6,539 matches
-
o promisiune anticipatoare de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria devine o formă de eliberare, de cunoaștere, de reflecție și de sfințire, cu toate că lumea lui Geoffrey Chaucer nu este străbătută de un fior mistic autentic, este mult prea ancorată în real, iubește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mistic și nebulos, dar o justifică doar ca pe o alegere personală și nu o virtute obligatorie: „Cunosc și eu la fel ca toți ce scrie/ Apostolul când zice de fetie:/ Că pentru asta nu se află lege/ Ci doar îndemnuri - cine vrea alege,/ Doar sfatul nu-i ucaz; și prin urmare/ Se poartă cum îi place fiecare./ De poruncea Preasfântul fecioria/ Atuncea blestema și cununia./ Sămințe noi de nu s-ar mai zvârli/ Atunci fetia cum s-ar mai prăsi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fiecare./ De poruncea Preasfântul fecioria/ Atuncea blestema și cununia./ Sămințe noi de nu s-ar mai zvârli/ Atunci fetia cum s-ar mai prăsi?/ Nici Pavel nu cutează să ne ceară/ Ce n-a cerut stăpânul său...[...]/ El dete doar îndemn la feciorie;/ și s-a ndurat de mi-a îngăduit/ Să mă-mpreun; vezi dar că nu-i oprit/ Să iau bărbat; iar dacă e să moară,/ Mă pot căpătui a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
oricine în paradis, ci doar o voce cu o fină ironie, arătând că naivitatea lor nu are în structura sa nimic culpabil, iar Dumnezeu le răsplătește râvna în încercarea de a vedea binele chiar și acolo unde nu este. Un îndemn subtil este, totuși, inserat în această povestire: nevoia de analiză lucidă, de ieșire de sub imperiul dictatorial al sentinței: „Crede și nu cerceta!” Sanctificarea lui ser Ciapelletto este produsul ignoranței și al inculturii, devine un semn de atenționare în vederea prețuirii adevăratelor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lor. [...] mai văzu că-s și zgârciți și atât de lacomi de bani, încât vindeau și cumpărau sângele asupriților, chiar și pe cel creștinesc și deopotrivă cu el și lucrurile sfinte, oricare ar fi fost ele”527. Evreul Abraham, la îndemnul prietenului său care îl dorea creștin, pentru a afla mai multe despre credința în Hristos, pleacă la Roma, într-o călătorie de inițiere, la sfârșitul căreia însă nu poate evidenția decât o degradare accentuată a celor care aveau menirea de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li se va alătura un avă, foarte priceput în tainele alchimiei, și slujitorul acestuia. Argatul, la îndemnul hangiului, va destăinui tainele pline de înșelăciune ale stăpânului, ava fugind de rușine din mijlocul grupului în momentul în care este deconspirat. Sluga dezvăluie auditoriului curios metodele folosite de alchimiști în căutarea obținerii aurului și aduce în prim plan și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dar și din autorii clasici atât de prețuiți, cum ar fi Tit Liviu, Tacit, Valeriu Maximus, Ovidiu. Tonul moralist, aproape vehement prin finalitatea pe care o urmărește, caracterizează opera. În deznodământul multor povești este notată câte o maximă sau un îndemn spre 623 „Nu cu mult timp în urmă, ilustre doamne, în timp ce m-am îndepărtat de mulțimea ignorantă și m-am eliberat de alte griji, am scris o mică carte doar pentru a cinsti principiul feminin (mai mult pentru plăcerea prietenilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
prin care aceasta se face auzită și propovăduită, din nou o femeie misionar.770 Prudenția reprezintă o donna angelicata care știe să-l sfătuiască prevăzător pe soțul ei, îi oferă o lecție despre ceea ce înseamnă virtute, îl înalță astfel prin îndemnurile pe care i le oferă cu un calm și o înțelepciune desăvârșite. Sfaturile femeii nu sunt doar malefice, așa cum general se proclama în epocă, ea fiind învinovățită de izgonirea lui Adam din rai și implicit de decăderea întregului neam omenesc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îndrepta un soț care interpretează prea literal cele întâmplate.772 În al treilea rând, proclamă Melibeus, a urma sfatul Prudenției însemna a-i oferi ei autoritatea de care se bucura numai un bărbat. Soția îl liniștește însă, arătându-i că îndemnurile trebuie primite de la oricine, atunci când sunt avizate, deoarece diversitatea părerilor îi poate oferi regelui șansa de a cântări mai bine lucrurile, suveranitatea lui nefiind în niciun fel afectată sau compromisă, decizia finală aparținându-i de fiecare dată. Melibeus se teme
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
