11,463 matches
-
10 gălbenușuri și 250 g zahăr se freacă pe baie de aburi, până devine ca o smântână groasă. Când este călduță, se adaugă 2 lingurițe de ness frecate cu puțin zahăr și 2 lingurițe de apă caldă. Crema rece se încorporează în 250 g unt. Se pune crema peste blat, iar deasupra decorăm cu ciocolată rasă și nucă de cocos. PRĂJITURĂ ANA CU ANANAS Blatul - se bat 6 ouă cu 6 linguri de zahăr, se adaugă o lingură de cacao, 5
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Se freacă untul cu 50 g zahăr tos, până se face o spumă. Se adaugă, pe rând, gălbenușurile unul câte unul, pe urmă iaurtul, alunele și coaja de lămâie. Se bat albușurile spumă, adăugând restul de zahăr tos și se încorporează în crema de unt. Se amestecă bine, apoi se coace în tavă tapetată cu unt și făină la foc iute timp de treizeci și cinci de minute. Se scoate, se răcește, apoi se răstoarnă pe un platou. Se unge cu dulceață pe deasupra
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sirop de zahăr (1 kg zahăr și 300 g apă se fierb până se leagă, apoi siropul se dă la răcit; crema este foarte bună cu zeamă de lămâie, dacă adăugăm zeama de lămâie în siropul cald.). Batem până se încorporează tot siropul, apoi amestecăm cu 600 g unt bătut spumă. Crema se poate face și cu ness, cafea sau cacao. PRĂJITURĂ CU COCOS 250 g făină, 2 linguri de cacao, 150 g zahăr, 150 g unt, 1 ou și praf
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de copt și 3-4 linguri de smântână. Se frământă un aluat din care se fac trei foi. Crema - se fierb 500 ml de lapte cu 4 linguri de făină. Separat, frecăm spumă 250 g unt și 250 g zahăr, apoi încorporăm laptele și făina în unt și zahăr, după care împărțim în două părți. Într-una adăugăm vanilie și lămâie, iar în cealaltă jumătate punem rom și cacao. La sfârșit, deasupra se toarnă ciocolată topită. FELIOARA MINUNATĂ Blatul - se freacă 5
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
care adăugăm 200 g făină și ½ de plic de praf de copt. Se coace în tavă tapetată cu ulei și făină. Crema - se fierbe o cană de lapte cu 2 linguri de făină și 200 g zahăr. Crema fiartă o încorporăm încet în 200 g unt frecat în prealabil, apoi adăugăm 100 g nucă măcinată și un plic de zahăr vanilat. Glazura - 5 albușuri se bat pe aburi cu 250 g zahăr pudră. Aranjarea se face astfel: blatul, crema, albușul, iar
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
bicarbonat; în loc de făină și nucă se pot adăuga 150 g nucă de cocos. Crema - se bat spumă 6 gălbenușuri cu o cană de zahăr și 50 ml de lapte; se fierbe pe baie de aburi până se îngroașă. Rece, se încorporează în 250 g unt, apoi se adaugă o banană pasată sau o cană de vișine. Aranjarea se face - blatul I - cremă - blatul II - cremă - blatul I - cremă - blatul II, iar deasupra se toarnă o glazură făcută din ¾ de cană de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de făină și o lingură de amidon sau budincă de vanilie. Când fierbe laptele, adăugăm totul bine amestecat și lăsăm să fiarbă un clocot bun, apoi se dă la rece. Separat, se freacă 200 g unt, în care și se încorporează câte o lingură de cremă în unt, până iese ca o maioneză. Se întinde crema peste foaia coaptă, iar deasupra se pune nucă de cocos. PRĂJITURĂ RECE Se face un blat rece din 600 g biscuiți pisați, 600 g nucă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Se coace un blat care rece se taie în două. Crema - se amestecă 4 gălbenușuri cu 10 linguri de zahăr, 5 linguri de lapte, 3 pachețele de vanilie, apoi se fierb pe baie de aburi, până se îngroașă. Rece, se încorporează în 250 g unt frecat spumă. PRĂJITURĂ SPANIOLĂ Foaia - ½ de pahar de lapte, 50 g margarină, 2 ouă, 300 g zahăr pudră, 2 linguri de miere de albine, 1 praf de copt, 1 pachețel de zahăr vanilat și 300 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de apă clocotită într-un vas la Bain-Marie și amestecați până se topește. Striviți zmeura, apoi adăugați sucul de lămâie, gălbenușurile și albușurile bătute spumă, bateți frișca, apoi adăugați esența de vanilie și zahărul. Amestecați cele 3 compoziții și apoi încorporați gelatina. Puneți într-un vas și răciți timp de 4 ore. Înmuiați vârful boabelor de zmeură pentru ornat în ciocolată albă, topită, lăsați să se răcească, apoi înmuiați-le în ciocolata cu lapte și lăsați să se întărească. ȘERBET DE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și dăm la congelat. Brânza de vaci o dăm la mixer cu 200 gr. de zahăr, trei gălbenușuri și un pachețel de vanilie să se omogenizeze bine, batem albușurile spumă și le adăugăm în brânză, amestecăm cu mixerul până se încorporează bine. Aranjăm pe farfurie crema de brânză pe mijloc și roată, pe lângă brânză, aranjăm jumătăți de căpșuni și dăm la cuptorul încins sau la microunde timp de trei minute. Scoatem din cuptor, punem peste brânză două linguri de înghețată, decorăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
