35,699 matches
-
Muntenia, tot trei municipii (București, Ploești, Brăila), însă cu o comună urbană mai puțin decât Moldova. Următoarea regiune istorică ca număr de orașe era Basarabia, ce avea pe cuprinsul ei trei municipii (Chișinău, Bălți și Cetatea Albă) și 17 comune urbane, iar apoi Dobrogea (inclusiv Dobrogea de Sud sau Cadrilater), cu un municipiu (Constanța) și 18 comune urbane. În Oltenia se găseau două municipii (Craiova și Turnu Severin) și 14 comune urbane, iar în Bucovina, un singur municipiu (Cernăuți) și 14
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
regiune istorică ca număr de orașe era Basarabia, ce avea pe cuprinsul ei trei municipii (Chișinău, Bălți și Cetatea Albă) și 17 comune urbane, iar apoi Dobrogea (inclusiv Dobrogea de Sud sau Cadrilater), cu un municipiu (Constanța) și 18 comune urbane. În Oltenia se găseau două municipii (Craiova și Turnu Severin) și 14 comune urbane, iar în Bucovina, un singur municipiu (Cernăuți) și 14 localități cu statut de comună urbană. Regiunile istorice cu cele mai puține orașe erau Banat, Crișana, respectiv
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
municipii (Chișinău, Bălți și Cetatea Albă) și 17 comune urbane, iar apoi Dobrogea (inclusiv Dobrogea de Sud sau Cadrilater), cu un municipiu (Constanța) și 18 comune urbane. În Oltenia se găseau două municipii (Craiova și Turnu Severin) și 14 comune urbane, iar în Bucovina, un singur municipiu (Cernăuți) și 14 localități cu statut de comună urbană. Regiunile istorice cu cele mai puține orașe erau Banat, Crișana, respectiv Maramureș-Sătmar. Astfel, Banatul cuprindea două municipii (Timișoara și Lugoj) și cinci comune urbane. Crișana
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
de Sud sau Cadrilater), cu un municipiu (Constanța) și 18 comune urbane. În Oltenia se găseau două municipii (Craiova și Turnu Severin) și 14 comune urbane, iar în Bucovina, un singur municipiu (Cernăuți) și 14 localități cu statut de comună urbană. Regiunile istorice cu cele mai puține orașe erau Banat, Crișana, respectiv Maramureș-Sătmar. Astfel, Banatul cuprindea două municipii (Timișoara și Lugoj) și cinci comune urbane. Crișana avea de asemenea două municipii (Oradea și Arad), însă doar patru comune urbane. În zona
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
comune urbane, iar în Bucovina, un singur municipiu (Cernăuți) și 14 localități cu statut de comună urbană. Regiunile istorice cu cele mai puține orașe erau Banat, Crișana, respectiv Maramureș-Sătmar. Astfel, Banatul cuprindea două municipii (Timișoara și Lugoj) și cinci comune urbane. Crișana avea de asemenea două municipii (Oradea și Arad), însă doar patru comune urbane. În zona Maramureș-Sătmar, din nord-vestul Regatului României, existau municipiul Satu Mare și patru comune urbane. Fiecare regiune istorică a țării avea câte un oraș reprezentativ, care era
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
de comună urbană. Regiunile istorice cu cele mai puține orașe erau Banat, Crișana, respectiv Maramureș-Sătmar. Astfel, Banatul cuprindea două municipii (Timișoara și Lugoj) și cinci comune urbane. Crișana avea de asemenea două municipii (Oradea și Arad), însă doar patru comune urbane. În zona Maramureș-Sătmar, din nord-vestul Regatului României, existau municipiul Satu Mare și patru comune urbane. Fiecare regiune istorică a țării avea câte un oraș reprezentativ, care era cel mai mare al regiunii și capitală "de facto" în același timp: Muntenia - București
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Maramureș-Sătmar. Astfel, Banatul cuprindea două municipii (Timișoara și Lugoj) și cinci comune urbane. Crișana avea de asemenea două municipii (Oradea și Arad), însă doar patru comune urbane. În zona Maramureș-Sătmar, din nord-vestul Regatului României, existau municipiul Satu Mare și patru comune urbane. Fiecare regiune istorică a țării avea câte un oraș reprezentativ, care era cel mai mare al regiunii și capitală "de facto" în același timp: Muntenia - București, Oltenia - Craiova, Transilvania - Cluj, Crișana - Oradea, Banat - Timișoara, Maramureș-Sătmar - Satu Mare, Bucovina - Cernăuți, Basarabia - Chișinău
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
câte un oraș reprezentativ, care era cel mai mare al regiunii și capitală "de facto" în același timp: Muntenia - București, Oltenia - Craiova, Transilvania - Cluj, Crișana - Oradea, Banat - Timișoara, Maramureș-Sătmar - Satu Mare, Bucovina - Cernăuți, Basarabia - Chișinău, Moldova - Iași, Dobrogea - Constanța. Aceste centre urbane își păstrează acest statut nedeclarat oficial și în prezent, cu mențiunea că Suceava a devenit cel mai important oraș al Bucovinei de Sud (partea rămasă în România), iar Ismail este cel mai mare oraș din Basarabia de Sud, ținut cunoscut
