384,087 matches
-
zăpada afară cât gardul și eu îngropat sub mormane de trandafiri înfloriți mama atât de rău s-a speriat că i-a țâșnit din gură un roșu trandafir care a despicat satul în două deîndată oameni trăsniți de mirare au început să își plimbe pe trupul meu privirile eu râdeam apoi mi s-a făcut milă de ei și am vrut să le spun asta dar gura mea gura mea încet încet se veștejea Razî de soare pe care nimeni nu
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
o adiere și licărirea apelor spiralate, fără să se gândească la ceva, fără planuri și fără precauții, păși în hol, apoi deschise ușa de la baie și rămase o clipă trăznit de lumina orbitoare. Primii pași îi făcu pe orbecăite, apoi începu să vadă trotuarul plin de lume, iar sufletul i se umplu de bucurie. Era vară, iar pe cerul albastru treceau din când în când nori albi și subțiri. în față se vedea Universitatea. Cele 8 sunete zglobii se îndepărtau înghesuite
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
și un metrou. o hartă pictată pe un bob de orez au caligrafiat cuvintele noastre astăzi 13 martie 2007 după Hristos cînd tu aveai în geantă "Rugăciuni la malul lacului" și Acatistul Sfîntului Serafim de Sarov și un poem abia început pentru tatăl tău și povestirile lui de pe front iar eu purtam pe palme un stup miniatural și-n fiece hexagon auzeam cum respiră cîte o rugăciune la Maica Domnului Căte puțin despre Rai Raiul? O plutire. Cît urma unui greiere
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
și, deodată, ciulim urechea: vorbă românească! Un bărbat mai în vârstă, celălalt tânăr, șoferul și schimbul său, tată și fiu. Microbuzul așteaptă afară, plin cu "căpșunari" veniți din Portugalia, după ultima recoltă. Când Carol află că cei doi sunt reșițeni, începe să pună întrebări, evocă amintiri, persoane, nume, fața i s-a luminat, ochii-i strălucesc, e fericit. într-un târziu, mă uit la ceas. O dată, de două ori, de trei ori. Dar Carol, neamțul nostru bănățean, devenit bavarez fără voie
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
se ruga fără cuvinte. Eu făcusem la fel, cu speranța că vom adormi amândoi imediat și că dormind voi uita de telegramă - mâine, cine știe, greutatea veștii mă va apăsa mai ușor. Dar soțul meu se întorsese spre mine și începuse să-mi caute trupul sub plapumă. M-am retras ușor, el a insistat, m-am retras din nou împotrivindu-mă revărsării lui de tandrețe. Cu o smucitură se retrase și el, rigid - aprinse lumina, luă Biblia franceză dăruită de tatăl
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
acel necunoscut - că nu voi fi în siguranță oriunde m-aș afla, eram deja în colimatorul securității. Eram vinovată de faptul că întrețineam legături nepermise cu un editor din vest care publicase operele lui Troțki în toată Scandinavia. Contraspionajul sovietic începuse deja să mă tracaseze - dar până la urmă mi se dăduse viza cu condiția să fiu fidelă regimului și chiar să "lucrez" - contau pe mine că-l voi convinge pe iubitul meu să publice operele dictatorului comunist. Dar n-a fost
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
o aparență a simplității umane. Mediul umil, ales pentru demonstrație, devine, în acest fel, polemic într-un mod aproape ostentativ. Oamenii de prisos, roși de idealuri nu doar nerealizate, dar și nelămurite, niște îngândurate firi involuntare, ajung incapabili de a începe ceva, dar se trezesc continuându-și din inerție, demobilizați, viața agonică. Ei sunt niște înfrânți nostalgici, care își văd viitorul și chiar prezentul doar prin retorica stereotipă a utopiei. Lumea oamenilor singuri este nouă prin filosofia narativă care îi este
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
singurul meu merit fiind acela de a-mi fi căutat perechea în "tranșa mea cronologică", ferindu-mă de o diferență de vârstă excesivă. Ultima e mai tânără decât mine cu doar patru ani și jumătate. Sunt mulțumit că ne-am început viața în doi în mica săptămână când mai puteam spune că aveam 62 de ani - cinci zile mai târziu, intram în al 63-lea. Ne-am cunoscut anul trecut la Botoșani, unde eu ajunsesem cu un autocar al Uniunii Scriitorilor
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