spre ocean sau spre diferite insule. Nu sunt neglijate nici marile cartiere de locuințe sau jungla unor parcuri. Pe lângă Stațiunea Marina Bay Sands, mai sunt și alte locuri de petrecut timpul liber instructiv, ca marea stațiune World Sentosa Resorts, care încorporează și Parcul Universal Studios Theme. Aceste stațiuni tematice sunt la fel de vizitate de turiști. SAFARI ÎN NOCTURNĂ LA SINGAPORE Drumul până la Singapore Zoological Gardens îl facem într-un taxi cu un șofer malaiezian vorbăreț. Gică, așa cum îl poreclim deoarece nu putem
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale, de la Spitalul de Urgență cu 50 paturi - amenajat în localul propriu al Salvării, la unitățile de Primire Urgențe, la Clinicile moderne de chirurgie de urgență de la Spitalele bucureștene, este distanța istorică ce încorporează munca anonimă sau personalizată a celor ce s-au dedicat activității urgențelor chirurgicale. Etapa actuală e în plină desfășurare. Ea nu și-a consumat potențialul oferit de noua orânduire politică, nu și-a rezolvat propriile-i contradicții, dar a început
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
realitățile economico-sociale ale vremii: războiul, schimbarea regimului politic, schimbările în statutul social al locuitorilor României, greutățile economice. În anul școlar 1942-1943, a urmat cursurile Facultății de Științe, secția Fizică-Chimie, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. În anul 1943 este încorporat în Regimentul 2 Antiaeriană Iași, iar în perioada 1943-1945 urmează cursurile Școlii de Ofițeri de Rezervă din București (Ghencea). În urma absolvirii acestor cursuri, primește gradul de sublocotenent și participă la operațiuni militare pe frontul de Vest, ajungând cu unitatea sa
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Schimbările organizaționale care se produc fac să se piardă semnificația unor simboluri. Demilitarizarea recentă a dus la o degradare a statutului de militar. Cariera militară nu mai reprezintă un scop în sine pentru angajații din sistem, iar simbolurile reușitei militare încorporate în grade, uniforme, citări pe ordinea de zi etc. au dispărut, fiind înlocuite cu cele ale funcționarilor civili. Au apărut în locul lor ierarhii ale inspectorilor. Orice degradare a unor simboluri produce frustrări. Militarii de carieră care reprezentau clasa dominantă a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
administrare a pedepsei. Modelul occidental a fost vreme îndelungată bombardat cu critici ce vizau duritatea condițiilor de detenție și a celor de muncă, fiind acuzat de favorizare a exploatării arestaților. În plan teoretic, accentul criticilor a căzut pe raționalitatea minimală încorporată în sistem și pe ineficiența acțiunilor reeducative. Secolul XX nu a fost dominat, precum secolul al XIX-lea, de modelul occidental, de raționalismul și liberalismul lui. În mod evident, el a fost dominat de modelele etatiste de civilizație carcerală. Acțiunea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
instituții mamut, departe de situația din țările vestice ale Europei, unde media numără 250 de deținuți și 150 de cadre. Efortul uriaș de modernizare din ultimii ani a fost așadar îndreptat spre menținerea clădirilor existente (și a filosofiei despre pedeapsă încorporată în ele), și nu spre construirea altora noi, deși resursele financiare alocate ar fi permis acest lucru. Iar închisoarea de la Giurgiu, recent dată în folosință (ca și cea de la Rahova, București), este un exemplu clar al perseverării într-o viziune
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și că deciziile de cosmetizare a unor clădiri degradate și inadecvate scopurilor pedepsei au fost greșite. Studiile specialiștilor 188 au arătat că cele mai multe închisori trebuie dărîmate și reconstruite, deoarece au atît o uzură fizică uriașă, cît mai ales una morală, încorporînd în arhitectura lor o viziune despre individ ca o simplă creatură care trebuie controlată, și nu ca un om cu nevoi specifice, caracter și aspirații diferite, care pot fi canalizate spre activități utile societății și lui însuși. Prețul administrării pedepsei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