insistența scutierului, totuși ea este conștientă că pretențiile ridicate nu pot fi surmontate: „Căci una știu: că nu va fi nicicând”824. Aurel nu renunță și se plânge zeilor, cerând sprijinul acestora pentru soluționarea testului la care este supus. La îndemnul fratelui său, îndurerat de a-l vedea mereu suferind chinul iubirii neîmpărtășite, apelează la măiestria unui vrăjitor, fiindcă doar magia putea rezolva imposibila cerință impusă de Dorigena, iar acesta 820 Ibidem, p. 428. 821 Jill Mann, op. cit., p. 136. 822
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
personaje mai libere în mișcări și în decizii, mai conștiente de dorințele și aspirațiile proprii, mai doritoare de a dispune de propriile vieți după bunul plac și nu conform preceptelor scrise sau nescrise ale epocii. Deznodământul povestirii este moralizator, un îndemn al naratorului de a eradica tot ceea ce este rău, vicios, pentru că dorința plăcerii carnale a dus la sfârșitul tragic al Virginiei: „Drept pentru care ascultați-mi sfatul:/ Cât nu-i târziu, stârpiți în voi păcatul.” 845 Numele personajelor devin emblematice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
păzește și pe care tânăra promite că îl va revela și soțului, dacă acesta va accepta religia creștină, vine să confirme faptul că perfecțiunea morală a Ceciliei o ridicase din planul mundan, oferindu-i ca alternativă pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
demn de invidiat. Este supusă unui supliciu (să stea într-o baie încălzită), un călău încearcă să o decapiteze, dar nu reușește. Tânăra va muri peste trei zile, încredințându-i pe creștini papei Urban și lăsând, ca ultimă dorință testamentară, îndemnul de a face din casa personală locaș de cult. Cecilia este o exemplară donna angelicata și, spre deosebire de celelalte personaje pe care le-am încadrat în această tipologie, are o voce proprie, ia atitudine, se implică în plan social, determină, prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1038 Căutarea dragostei i-a dominat viața și îi domină și povestea rostită pentru amuzamentul tuturor pelerinilor. Cu toate aspectele moralizatoare de care autorii medievali nu puteau face abstracție, atât la Giovanni Boccaccio, cât și la Geoffrey Chaucer vibrează un îndemn permanent de eliberare a femeii de sub tirania masculină: „E cea mai mare dintre nerozii/ și trudă-n vânt să-ți ții în frâu nevasta:/ Mulți înțelepți ne-au dat povața asta.”1039 Scriitori analizați sunt umaniști profunzi nu doar pentru că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vieților noastre. Am încercat să mă îndepărtez puțin de abordarea clasică asupra contabilității, și anume, cea din punctul de vedere al contabilului profesionist. Frumusețea cifrelor constă în ceea ce poți realiza cu ele, dacă te folosești în mod corect de acestea. Îndemnul meu este următorul: folosește-te cu mult curaj de ele ori de câte ori ai nevoie. Explorează-le și exploatează-le potențialul și lasă-le să vorbească și, în final, vei fi surprins de ce au să îți spună. Informațiile pe care cifrele ți
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Mumm 1906. Dar și vin de Cotnari în sticlă colbuită. Pentru „colbuite” au predilecție personajele lui Octav Dessila, tot în momente festive. În schimb la parastas se bea tescovină până la ebrietate, ca în finalul Gaițelor la care ultima replică e îndemnul către soțul văduv să bea o tescovină care „unge pe beregată” cu rudele soției defuncte. În Enigma Otiliei, la pomenirea lui Moș Costache se servește țuică fiartă. Asta după ce, la primul atac al decedatului, rudele băuseră cu nesimțire vin roșu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
se descoperă înaltul ei patriotism și o ținută intelectuală remarcabilă, o spiritualitate aplecată spre „salvarea” folclorului, o bogăție inestimabilă a poporului român, și o luptă până la sacrificiu pentru apărarea patriei de dușmani ( Al. Vlahuță împărțea ostașilor în tranșee ziare cu îndemnuri la luptă), și în același timp găsim o seamă de creatori alături de nevoile și durerile omenești care n‐ au lipsit din nici o societate. Deși vremurile erau colorate de multiple concepții politice, autorul le ocolește cu înțelepciune, cunoscându‐le bine efemeritatea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acumulat oamenii și faptele lor.... Din nostalgie dar și din îndatorare și prețuire pentru timpul trecut, cât și pentru împrospătarea amintirilor - ale mele și ale celor de aceeași generație dar și ca moștenire copiilor și nepoților noștri - să le fie îndemn de a reveni în arhive, am cut ezat, stimulat de împrejurări și sentimente, să pătrund la presa locală, să dau la o parte, cât s‐ a putut, praful adunat, să redau în cuvinte puține din multul ce a fost publicistica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
