49,940 matches
-
marginea contestării lui; în Universitate și împotriva "Fabricii" universitare; în manualele școlare și împotriva felului în care manualele școlare deformează tânăra generație. Chiar inaccesibile lui Discursilă, Recenzilă și Grăbilă, rețelele textuale ale autoarei post-"optzeciste" rămân impure prin mixajul lor întotdeauna convenabil, oportun. Nu există o linie discursivă în care principiile enunțate să fie desfășurate și realmente asumate. Când contextul se schimbă, se modifică automat și principiile, puse pe hârtie la fel de bățos. Deontologia este pliabilă, etica scriitoricească despre care se vorbește
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
nu îi este știută sau recunoscută sursa, prin simplul fapt că a intrat în circulație și a fost auzită de mai multe ori. Astfel, formule traduse cuvînt cu cuvînt care i-ar îngrozi pe traducătorii de profesie - învățați să caute întotdeauna echivalentele idiomatice ale unei expresii - sînt repetate pînă la normalizare și banalizare. Un astfel de caz, destul de recent, ar putea fi formula conversațională nu vrei să știi... / nu vreți să știți..., pe care o întîlnim nu numai în traducerea dialogurilor
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
O aserțiune categorică despre ceea ce vrea, dorește, crede etc. interlocutorul sună ciudat și are în orice caz un aer ofensiv, conflictual. O posibilă reacție la această formulă ar fi: "da' de unde știi tu ce vreau eu?". De aceea e nevoie întotdeauna de modalizatori, de semnale suplimentare care să indice caracterul de supoziție al enunțului. Altminteri, formula riscă să devină ambiguă, în contexte în care poate fi interpretată efectiv ca o descriere a dorințelor interlocutorului: "Poate vei primi remarci admirative, dar nu
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
literară sau de literatură comparată, deschizând semnificativ orizontul lecturii critice. Tinerii se remarcă prin conștiinciozitatea cercetării, prin meticulozitatea adunării informațiilor adiacente operei analizate și prin profesionalismul lecturii, egalându-i adesea pe maeștri, profesorii lor. Remarc în mod deosebit, chiar dacă sunt întotdeauna puțin prea lungi, articolele lui Lionel Decebal Roșca, un tânăr pe care sunt curios să-l văd cât mai curând într-un volum propriu. Conlucrarea perfectă dintre ucenici și profesori e demnă de remarcat și ea asigură calitățile dicționarului. Se
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
obiectivității din sectorul informației cu o subiectivitate bine temperată a exegezei. Informațiile de istorie literară sunt prezente într-un chapeau cu date despre prima ediție și despre variantele ulterioare, completate în final cu o listă a reeditărilor (din păcate, nu întotdeauna completă), traduceri și referințe critice. Schema de organizare a articolelor e cea adecvată și e respectată consecvent. Se cuvine subliniat încă o dată meritul coordonatorului în armonizarea și mobilizarea echipei. Ion Pop este, de altfel, campionul absolut la numărul de articole
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
evidenta lui consistență carnală, a înscrie în el prezența secretă a unui corp transfigurat, venit dintr-un altundeva, nu înseamnă oare a răspunde "somației" pe care Craig le-o atribuia fantomelor shakespeariene? Regăsim aceeași viziune asupra actorului - cel ce renaște întotdeauna după traversarea unei experiențe asemănătoare morții - și în zilele noastre, la un scriitor ca Valčre Novarina, pentru care intrarea în scenă a actorului nu înseamnă doar simpla lui trecere printr-o poartă. Sau dacă da, atunci aceasta ar trebui să
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
să creeze, teoretic vorbind, probleme. Ei bine, nu știu nici un caz în care ei să fi ajuns în paginile ziarelor ca hoți, violatori sau asasini. Recentele întâmplări din Italia ne trimit la originea tragediei. Acest gen de români a existat întotdeauna și va exista mereu. E suficient să urmărești emisiunile mizerabiliste de la televiziune pentru a vedea cum arată, de la un nivel în jos, societatea românească. Bețiile, furtișagurile, bătăile, violurile sunt parte a vieții cotidiene de la noi. Cunosc, direct sau din relatări
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