putea fi înregistrat vreun cadru în timpul exercitării abuzurilor sau pentru a nu transmite în exterior probe care ar putea incrimina sau dezincrimina pe cineva. Din acest motiv, și telefoanele mobile sînt interzise, mai ales după apariția celor cu cameră video încorporată. Ascunse prin conserve, prin borcanele cu ardei umpluți sau în diverse alte moduri care ar putea scăpa filtrelor electronice de la intrare, telefoanele mobile reușesc uneori să ajungă în mîna deținuților, sporind neliniștea cadrelor. Nici chiar acestea nu au voie cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
odată, frate, că mi-ai bulit antrenamentu. Vocea lui Ferdinand e de bas bariton. (Răgușit.) Oliver se oprește, îl privește panicat, apoi se ridică umil și bate în retragere. Scuze, scuze. Ferdinand se așază și mută cheița jos de tot, încorporând toate greutățile aparatului. Se încordează în încercarea de a urni povara. Nu reușește. Se strâmbă sinistru și se face roșu ca steagul Republicii Populare Chineze, apoi urlă ca o creatură din Alien 3. Grămada de fiare nu se clintește. Renunță
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Bucovina a stat sub stăpânirea Austriei habsburgice; 1918 1940 și 1941 1944 (aproape 25 de ani) Bucovina este parte componentă a statului român, cum fusese și până la 1774; 1940 1941 și 1944 1991 (aproape 48 de anii nordul Bucovinei este încorporat Uniunii Sovietice; 1991 „Bucovina în presa vremii" scrisă de domnul Ion N. Oprea nordul Bucovinei (regiunea Cernăuți, care include și Ținutul Herței și fostul județ Hotin) face parte din Ucraina ca și sudul Basarabiei înglobat în regiunea Odessa. În continuare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
Bucovina a stat sub stăpânirea Austriei habsburgice; 1918 1940 și 1941 1944 (aproape 25 de ani) Bucovina este parte componentă a statului român, cum fusese și până la 1774; 1940 1941 și 1944 1991 (aproape 48 de anii nordul Bucovinei este încorporat Uniunii Sovietice; 1991 „Bucovina în presa vremii" scrisă de domnul Ion N. Oprea nordul Bucovinei (regiunea Cernăuți, care include și Ținutul Herței și fostul județ Hotin) face parte din Ucraina ca și sudul Basarabiei înglobat în regiunea Odessa. În continuare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
nu găsea o explicație științifică, nu putea da un răspuns realist acestui fenomen banal. Despre ce era vorba și pentru ce-l invitase comandantul la cancelarie, punându-i câteva întrebări acestui oltean rătăcit... Se studia fenomenul târâtului picioarelor atunci când se încorpora un contingent. Majoritatea militarilor își târau picioarele, timp de 5-6 luni de zile, după care obiceiul dispărea. „Mă firaș-al-dracului, cu neamul lor, păi chiar să nu știe un lucru atât de simplu”, se mira olteanul nostru. „Păi cum tovarășe maior
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a permis politicianizarea Regiilor Autonome, sporirea exagerată a numărului funcționarilor publici și sustragerea beneficiilor, din veniturile statului. În consecință, georgiștii susțineau ca legea Madgearu din 1929 să fie modificată în întregime, toate regiile publice, comerciale și Case autonome, să fie încorporate la ministerele respective, iar concesiunile și regiile mixte realizate pe baza legii Madgearu, în detrimentul statului să fie revizuite 488. În februarie 1937, N. Constantinescu-Bordeni a prezentat la Cameră punctul de vedere al partidului său asupra noului proiect al guvernului, pentru
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
răspândind în jur distincția parfumului său franțuzesc, în costumul Frontului Renașterii Naționale. Scriitorul era ministru al artelor și nu doar prezența lui protocolară, ci și cele expuse pe pereți dovedeau soliditatea temeiurilor țării, prosperitatea culturii noastre, în care Transilvania se încorpora atât de armonios și de original totodată. De la sculpturile și tablourile lui Ion Vlasiu (și scriitor pe deasupra, ca artiștii Renașterii!) la muzica lui Sabin Drăgoi (atunci probabil am asistat la premiera operei sale Kir Ianulea, care m-a cucerit prin
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Instituționalizarea acestor dispozitive a implicat definirea profesiilor, a competențelor necesare, a altor referențiale. De la apariția politicilor orașului, asistenții sociali și sociologii au resimțit (în Franța) necesitatea de a reconstrui demersurile colective de intervenție socială locală. Meseriile orașului, profesiile orașului au încorporat și economiști, demografi, istorici, geografi, desigur urbaniști și simpli cetățeni, fiecare cu perspectiva lui. Or, când este vorba de meserii, profesii, calificări și competențe implicate în înstăpânirea actuală și de perspectivă asupra orașelor, rolul personalului, mobilizarea lui activă și pertinentă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]