104,540 matches
-
S. Damian M-am întrebat adesea, cu o naivitate de care nu mai scap, de ce mai ales blîndețea, gingășia, propensiunea spre puritate trezesc furia calomniatorilor de profesie. Cînd vreau să circumscriu ruta Anei Blandiana, ca poeta și ca om public, înainte și după decembrie 1989
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
de a da jos guvernul - cel puțin guvernul! - în plin proces de reformă. Cu alte cuvinte, în România situația e nesigură. Și, de la aceeasi distanță, cînd între putere și opoziție se încinge duelul despre mineriada e iarăși firesc să te întrebi dacă în România nu vor apărea și alte situații conflictuale de același tip. Iar cînd un singur guvern are la activ două mineriade, ce e mai important - că minerii n-au ajuns la București sau că în România există mișcări
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]
-
șapte decenii, de ziua mea, cînd împlineam 20 de ani, m-am trezit că vin la mine Ionel Jianu, Titel Comarnescu, Dinu Noica și Arsavir, cu un pachet voluminos. Am crezut că e un tort. "Ce-i acolo? - i-am întrebat. "Păi, deschide-l și uită-te", mi-au spus și vedeam pe fețele lor că trebuie să fie o grozavă surpriză. Dar la așa ceva, nu m-am așteptat: cînd am desfăcut ambalajul, am văzut un teanc de cărți pe care
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
unul dintre corespondenții Cotidianului, a fost luată la ochi și de ziare, din același motiv care l-a făcut pe deputatul țărănist Florin Tudose să acuze. * Însă, după eșecul celor două mineriade, Ion Cristoiu ar avea destule motive să se întrebe în ce măsură felul în care ziarul condus de el a relatat evenimentele nu a însemnat o justificare pentru Miron Cozma. * Scandalul de la Bancorex a însemnat un serios moment de profesionalism pentru cotidianele centrale. Fiindcă pînă să se ajungă la finalul cunoscut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
și a efectelor ce au decurs de aici, mentinîndu-ne, totuși, în planul artisticului (discutabil), Boala incompatibilă părăsește criteriile, analiza critică și naște revoltă. Este o imensă trădare. Nici măcar la categoria "flatarea gustului publicului" nu mai poate intra. E lezant. Mă întreb: poate fi deturnat acest drum, total imprevizibil pentru mine, vulnerabil că și călcîiul lui Ahile? Experiență și dragostea față de teatru, dorința de a-l vedea pe micul ecran. Dar nu în această manieră descalificantă trebuie să se materializeze. Nu este
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
adevărat, care știe să separe Binele de Rău, si a cărui concluzie, după o viață plină, confirmă că dacă pasiune nu e, nimic nu e... Moartea află ce e amorul și ce înseamna a renunța. - E greu să renunți, nu? întreabă Omul. Și Moartea recunoaște că da, e greu! Ei bine, "Asta-i viața!", zice muritorul, și Moartea încasează marea lecție... Milos Forman povestește, în memoriile lui, cum, lucrînd la montajul Zborului deasupra unui cuib de cuci i s-a reproșat
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
scris (și rescris, în maniera orwelliană) istoria României postbelice. În ultimele pagini ale cărții, într-o discuție imaginara cu "Criticul" (instanță critică și autocritica la care autorul se raportează permanent, românul fiind "pus în abis" la finele fiecărui capitol) îl întreabă, pe un ton inchizitorial: ăCrezi că dacă scrii așa o să fii absolvit? E drept că ai avut și înainte gură sloboda, dar mulți au avut voie s-o aibă ca să provoace pe alții. Nu, dom^ Titus, nu se scrie așa
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
ți-am zis/ Că doar de gură Zitii/ M-am dus la Iunion, ca-n vis/ Privind la eschibiții" (O noapte furtunoasa, actul I, scena IX) Câtemai gânduri și ce dor/ M-a ars pe mine, Veto,/ Tu nu mă-ntrebi, si,-acum, că mor/ De ce-mi spui mie veto?// Da^ sunt nebun, firește că-s/ Din vina dumitale:/ Treci peste mine fără pas,/ Eu nu-ți mai stau în cale." (O noapte furtunoasa, actul I, scena IX) Inventiv, poetul
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
particular. Fiind vorba de proza românească interbelică, o scurtă cronologie 1940-1990 "marchează" evenimentele (aproape toate nefaste) ale celor cinci decenii scurse de la finele ultimei conflagrații mondiale. Informații de ordin ortografic și fonetic au darul edificării oricărui cititor care s-ar întreba, descumpănit, cum Dumnezeu se va fi pronunțând un cuvant precum "Costică" sau "Tepeneag", iar notele de final îl orientează pe același cititor în geografia, obiceiurile și momentele din istorie la care povestirile trimit direct sau doar aluziv. La nivelul conținutului, materialul
O fantomă bântuie America... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18126_a_19451]
-
a vilei Oncesti din stațiunea Păltiniș, sau la pagina 185 a cărții În căutarea sinelui, avea loc următorul schimb de replici: "- De ce mă îndemnați să scriu o ăfilosofie a inconstientuluiă tocmai acum când, în sfârșit, simt problemă Geist-Seele? l-am întrebat pe domnul Noica în timpul ăjudecătiiă, care a început cu mine. - Lasă tratarea relației Geist-Seele pentru mai tarziu, când vei avea 60 de ani. Poți face cu această filosofie a inconștientului o lucrare care să intereseze Europa, înglobând în ea pe
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