profundă etc.; și că, datorită aranjamentului tehnic al lucrurilor (mai cu seamă cinematografice), gândirea ar fi descoperit moduri de apoziție cu totul inedite. Nu sunt de aceeași părere. În ce mă privește, dispozitivul sintaxic poetic, deci profund, al limbii este întotdeauna mai puternic decât toate acestea. Așadar, nu mă las vrăjit când mi se spune "acum este un ralanti sau o accelerație" etc. Dar - și formulez acest lucru ca pe o întrebare - dispozitivele tehnice de aranjament în filme, scenarii, ceea ce ni
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
deconcertante de aranjament. De fiecare dată trebuie să ne întrebăm care este modul deconcertant, în ce anume constă el. Dar, în textul filosofic - și, prin aceasta, înțeleg formele perpetuate, fie că este vorba despre Derrida, Deleuze, Foucault sau alții -, apare întotdeauna o discursivitate tradițională. În ce mă privește, eu caut poemul: o scriitură concisă, parabolică. LP: Dar Nancy, Derrida fac, și ei, uneori, același lucru... La carte postale, Sauf le nom etc. MD: La Derrida, putem distinge, din capul locului, cel
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
O astfel de povestire este, de exemplu, aceea a Evangheliilor. Ori a Vechiului Testament, despre Regi și Profeți. Povestire, adică: "iată ce s-a întâmplat, acesta este adevărul". După care se încearcă transformarea acestui adevăr în adevăr imuabil; adevărul aparține întotdeauna ordinului "iată ce poate spune gândirea despre ceea ce s-a întâmplat". Așadar, orice adevăr este istoric. Dar orice adevăr este și practic, pragmatic, deci se prezintă sub forma "vi s-a spus că..., iar eu, unul, vă zic că.. ". "Pragmatic
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
însăși, din punct de vedere formal. Ponge a enunțat-o explicit: acel parti pris al cuvintelor prilejuiește o atenție poetică autentic fixată asupra lucrurilor. Dar de fiecare dată trebuie început prin a distinge o experiență, de ordinul emoției, să spunem. Întotdeauna va fi adevărat faptul că un afect poate sta la originea unei spuneri, fie că aceasta este o odă, un sonet sau altceva. Este, așadar, vorba despre relația dintre un a spune ceva cuiva și experiența propriu-zisă a locuirii în
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
ei, al timpului care trebuie învins cu greutatea unor puteri în scădere. Cu atît mai în scădere cu cît el e mai sacru. Firește, însemnările dintr-un anotimp care n-a venit și n-o să vină niciodată - femeile vor sta întotdeauna să-și vegheze drobul de sare, pe cînd bărbații vor călători spre marginile lumești ale prostimii - nu se puteau lipsi de o carte de muzici. Cîntece-le de cîmpie apar, ca o addenda, prima dată în această ediție, ca un fel
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]
-
cea mai încântătoare a creației sale a constituit-o mișcarea propriului corp în lumină, de o fluiditate și un rafinament al nuanțelor pe care nu l-am mai întâlnit de mult la un dansator. Asemenea momente de dans le socotesc întotdeauna un dar de care mă bucur deplin. Pentru tot ce a fost reușită, Andreea Căpitănescu, directorul artistic care a pus pe picioare o întreprindere atât de dificilă, cum este o întâlnire internațională precum eXplore dance festival, este de felicitat, pe
eXplore dance festival 2007 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9107_a_10432]
-
ta: depinde de câtă țuică bei dacă te izbești cu ochii închiși de un copac sau dacă te revolți orbește. Dacă beția e moderată, atunci intri într-un copac. Dacă e mare, te revolți orbește. Între una și alta rămâne întotdeauna mult loc pentru frumusețe."(pag. 327) Final nu tocmai imposibil de anticipat. Fie și pentru răsturnarea bufă a unei teogonii, fie și numai pentru micile gheșefturi cu acte false, fie și numai pentru rocada dintre un mag întunecat și-un
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
multe vârste sau cu mai multe precauții critice, cartea lui Cosmin Perța își scutură sau își adaugă de fiecare dată - ca un balaur de familie bună - câte-o piele. Ceea ce n-ar fi rău, dacă epidermele noi s-ar suprapune întotdeauna perfect peste petele albe rămase. Fiindcă, în algoritmii verdictelor, spațiile vulnerabile sunt tot atâtea prilejuri pentru răni deschise.