trimestre salariale, adică trei-zeci și nouă de ani și jumătate. Fără acei ani răscumpărați, totalul pensiei ar fi fost cu cel puțin o treime mai scăzut. Să ies din aceste calcule, prezente în corespondența cu CNAV-ul. Luni 17 decembrie, încep să lucrez la CEHD (Centrul de Studii de Istoria Apărării) de la Vincennes. În principiu, aș mai putea fi salariat până la vârsta de 65 de ani. M-ar mira să mă îndârjesc atât... Despre acest viitor apropiat, Ultima și cu mine
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
plecată pe 18 aprilie, revine la Paris pe 7 mai), o parte însemnată din "ai lui Titus Ennius" s-au aflat, azi, în jurul interesatului: Prima, Secundus însoțit de doamna sa, Quarta și Quintus; nu lipsea decât Tertia. O după-amiază fericită, începută pe la orele 15 cu o plimbare în cartierul meu (din 1987 încoace), între rue Didot și rue des Plantes, între Porte de Vanves și Porte d'Orléans. O masă plăcută la café Zeyer, în piața Alésia. Vineri, 21 iunie În
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
decît cumpără. Cu gîndul ăsta se trezi în minte, ce bizar!, De mult nu mai avusese în creier o așa de mare suferință. Dacă gîndesc înseamnă că sînt liber, își spuse, Atins brusc de fîlfîitul unei aripi interioare Cu care începu să lopăteze prin cerul de sub frunte Ca și cum și omul s-a născut pe lumea asta Ca să zboare. încercă să iasă în lume din sine prin orbita ochiului stîng (fîl ! fîl !) Dar nu reuși să strecoare afară decît o mînă - Ce
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
prindă toate zgomotele lumii, Să te arunci în calea lor înseamnă Să împingi apa la deal...! Să ieși prin unghii zgîriind pe aer, Să ieși prin firul de păr care are rădăcina sub piele Și coroana în cer, acolo de unde începe Dumnezeu, Acolo unde sfîrșește tot ce știm noi despre lume. (Aici aripa interioară se izbi de gîndul care era prea material pentru o emoție așa de abstractă ca sentimentul libertății !) Fericirea că sînt eu, eu în sinele meu, depășește Orice
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
obiectivul atins, era menită să dispară, scufundându-se-evaporându-se, fără să lase nici un fel de urmă. Numai că mă aflam în poziția incomodă de a fi în același timp și ambarcațiunea și singurul ei pasager. Cred că din acea perioadă am și început să am gustul neplăcut - oh, voluptos și incitant ca o perversiune - al scufundării. Multă vreme nici n-am căutat explicația acelui fenomen. Năuceala ce mă cuprindea în fața Betinei, dublată de melancolia mea nativă - ce îmi turna în suflet și-mi
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
mă consolez... Și-am încercat să-mi văd de treabă. Să țin cont de mișcarea lumii. Și lumea se mișca. Se tot mișca lumea asta, nu se poate zice că nu. Așa au trecut anii. Între timp am încărunțit. Am început să albesc. Am albit de tot. Chiar până la oase am albit. Între timp, deși nu pare, lumea s-a schimbat. S-a instalat într-un fel de modă din care nimeni nu poate ieși. Moda agresivității permanente. Azi toată lumea simte
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
deveni, de a impune, de a demonstra calități la modă și, în primul rînd, aderența la tot ce este - sau pretinde că este - nou și modern. Ferice de cel care, fără să se grăbească să ajungă la "nou" și "modern", începe cu începutul și, printre începuturile întregii literaturi europene, numără romantismul. Fiindcă doar studierea aprofundată și înțelegerea acestui fenomen cultural în toată plenitudinea și complexitatea lui poate să deschidă și acces spre literatura contemporană. Este cazul autoarei pe care o prezentăm
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
a romantismului.* Amploarea, dar și originalitatea manierei în care este tratat fenomenul se datorează aici, în primul rînd, situării lui exacte în timp și în spațiu. "Aventura semantică" a noțiunii de "romantic" este prezentată de Cornelia Cîrstea în diacronie literară, începînd cu "întîiul romantism german" de la 1800, care "a așezat literatura într-o matcă a sensibilității și a reflexiei asupra condiței umane moderne", dar și în sincronie, romantismul, plasat nu doar în spațiul literaturii universale, dar și în cel al sensibilității
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
ca stare a sufletului ne oferă studiul convingător nu doar al scrierilor lui Walter Scott, Hugo și Manzoni, dar și a Palatului de ghiață, al lui Lajecinikov sau Taras Bulba al lui Gogol. În subcapitolul Orgoliul și povara sensibilității, care începe cu Goethe și Rousseau (fără să fie omise și "spiritele tutelare" ale genului - Homer, Ossian, Lessing), alături de romanele lui Lermontov și Musset sînt analizate scrierile, importante pentru istoricul literar, ale lui Chateaubriand și Sénancour, Benjamin Constant și Ugo Foscolo. În
