4,770 matches
-
fusesem, la un mo ment dat, la el în cameră și că mă lăsasem privită de nenumă rații ochi ai nenumăratelor portrete de pe pereți. Și îmi mai aminteam un lucru, cu deosebită pregnanță: că îl sărutasem și eu pe Eduard, îndelung, pe stradă. Că îmi dorisem să nu se mai sfârșească îmbrățișarea noastră și sărutul nostru. îmi devenise evident că eu - personajul central al propriei mele existențe - eram îndrăgostită până peste cap în acel început de februarie, și simțeam că dragostea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
lui, nici Georgiana nu știa nimic. Clara dispăruse la fel de brusc și pentru ea. Plecase fără să-și ia rămas-bun de la nimeni. Totuși, strigă Eduard în receptor, aproape înfuriat, nu se poate să fi dispărut așa, hodoronc-tronc, în eter! Bobo tăcu îndelung. — Țțți-am spus, ddoar!... se bâlbâi el, cu glas răgușit. Ccclara a ddis-pă-rut! Avea o exasperare în glas care îl făcu pe Eduard să tacă. La urma urmelor, nu era vina lui Bobo că în timpul vacanței de pri măvară Clara dispăruse
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
creadă, n-avea ce face. Asta e, Clara a dispărut. A dispărut ca și cum n-ar fi existat vreodată. — Bine, Edi! aprobă Bobo, împăciuitor. Sigur c o mai caut! Și cu restul ce fffac? A fost rândul lui Eduard să tacă îndelung. Cred c-ar fi bine să mă întâlnesc, totuși, cu gașca, rosti el, deodată. Dacă-i bal, bal să fie! Adu-i pe toți, ce mama naibii! Nu-i nimic. Să facă barem o baie de distracție și nepăsare! De
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Edi și mai mult ca sigur va petrece noaptea la el. Plecase cu el de braț sub o umbrelă roșie, dar imediat ce ieșiseră din hotel oprise un taxi. îi trecuse cheful de plimbări romantice prin ploaie. în mașină, îl sărutase îndelung, nesinchisindu-se de șo ferul care îi urmărea prin oglindă și făcându-l pe Eduard să uite de răceală, de durerile persistente, și în general de toate fră mântările lui din ultima vreme. Imediat ce intraseră în camera lui, ea răsucise
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
punga cu pijamaua nouă. In tră în bucătărie și aprinse aragazul, să pună ibricul cu cafea. O pijama verde cu elefanți roz? Nu, parcă era o pijama roz, cu elefanți verzi și cu dantele la mâneci și în jurul gâtului... Privi îndelung bățul de chibrit cu care aprinsese ochiul aragazului. îi urmări flacăra mică și îndărătnică semețindu-se în aer și consumând bățul aproape în întregime, până când îi arse buricele degetului. Nu simți durerea arsurii. Revăzu, în schimb, în pâlpâirea temerară a
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
o conversație casnică și practică despre ce urma să se întâmple în acea seară. îl conduse la ușă când el plecă la serviciu, ca de obicei. Se întoarse în dormitor, se așeză pe taburet în fața oglin zii și se studie îndelung, cercetător. Apoi își trase pe ea niște haine la nimereală și ieși, ducându-se direct la hotel. își dorea să înoate în piscina rotundă. Să se rotească în cercuri nesfârșite, iar și iar. Să înoate ore în șir, să lepede
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
revelatori pentru noi din Întreaga natură, cei mai aproape de inima ei. Nici o religie nu reprezintă religia supremă și nici o biserică, singura biserică; iar religia naturii, Înrădăcinată În dragostea pentru natură, nu face nici ea excepție. Dar În toate teritoriile lumii Îndelung cultivate și exploatate economic, pădurile noastre sunt ultimele fragmente de natură relativ nealterate, și astfel corelativele externe cele mai accesibile și cele care ne oferă acea relație, acel sentiment, acea cunoaștere pe care suntem În pericol să le pierdem: ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de goldăneșteni. Adormi, imediat, ce o auzi pe nevastă-sa boscorodindu-l fără rost: Parcă ai zis că ești ușor ca o pană... Și când colo... N-a mai apucat să-i răspundă Petroniei, prăbușindu-se în somn. Îl visă îndelung pe Chirpic din Kotonoaga prezentând, pentru a suta și una oară, cerere personală de intrare în colectivă. Se scărpina mereu în capu-i buhos, cu mâna lui, nespălată, încă din toamnă, făcând cunoscut, în mod oficial, pe când indica spre sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Nicanor, dar folosea, cu plăcere, bereta de fost vânător de munte, pe care o primise, odinioară, taică-său de la Regele Carol al doilea, Suveranul României burgheze. Nu trecu pârleazul, așteptând. Rămase dincolo, unde scotoci, spăsit, în pachetul de țigări. Alese, îndelung, una mai