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
se uita la tine ca broasca la barieră" (nwradu.blogspot.com). Cîte un cititor încearcă să explice asemenea formulări evocînd o poveste care le-ar fi stat la origine; se știe însă că în cazul expresiilor explicațiile narative sînt aproape întotdeauna ulterioare și fanteziste. Adevărata explicație stă în tensiunea dintre un scenariu prototipic (obstacol fizic sau intelectual) și actualizarea sa, mereu inventivă, cu animale în posturi comice. Altminteri, asocierile de imagini migrează ușor între scenariul uimirii și cel al rîsului: a
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
oripilat de opiniile alternative. Le poate înregistra în mod corect, fără caricări și minimalizări, pentru că măcar unele dintre ele îi vor fi de folos. Îl pot ajuta ori nuanța. Pretindem că înțelegem totul literar, că laudele și obiecțiile noastre sunt întotdeauna întemeiate - și nu putem accepta, din partea altor critici, o rezervă, un contraargument, un punct de vedere diferit? Ceea ce mi se pare cu totul remarcabil în cartea lui Mircea Martin este această capacitate a criticului de a se desprinde de un
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
mai riscant decât încercarea de a fi obiectiv. Dificilă în măsura în care își dă un criteriu din afară, fără să se mulțumească cu eventuala coerență a propriului punct de vedere. Și riscantă în măsura în care stârnește reacțiile potrivnice ale tuturor subiectivismelor. Obiectivitatea nu e întotdeauna imparțială. Ea vizează obiectul și nu distribuția părerilor în jurul lui. Preocuparea ei este supunerea la obiect, nu menținerea echidistanței între "părțile" angajate în discuție. Nu cred că adevărul se află neapărat la mijloc (...) nu există opoziție între creație și obiectivitate
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
liniștea în suflet și puterea de a continua. Impresionantă în poezia Constanței Buzea este decența, discreția elegantă, economia de vorbe cu care își exprimă nefericirea. Există, la Constanța Buzea, un fel de mecanism compensator care face ca sufletul să rămână întotdeauna senin. Nefericirii în iubire i se opun frumusețea și înțelepciunea naturii, integral recuperabile prin intermediul poeziei. Poemul țărm este, în acest sens, un excelent exemplu: "vino la mare/ lasă-te lunii/ care de vid e// fii ca de sare/ peste păunii
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
teatru. Am făcut o plimbare imaginară prin Sinaia, locul unde s-a născut, locul pe care îl ador din motive extrem de subiective. Asta s-a repetat mereu și mereu, ca un prolog ritualic la orice discuție urma să avem. Începeam întotdeauna de la Peleș. Continuam cu povestea fiecărei case, a arhitectului care a făcut-o, a perioadei în care s-a construit, a felului în care s-a găsit amplasamentul, vederea către Munții Bucegi, spațiile generoase de pămînt ce însoțesc construcțiile. Aerul
Paul Bortnovschi by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9145_a_10470]
-
nesfîrșită!... Amintirile îl absorbeau, îl furau cu totul de lîngă mine. Pleca departe, departe, iar zîmbetul lui mă liniștea. Acolo se simțea bine. Rarisim un spirit ca acesta a dominat cultura teatrală. Și nu numai. S-a apelat la el întotdeauna ca la o instanță majoră. Proiectele lui pentru clădiri care să găzduiască artele spectacolului erau perfect ancorate în ritmul și dinamica actualității imediate. Din toate punctele de vedere. Admirabilă viziune, complexă și exemplară asupra vieții și profesiunii, asupra poeziei formelor
Paul Bortnovschi by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9145_a_10470]
-
lumea subterană a creației sonore. Pe de altă parte, compozitorul Remus Georgescu îmi este mai la îndemînă decît dirijorul ori profesorul. Nu de alta, dar măcar solidaritatea de breaslă se cade să prezerve o atare opțiune. Ascultîndu-i muzica am remarcat întotdeauna sensibilitatea gravă, soluțiile sobre, elevate într-un fel, princiare, eficiența și eleganța aliajelor instrumentale, forța și volumul exprimărilor melodice, contrapunctice ori omofone. Remus Georgescu dibuiește de fiecare dată forma ideală de exprimare a raționamentelor sonore. Minimum de obiecte, maximum de
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
pe care o frecventam a considerat că acest lucru e inadecvat și m-a rugat politicos să port pălăria exclusiv în timpul liber. Conducerea școlii a început să mă considere un copil-problemă. Mi se spunea: "Cu frații tăi lucrurile au mers întotdeauna așa de bine." Dar citiseră frații mei ceva despre amour fou, pricepuseră ei care era vocația omului? Făcusem cincisprezece ani și încă nu mă apropiasem nici măcar cu un singur pas de scopul meu. Ce căutam eu era imposibil de realizat
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
nostru, au suferit transformare malignă a leziunii. Papilomul schneiderian, descris pentru prima dată de către Ward în 1854, este o tumoră benignă epitelială ce se dezvoltă din membrana respiratorie schneider a cavității nazale și a sinusurilor paranazale și care a reprezentat întotdeauna o provocare pentru chirurgia ORL tocmai din cauza agresivității sale, contrară caracterului benign. Această agresivitate se manifestă prin 3 caracteristici proprii, și anume o tendință marcată de eroziune și distrucție tisulară și osoasă locală, prin recidive locale postoperatorii frecvente și prin
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
complicitate cu eternitatea intră în categoria numitorului comun al imaginii. Melancolic sau nu, revoltat și eroic sau mîhnit și întunecat de compasiune, Baba este acum stăpînul unei materii ordonate și al unei lumi, atît cît se poate, sigure. Chiar dacă nu întotdeauna fericită, ba din contra, de cele mai multe ori surpată în sine pînă la suferință, această lume este, totuși, una perfect definită și incontestabilă în realitatea ei nemijlocită. în cea de-a doua parte a albumului materia se dezagregă, chipul determinat se
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]