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
Se pare că lipsa de precizie (atît cît este posibilă - și necesară - în știința noastră literară) în prezentarea problemei deschiderii romantismului spre curentele ce i-au urmat, provine aici, în primul rînd, din terminologia folosită: cuvîntul preferat de cercetătorii români, începînd cu Călinescu, clasicism, nu pare a fi destul de funcțional, el trimițînd prea insistent la un curent literar care a lăsat într-adevăr urme în opera primilor romantici, numiți uneori și neoclasiciști (în România, un caz similar îl reprezintă opera unor
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
se acordă astăzi unei materii atît de vaste, dar și avantajată prin șansa de a-și controla și de a-și verifica ideile în fața unor spirite tinere, căutătoare. Toate acestea se reflectă în alcătuirea lucrării. Se observă, mai ales la început, cum o constrîng exigențele programului, nevoile studenților; vedem însă, cum luptă vitejește și iese învingătoare. Acest fel de "dublare" presupune, de fapt, și specializarea în sine: este istoric al literaturii universale, dublat de comparatist. Cartea Corneliei Cîrstea este exemplară și
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
(continuare din numărul trecut) ND: Claudiu, ai sosit și ți-ai Început cariera americană la New York, după care te-ai mutat În California și apoi in Missouri. Ulterior ai ajuns la New Orleans În Louisiana, ca În cele din urmă să te stabilești la Hollywood În Florida. Cum se explică aceste peregrinări
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Ceea ce se Întâmplă În medie ia următorul curs: văzând că plătim pentru ceea ce el aruncă, ortodontul este tentat să se Întrebe dacă nu pierde În această tranzacție. Ne trimite atunci, pentru a ne Încerca, aparatele sale ca să le reciclăm. Mulțumit, Începe să recicleze, ca la un moment dat să se Întrebe de ce să plătească mai mult pentru aparatele noi, În loc să le cumpere de la noi. Asta nu Înseamnă Însă că ‘Factorul Yuck’ a dispărut În Întregime. Există și azi ortodonți care ne
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
de cercetător și om de știință. Cred că ai ajuns om de afaceri din necesitate, nu din Înclinație. Totuși, sunt convins că la un moment dat a trebuit să te axezi mai mult pe business decât pe cercetare. Când ai Început deci să ai suficient timp ca să pui din nou accentul pe cercetare, pe conferințe de specialitate, și pe publicarea rezultatelor cercetărilor tale? CGM: Voi răspunde Începând cu dihotomia business știință. Fără Îndoială, chemarea mea a fost cercetarea, afacerile constituind doar
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
a trebuit să te axezi mai mult pe business decât pe cercetare. Când ai Început deci să ai suficient timp ca să pui din nou accentul pe cercetare, pe conferințe de specialitate, și pe publicarea rezultatelor cercetărilor tale? CGM: Voi răspunde Începând cu dihotomia business știință. Fără Îndoială, chemarea mea a fost cercetarea, afacerile constituind doar un mijloc pentru a-mi susține existența. În retrospecție, pot să afirm Însă că fără ultima, nu aș fi putut face ceea ce miam dorit În cercetare
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
care și pe G E Palade, ducându mă În acest scop la New Haven. Îi convingeam și apoi le ceream biografia și lucrările care trebuiau să le sprijine dorința de a face parte din academie. Plecând din Los Angeles și Începând o activitate pe cont propriu, timpul liber mi-a dispărut: mi-au trebuit mai mulți ani ca să-mi pot relua activitățile secundare, perioadă În care Întreprinderea pe care am Înființat-o a devenit treptat, cum ai remarcat, ”viabilă.” A pune
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
face Din chipul tău pierdut Poarta de taină, Pe care deschizând-o, Te-aș afla. O undî de fantasme Când tot mai multe drumuri îmi fug de sub picioare, Mă duc în gând spre mare, Cu un creion în mână Și-ncep să scriu pe ape, Pe aripi și pe dune, Iar semnul nu se șterge Căci valurile, plaja, Și stolurile albe Sunt umbre pe hârtie. Corabia ce trece Acum pe fața mării Și-mi sfâșie privirea De doruri, e nălucă, Așa cum
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]