moale, o îmbălă cu limba și și-o puse, pe îndelete în gură, aprinzând-o, cu dichis. Pâcâi din ea de câteva ori, cu o atenție atât de concentrată, de parcă pentru asta ar fi venit acolo la pârleaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sesizabilă diminuare. Gâturile tuturor se alungiseră și cei mai din spate așteptau favorabile comentarii, din partea protagoniștilor sacrificiului de bâlci. Ceva în genul: "o carnație gingașă și îmbălsămată, împănată și țintată cu șiruri de negre perle"... Dar un murmur contrariat vibră îndelung, în cercurile unduitoare de bărbați, femei și copii. Unii din gloată mai pretinseră și după aceea că ar fi zărit, episodic, un fel de țesut stacojiu, ca o ceață spongioasă, vaporizându-se, în câteva clipe. Ceva ca o mreajă purpurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fascinant proiect: Să trecem direct la Construcția desfășurată a socialismului! Parcă simțindu-se atrași de ofertele nenumărate ale hazardului, participanții aprobară în unanimitate propunerile lansate de la tribuna adunării, reprezentată de masa pavazată în pânză roșie. Faraon-Chirpic din Kotonoaga se scărpină îndelung sub basca lui nouă, trebuind să raporteze lu' Tovarășului Popescu despre cum se face muncă de partid la Goldana. În zilele de avânt, care urmară, Nicanor anunță, cel dintâi, că pata rubinie, vizibilă de la distanță, sub malul mărginaș al tărâmului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bate în retragere, făcând eschiva: Legitimație aveți? încearcă portarul un tertip, punându-și chipiul lui maron pe cap. Speră să scape de mine: ce-ar fi să n-o aibă la el?! Dezamăgit, răsuci legitimația cu copertă roșie, studiind-o îndelung. Dacă pe telefon nu ar fi pus lăcățelul, am cere aprobare din secția de terapie, se scarpină el, încurcat, sub caschetă. Păi, veneam eu așa, fără să fi vorbit la telefon? mint eu cu conștiința împăcată, gândindu-mă la conversația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
atâta liniște, instalate în salonul friguros al Spitalului, îmi întrerup lectura. Începuse să-mi fie teamă de tăcerea rece și de întârzierea prelungită cu răsfoirea și cu parcurgerea manuscrisului, neobișnuit de captivant. Chiar voiam să-i zic lui Sturz, cel îndelung schingiuit de necurmata ispitire a celor douăzeci și una de nopți, că mi-e spaimă de scurgerea timpului: Timpul trece peste noi și ne fură tinerețea era să-i spun... Am ridicat privirea: bolnavul ședea cu capul într-o parte, pe perna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în frunte cu primul-secretar de la Partid... Caterina ne face cinste: învață bine și e ascultătoare, nu cum sunt fetele de azi... Printr-un semn nevăzut, pe care, însă, Iov îl înțelese, Profetul îl chemă să i se alăture. Amândoi priviră îndelung la poza cea mai mare a Caterinei, care se uita la ei cu ochii mari, limpezi și nevinovați. Iar mai înturnau privirile spre altele, iar se boldeau la Caterina, copilă, ca o floare de crin, mlădiindu-se la adierea dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Băutorul cu ochi mari, triști, verzi ca la gânsac, zâmbi amarelor amintiri, clătinând din cap: Asta n-ar fi fost mare corvoadă pentru un moldovean ca mine, neam vârtos de dincolo de Prut. Aveam de îndeplinit slujbe mult mai grele... Tuși îndelung, trase nervos din țigară de câteva ori și zise: Doamna era exhibiționistă, sublinie el o intimitate anume, pe când își ținea pleoapele coborâte strâns, ca și cum ar fi vrut să se cufunde într-un somn greu. Constatând că nu e suficient de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
țin de bară. Mai încolo, când nu mai avea de a face nici măcar cu soldați fără grade, soldați din cei cu ochi mongolici mijiți, kalmâci și kârhâzi și alți soldați din Asia, veniți pe tancurile Armatei Roșii, se despuia stând îndelung dinaintea oglinzii de cristal pentru a-și studia pielea încrețită și searbădă de pe trupul istovit, examinându-se de la sânii fleșcăiți până la păroasele stinghii, care îi erau atinse de degradarea provocată prin neștiute molime și de scârboase boli lumești. Erau momente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bezmetici. După ce, în câteva rânduri, rostogoliră, pe setoasele lor pâlnii, încăpătoare stacane de whisky, stewardesele înțolite în bluze mov și sarafane roșii aduseră mai puțin cunoscutul punch, combinația aceea de votcă, de rom-Havana, de cuișoare și de alte mirodenii, amestecate îndelung, încălzite și, în cele din urmă, dându-li-se foc, într-o căldare de aramă, atât de nouă și de recentă, încât părea scoasă din flăcări. Întrucât toată tovărășia de pahar părea reticentă la această inovație a englezescului punch, Vladimir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
