROZA LUI A. SOLJENIȚÎN Relațiile interpersonale 2 1 FABRICA DE GENIU Resursele 110 3 Resursele Sacralizarea 164 163 Monumentalizarea Singularizarea 234 235 Devalorizarea unui mit Bibliografie selectivă 242 241 Indice de nume Abstract 248 247 Résumé
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trecând peste drepturile ei de uzufructar, a tăiat o parte din pădurea de pe lunca Șiretului. Cine s-ar fi gândit oare că fermecătoarea pădure a Mirceștilor, cea care a dat atâtea meditații și operă poetică lui Alecsandri, va alimenta, vreodată, proza dosarelor de tribunal?, se întreba ziarul „Opinia" din Iași la 25 și 26 mai 1910 în știrile publicate. Cum un necaz nu vine niciodată singur, iată ce mărturisea acad. Dr. I.C. Istrati într-o ședință a Academiei Române de la 17 iunie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ne ia ochii cu accentul lui, cu tot felul de citate nemțești“) și așa mai departe. Cum semnele timpului se aglomerează, e firesc să ne precipităm și spre o micuță apocalipsă sau măcar spre punctul de fierbere cunoscut cititorului din prozele recente ale lui Bogdan Suceavă sau Petre Barbu. Și, într-adevăr, pe măsură ce ne apropiem de sfârșit și orașul intră în inevitabila febră electorală, pe pereții tuturor clădirilor apare mucegaiul, invadator metodic, de neoprit, întinzându-se într-o zi cât pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ordurii cu pasiune, amănunțindu-i pe îndelete urâțenia și scandalizându-se, dar totodată ascunzându-și sarcasmul sub masca blazării. Mă întreb, odată cu dumneavoastră, de ce e așa? O fi, vorba ceea, specificul național? Gabriela Gavril, Fiecare cu Budapesta lui, colecția „Ego. Proză“, Editura Polirom, 2007 Brandui-m-aș și n-am cum Recunosc cinstit: am început să invidiez o mulțime de orașe din România. Dacă e să dau cel mai recent exemplu, mi se înverzește inima de invidie când mă gândesc la TIFF-ul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
în Iași, pe 9 și pe 10 iunie. 14 autori din opt țări europene au avut o serie de lecturi publice în mai multe locații neconvenționale din Iași. Cine ar fi crezut că reușești să aduni public pentru a asculta proză, poezie și teatru, sâmbăta seara, în parcul Copou (lângă Casa de Cultură „Mihai Ursachi“) și să-l ții atent pentru câteva ore? Eu unul aș fi avut rezerve. Ei bine, s-au dovedit inutile. Autorii de calitate atrag publicul și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
de emoție. Imperturbabili, după ce am dezvolta traiectorii incredibile pe postavul verde, am câștiga amândoi și l-am pune, capricioși, pe arbitru (care aș fi, bineînțeles, eu!) să declame în cinstea noastră, modificându-l puțin, un fragment dintr-un poem în proză, scris (mai încape îndoială?) de mine, la Dolhasca, „Bilele lui Julien Ospitalierul“: „Întâlneam din ce în ce mai multe bile, de dimensiuni variate, irizând culori tandre, având în preajmă-le un aer rarefiat, trandafiriu, mai dulce decât cel pe care îl respiram normal, închizând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
limbă română, erau grupați într-un comitet de presă în cadrul AGRU-ului330 de la Cluj, cu sediul pe strada N. Iorga, nr. 6. Acest comitet l-a avut ca președinte pe Ioan Agârbiceanu, membru corespondent al Academiei Române, laureat al Premiului național de Proză literară, iar ca vicepreședinți pe Monseniorul Anton Gabor, Nicolae Brânzeu și Ioan Georgescu 331. Pregătirea profesională a celor care scriau în aceste publicații nu era instituționalizată și nici de specialitate. Nu existau instituții sau asociații de dezvoltare și mediatizare a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de Troyes sau în Romanul lui Guillaume de Dôle sau Jaufré. Există și alte relatări ale acestei vieți, cea a lui Bartholomew of Trent (1244?-1251?) și cea a lui Vincent de Beauvais (1248?) în Speculum historiale. O Via în proză a sfântului este de asemenea cunoscută și datează din secolul al XIII-lea (în care Iulian este fiul contelui de Anjou, precum și cea din manuscrisul din Alençon care va fi utilizată în secolul al XIX-lea de către Lecointre- Dupont în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]