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
în România), iar Ismail este cel mai mare oraș din Basarabia de Sud, ținut cunoscut ca Bugeac și care astăzi intră în componența Ucrainei. Din punct de vedere al populației, capitala țării, București, era de departe cel mai mare centru urban, singurul cu peste 600.000 de locuitori (conform datelor recensământului din 1930). Existau alte cinci municipii a căror populație depășea 100.000 de locuitori: Chișinău, Cernăuți, Iași, Cluj și Galați. Nouă municipii aveau între 50.000 și 100.000 de
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Bazargic; iar între 20.000 și 30.000, următoarele 10: Piatra Neamț, Roman, Sighet, Bârlad, Ismail, Lugoj, Târgoviște, Turnu Severin, Tulcea și Turda. Existau trei orașe cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori, localități ce au obținut statut urban mai mult datorită faptului că erau stațiuni turistice: Băile Govora, Carmen Sylva și Eforia (ultimul cu circa 100 de locuitori). După al Doilea Război Mondial, România a pierdut o parte dintre teritoriile din partea estică: Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herța
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
a pierdut o parte dintre teritoriile din partea estică: Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herța și Cadrilaterul, pierzând implicit și cele 33 de municipii și orașe aflate în aceste zone. Pe teritoriul Ucrainei de astăzi se regăsesc 17 dintre vechile localități urbane interbelice românești. Cele mai mari și mai importante sunt Cernăuți (în regiunea omonimă), Cetatea Albă și Ismail (în regiunea Odesa). Aceste trei orașe au stat regional în cadrul Ucrainei. Alte 12 orașe au statul raional: Cozmeni, Herța, Hotin, Storojineț, Sulița, Vășcăuți
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Silistra (sau Dârstor) și Turtucaia (actualmente Tutrakan) în regiunea Silistra. Restul de 147 de orașe interbelice se regăsesc în România contemporană: 92 au rang de municipiu (dintre care 41 sunt reședințe de județ), 49 au rang de oraș (fostele comune urbane Carmen Sylva și Eforia formează în prezent un singur oraș - Eforie), iar șase au fost retrogradate la statutul de comună (Fălciu, Filipești-Târg, Mihăileni, Ostrov, Plenița și Vama). Marea majoritate a orașelor românești interbelice și-au păstrat numele până în prezent. Există
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
vizită în Spania unde a pretins răsplată, el a putut dobândi doar Correggio. Mai târziu a urmat Primul Război de la Castro, în care Modena lui Francesco s-a alăturat Veneției și Florenței și de partea ducilor de Parma împotriva Papei Urban al VIII-lea, cu scopul de a recuceri Ferrara. Războiul s-a încheiat fără nici un câștig special pentru modenezi. Cum din nou nu a venit nici un ajutor din partea Spaniei, Francesco s-a aliat cu Franța, prin mijlocirea Cardinalului Mazarin. Cand
Francesco I d'Este, Duce de Modena () [Corola-website/Science/331435_a_332764]
-
moartea acestuia, atunci când asedia Huesca, în 1094. Petru a ridicat asediul însă avea să se întoarcă într-un an. După 1094 obiectivele sale s-au mutat spre vest, spre valea Gallega. În 1095, Petru a reînnoit jurămintele tatălui său la Urban al II-lea și Urban a reînnoit promisiunea lui de protecție, sub care Sancho, fii săi și împărăția sa fuseseră puse în iulie 1089. La data de 16 martie 1095 Papa a emis chiar o bulă, "Cum universis sancte", acordându
Petru I al Aragonului și Navarei () [Corola-website/Science/331472_a_332801]
-
în 1094. Petru a ridicat asediul însă avea să se întoarcă într-un an. După 1094 obiectivele sale s-au mutat spre vest, spre valea Gallega. În 1095, Petru a reînnoit jurămintele tatălui său la Urban al II-lea și Urban a reînnoit promisiunea lui de protecție, sub care Sancho, fii săi și împărăția sa fuseseră puse în iulie 1089. La data de 16 martie 1095 Papa a emis chiar o bulă, "Cum universis sancte", acordându-le imunitatea de la excomunicare fără
Petru I al Aragonului și Navarei () [Corola-website/Science/331472_a_332801]
-
lucrătorii de la calea ferată Canadian Pacific Railway. În anul 1887 a început în regiune exploatarea cărbunelui, care a fost sistată în anul 1979. Ulterior turismul și sporturile de iarnă sunt printre sursele economice importante a regiunii. Localitatea a devenit localitate urbană în anul 1966.