rezistentă, cărăbănindu-le cu toatele în răcitoare acoperite de pânzeturi albe. Ridicându-și cupa de șampanie în zare, Vladimir intonă o nouă și inspirată urare: În sănătatea Papei! închină el. Izbucniră urale și hohote încântate de râs. Hohotele lui Bleotu ținură îndelung, mult mai mult decât ale oaspeților, încheindu-se printr-o prelungită pauză de respirație, aproape ca un râs cataleptic. Bufonii curții de la noul Sans-Souci, un smolit cu nasul într-o parte și confratele său care îl depășea în înălțime cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
zi: tu răspunzi pentru asta? Ai? Tu răspunzi?... Își arătă cu degetul burta enormă care-l făcea să evoce o morsă tolănită pe o banchiză de gheață, lăfăindu-se lenevos, cu mustața năclăită de vin basarabean roșu și vârtos. Hohoti îndelung, bătând aprig din picioare și când îi reveni sufletul se răsti, ca și cum îi vorbea doamnei Bleotu: Răspunde, fă, îi zisei eu, muierii. Tu răspunzi, ai? Cu o agerime surprinzătoare pentru conformația-i de morsă, sări în picioare, spre a porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
știe de unde o fi venit și cine o fi cules-o de pe stradă?... Umplu cele două pahare. Ea și-l luă pe al ei cu un gest natural, ca și cum ar fi fost contesă, pe de-a întregul contesă, inepuizabil și îndelung pregătită să accepte o floare, un compliment sau o adâncă plecăciune din partea cavalerilor ce roiesc în jurul curților Europei. În gesturile ei, sugera, permanent, performanțe de dans baroc, aparținând unor dansatori versați, îmbrăcați în straiele vremii și atingeri de mâini descoperite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Copilă, fără de rost temătoare, când Albert, prietenul și oaspetele nostru, va urca în lumea lui cu case încălecate una peste alta de pe malurile Săratelor Mări, i se va fi spulberat deja înțelesul a ceea ce aude de la noi; se va ispiti îndelung să-și amintească pravila noastră, dar nu va fi în stare să o facă, întrucât el nu o ascultă cu inimă deschisă prin credință. Deși se vedea cum pieptul îi tresaltă învoalt, sub șiruri de scoici de sidef și sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Valoarea Energiei este egală cu valoarea Masei, multiplicată prin viteza Luminii la pătrat. Ca suport pentru o reprezentare... châm, châm! tuși de câteva ori vorbitorul, châm, châm!... Se reculese, pâcâind din luleaua stinsă, pe care o animă pufăind insistent și îndelung, reaprinzându-i jeraticul, sub arabul cu turban de argint, apoi glăsui: Pentru o reprezentare a vitezei Luminii, vă reamintesc că, într-o secundă, o undă luminoasă poate ajunge de la Pământ la Lună! Sau, cum revelează Balada magică a fratelui meu O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pornesc în același moment și în același sens, pe vectori apropiați și paraleli. Ei bine, se pune întrebarea: cum va vedea, oare, acest om săgeata luminoasă pe care el o însoțește cu aceeași viteză de deplasare? Cel interogat își înlănțui îndelung tăcerea proprie cu muțenia restrânsei societăți din livingul spațios. În cele din urmă, își luă inima în dinți, șarjând cu disperarea sinucigașului: Păi ca pe un spațiu gol... Altfel zis, ca pe un spațiu neocupat de nimic... Ca pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pendula, ca să fie ca-n Svejk. Fiindcă lui Ungureanu Îi place Hašek. Iar Cătă speră că, imposibil de ignorat, beșina lui a avut și forță evocatoare. Forță consolatoare și pur livrescă. Poate că de aia au râs, toți deodată și Îndelung. Altfel, oameni de lume, s-ar fi putut abține. Asta e povestea celui mai jenant moment al relației lui Cătălin cu literatura. Am râs și noi, unii neîncrezători. Florin s-a pus Însă chezaș, așa că, râzând În continuare, am Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
direcții diferite: eu, nemernicul, pus pe confidențe ca sub poala popii, pe mărturisiri incomplete harapului. Care harap ar fi călărit-o pe stripteuza Viviana, dar În general se culca cu o altă blondă, după cum ați citit deja: mai frumoasă și Îndelung de mine venerată, să-i spunem Diafana. Femeie fatală, băgase deja un bărbat În mormânt alcool și diazepam, cam feminin suicidul, dar good for him!, bine că n-a supraviețuit, adică. Iar eu Îi mărturiseam lui Alexi toate astea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]