va fi pur și simplu numai o gazetă de instrucție și educație cooperatistă”. Într‐adevăr revista a publicat: dări de seamă, bilanțuri, informații și materiale despre „Rolul băncii populare în sat”; „Cooperativele de producție, consum și desfacere în comun”, 46 îndemnuri: „Ajută‐ te și Dumnezeu te va ajuta”, diferite scrisori către prieteni cooperatori în devenire, „Obștii de împroprietărire”, „Semănăturile de pe pământul expropriat”, „Cum se fac împrumuturile la banca populară”, „Conducerea băncii populare”, „ Asigurarea vitelor și recoltelor sătești”, „Greșeli în conducerea băncilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
B. Șechter, Dumitru D. Tănăsescu, avocat, fost prim-ajutor de primar, Emanoil Fluture, comerciant, fost ajutor de primar, Theodor Oprișan, agricultor, Costică Cocoș, meseriaș, Sterian Dumbravă, avocat, Petru Nechifor, avocat etc. Fiind un ziar în campanie electorală, cuprindea comunicate, lămuriri, îndemnuri, informații, în acest sens, dar și articole: „Program comunal” de Sterian Dumbravă, „Dreptatea cere o datorie” de I.V. Balmuș, „O lămurire” de M. Bally Carlomănești, președintele Partidului Țărănesc, „Dușmanii de moarte” de G. Alexandrescu, „În preajma alegerilor comunale” de Gh. Manoilescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
informații, în acest sens, dar și articole: „Program comunal” de Sterian Dumbravă, „Dreptatea cere o datorie” de I.V. Balmuș, „O lămurire” de M. Bally Carlomănești, președintele Partidului Țărănesc, „Dușmanii de moarte” de G. Alexandrescu, „În preajma alegerilor comunale” de Gh. Manoilescu, „Îndemn” de I.C.Antonovici. Ziarul a apărut în două pagini, format mare, la Tipografia Tutova, str. Regală nr.125, vizavi de Casa Națională, unde era și atelierul special de legătorie. Biblioteca din Bârlad deține un singur număr din 1926 al ziarului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a propus să apară la 1 și 15 a fiecărei luni. În cuprins mai deosebim: „Legea robiei și a sugrumării meseriașilor”, „Meseriașii și alegerile”; „Ajun g atâtea minciuni. Poporul cere dreptate”; „Nu lăsa lucrul de azi pe mâine”, informații, glume, îndemnuri, publicitate. Redacția și administrația str. Speranței nr. 4 Bârlad. Format 33x24 cm., costă anual 2 lei, iar pentru plătiții înainte 1,50 lei; 5 bani numărul. * 81 Gura lumii Gura lumii, ziar cu nuanțe umoristice, bilunar, apare în 1904, în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Obiectiv Obiectiv apare la Vaslui, strada Ștefan cel Mar e nr. 70, dar cu un șef de secție și la Bârlad (Mihai Vasile) , singurul ziar din Județ, membru al Biroului Român de Audit al Tir ajelor, care are drept crez îndemnul „noi spunem lucrurilor pe nume”, în 16 pagini, ajuns la 3 octombrie 2003 la al 645‐ lea număr, director - Irina Sadici, director editor - Clara Bisoc, Viorel Oprea. Editor - S.C. Media Grup Nord - Est S.R.L., Vaslui; Tipar Multiprint S.A. Iași, strada
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
examenul de bacalaureat teoretic. În anul 1947 am devenit student la Facultatea de Drept din Iași, pe care am absolvit-o în anul 1951. În luna iulie 1952 am susținut examenul de licență, teza fiind din domeniul Dreptului internațional. La îndemnul profesorului meu, distinsul șef al catedrei de Drept internațional, dr. Nicolae Țațomir, de asemenea poet foarte prețuit în lumea scriitoricească din Iași și din România, am susținut examenul de admitere la doctorat, la Universitatea „Al.I.Cuza" din Iași. După
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
evreii”, cursive de cultură generală „Cultura noastră”, „Cultura națională aiurea și în România”, „Cronică teatrală”, portrete în text și foto al e unor personalități (Theodor Herzl, Pinchas Sirlus, Lewy, Segall ș.a), poșta redacției etc. În unele numere apare și îndemnul: „Cereți oricând broșura „Secretul spiritismului... la Biroul de studii psihice Bârlad”. Bar‐Kochba - conducătorul răscoalei (131‐134). „Istoria evreimii” s‐ar putea intitula articolul publicat de ing. Sergiu Brandea în revista „Minimum” nr.260, ianuarie 2008, p.77‐78, care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]