Canmore, Alberta () [Corola-website/Science/331498_a_332827]
-
în sferele politică, economică, intelectuală), care nu mai practicau iudaismul decât în marele ocazii (nașteri, bar-mițvá, căsătorii, decese) dar și minorități tradiționaliste religioase trăind separat de restul populațiilor, mai ales în nordul și răsăritul țării (în "ștetle" rurale sau "ghetouri" urbane). Ca în restul Europei vremii, opinia publică era traversată de curente mai mult sau mai puțin antisemite, având rădăcini fie religioase (evreii fiind considerați de creștinii mai habotnici ca fiind „călăii lui Isus”), fie economice (evreii din burghezie sau negustorii
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
moartea acestuia, atunci când asedia Huesca, în 1094. Petru a ridicat asediul însă avea să se întoarcă într-un an. După 1094 obiectivele sale s-au mutat spre vest, spre valea Gallega. În 1095, Petru a reînnoit jurămintele tatălui său la Urban al II-lea și Urban a reînnoit promisiunea lui de protecție, sub care Sancho, fii săi și împărăția sa fuseseră puse în iulie 1089. La data de 16 martie 1095 Papa a emis chiar o bulă, "Cum universis sancte", acordându
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
în 1094. Petru a ridicat asediul însă avea să se întoarcă într-un an. După 1094 obiectivele sale s-au mutat spre vest, spre valea Gallega. În 1095, Petru a reînnoit jurămintele tatălui său la Urban al II-lea și Urban a reînnoit promisiunea lui de protecție, sub care Sancho, fii săi și împărăția sa fuseseră puse în iulie 1089. La data de 16 martie 1095 Papa a emis chiar o bulă, "Cum universis sancte", acordându-le imunitatea de la excomunicare fără
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
sistem și furnizarea de servicii: Performance Assessment and Checkout Facility (PACF) și Application Specific Qualification Facility (ASQF) care sunt operate de către Furnizorul EGNOS de servicii ESSP SAS. Pentru a se asigura accesibilitatea la semnalul EGNOSS și în arii dificile (zone urbane), s-a recurs la implementarea tehnologiei SISNeT (Signal-In-Space through Internet). Această tehnologie permite ca semnalele emise de sistemul de navigație să fie disponibile în timp real, prin intermediul internetului. Astfel dacă un utilizator de acces la internet (GSM, GPRS, CDMA), acesta
EGNOS () [Corola-website/Science/336924_a_338253]
-
R.S.S. Ucraineană nu doar un combinat, ci un adevărat oraș. Deși din numele combinatului se poate deduce că acesta este situat în Krivoi Rog, în realitate amplasamentul său este lângă fostul sat Dolînska, transformat de investiție într-o veritabilă așezare urbană cu 20.000 de locuitori. Constructorii români au realizat la Dolînska blocuri de locuințe, grădinițe, școli și magazine. După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a preluat participația acesteia, ca și pe cea a R.D. Germane, care s-a retras din investiție
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
cu civilizațiile vecine. Jucătorul trebuie să echilibreze infrastructura, resurse, abilități diplomatice și de tranzacționare, progresul tehnologic, cultura. Harta era alcătuită din pătrățele. Fiecare oraș, soldat, resursă, se afla pe câte un pătrat.Jocul s-a axat foarte mult pe dezvoltare urbană, jucătorii putând să-și vizualizeze orașele în 2D. Orașele erau mai vii acum căci locuitorii cereau hrană și fericire. Producția era reprezentată de recrutarea unităților și construirea clădirilor. Banii se obțineau din taxe, comerț, cercetarea tehnologiilor și exploatarea resurselor de
Civilization III () [Corola-website/Science/337027_a_338356]
-
publicare a aventurilor Druunei în "Morbus Gravis", povestea a trecut prin mai multe etape, diferențiate cu numeroase salturi în linia poveștii, însoțite de unele neconcordanțe. În primele volume ale seriei, acțiunea se desfășoară într-un loc numit "Orașul", un mediu urban futurist dar degradat. Oamenii trăiesc într-o societate înghesuită, ostilă și decadentă, controlată de o oligarhie religioasă bazată pe cunoașterea "Adevărului". În această societate, cărțile sunt interzise și puterea este exercitată de o birocrație militarizată coruptă și despotică. Cu toate că nu
Druuna () [Corola-website/Science/337447_a_338776]
-
si cu forțe islamiste extremiste ale Statului Islamic și altor organizații. Al Sarraj este de profesie arhitect. s-a născut la Tripoli că fiu al lui Mustafa al Sarraj, care a îndeplinit funcții ministeriale în timpul monarhiei. A studiat arhitectură și planificarea urbană la Universitatea din Tripoli. În anii regimului Jamahiriei libiene a lui Muammar Al Gaddafi de dupa 1969, Sarraj a lucrat ca funcționar în Ministerul Locuințelor. Ulterior a condus o firmă de consiliere în proiecte inginerești. După revoluția care a dus la
Fayez al-Sarraj () [Corola-website/Science/337475_a_338804]
-
Schelde și zonele rezidențiale, a fost de 214 hectare. Scopul consiliului local a fost de a acorda terenului din nordul Linkeroever statutul definitiv de zona verde pentru recreere. În același an 1967, arhitectul Renaat Braem și arhitectul peisagist și designerul urban Johan D’Huyvetter au înaintat consiliului un plan de dezvoltare pentru plajă Sint-Anna. Acesta prevedea, în primă fază, renovarea ștrandului și infrastructurii existente, iar într-o fază ulterioară extinderea și modernizarea propriu-zise. În 1970 a fost terminată renovarea ștrandului, a
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]