psihanalizei; de trecut prin zonă luxuriantelor patologice ("hermeneutica simptomului nevrotic"), de analizat plăcerea estetică, precum și implicațiile literare în psihanaliza - și invers; de panoramat psihanalitic religia, morală și spiritul științific. De ce oare și-o pierde Vasi atâta timp cu Freud? se întreba Noica nedumerit - și cu nemulțumirea mai generală de a-l vedea pe unul dintre traducătorii Criticii facultății de judecare adăstând și asupra unor Scrieri despre literatura și arta. Răspunsul ar putea fi, eventual, sugerat și de această ultimă carte a
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
Dar, atunci, în 1927, cînd și-a scris Ralea celebrul eseu (acest an 1927 a fost fecund pentru Ralea, pentru că acum publică și esențialul studiu Fenomenul românesc), nu i se părea că genul românesc, tinde să devină dominant. Ralea se întreba încă de ce n-avem român, pornind de la un studiu al maestrului sau Ibrăileanu din 1926 pe marginea aceleiași chestiuni. Ralea socotea înainte de toate că n-avem român pentru că nu am avut în secolele trecute epopee, la noi dominînd balada care
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
istorie a parlamentarului Gabriel Bivolaru. Apropo de istorii, am aflat din britanicul OBSERVER, prin intermediul Evenimentului zilei, că în '68 englezii voiau să declare război URSS, dacă Brejnev ar fi intervenit cu tancurile și în România. După atîția ani, Cronicarul se întreabă: era Brejnev chiar atît de lipsit de simțul realității politice încît să-și trimită trupele în două țări din sistem, pentru a certifica existența unei rebeliuni generalizabile din cadrul țărilor satelite URSS? Nu avem probe, dar ne punem întrebarea dacă actul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
să descopere identitatea misteriosului Casamayor. Firește, un astfel de reproș pare simplă dovadă de comentariu arțăgos, pentru că în precarele noastre biblioteci orice investigație biobibliografică rămîne o aventură fără mari sorți de izbîndă. Dar mi-e cu neputință să nu mă întreb: de unde îi va fi venit editorului ideea să publice această carte? O inițiativă de publicare nu e bazată pe decizii competente, pentru care cunoașterea identității autorului e indispensabilă? Cu mulți ani în urmă am citit un roman găsit din întîmplare
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
n-a avut nici un fel de temeri că anul 2000 va da dreptate prezicătorilor care dădeau ca sigură apocalipsa. Dar vulgaritățile de-a dreptul apocaliptice oferite ca programe de Revelion cu prilejul sfîrșitului de mileniu, ne-au făcut să ne întrebăm cine dă undă verde pe post unor asemenea produse care vor fi dat frisoane și boschetarilor cu vocație. Dacă ideea că între milenii se poate renunța la obișnuitele convenții ar putea fi acceptabilă, cu condiția să i se găsească și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
flotei maritime românești, să-ți dorești o casă a ta, o căsătorie, un rol patern, matern, în vreme ce "isteții lumii" (aceiași, insă într-alte blănuri de oaie) se răsfăța în toate anotimpurile, săptămîna de săptămînă, zi de zi; încît te și întrebi din ce fel de postav vor fi fiind croiți dumnealor, daca - întotdeauna - pun interesul personal înaintea interesului cetățenesc, al obștei. O porunca biblică cere și impune: "Să nu furi", dar se fură în draci, se fură orice, oriunde, oricînd, se
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
endemica. O mie de ani cît răstimpul unei clipe. Și milioane de ochi de copii fixîndu-ne, mustrător, de dincolo de azurul ecranului de televizor, spunînd fără cuvinte: "De unde sînt? Sînt din copilăria mea, la fel cum sînt dintr-o țară." Mă întreb: "De ce n-o fi existînd și o chirurgie a sufletului, nu numai a inimii?"
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
Mircea Mihăieș Alertat, speriat, înspăimântat (în această ordine, pe masura ce-l parcurgeam) de rezultatul recentelui sondaj CURS, dar îngrozit de-a binelea de realitatea în care trăim, m-am întrebat ce-ar trebui să facă, în această clipă, intelighenția românească. Privită retrospectiv, activitatea "intelectualilor publici" poate fi descrisă drept un proces, lent la început, accelerat pe parcurs, de delimitare de actuala putere. E limpede (deși se uită acest lucru) că
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
cu cinism la tactică pământului pârjolit. Dacă l-am înțeles pe dl Constantinescu în 1996, când, în pofida tuturor evidentelor și a bunului-simț, l-a numit consilier pe fiul d-nei Zoe Petre, motivând că popularitatea îl îndreptățește la orice abuz, mă întreb ce altceva decât nerușinarea și ciocoismul îl fac să accepte numirea propriului cumnat că prefect de Argeș? Aceeași arie o cântă, vai, însăși doamna prim-ministru, simpatică, de altfel, Măriucă Vasile. Cu aplombul lui Ludovic al XIV-lea, dar și
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
la prima lor mașină. Te consolezi, spunându-ti că n-a avut cine să le facă educația până acum, si ca, la această vârstă, oricum e prea târziu. E vorba de aceeași categorie care abordează la prinz fulare albe, care întreabă, la recepții, daca nu se servește și ciorbă de burtă, si care nu ezită, în avion, la business class, să-și scoată pantofii. Fiind conduși de astfel de personaje, să mulțumim lui Dumnezeu că mai suntem în viață, că n-
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
face ca, după revista sibiana, să le vină rîndul la lectură "caietelor botoșănene" HYPERION nr. 4, unde peste ce titlu dăm? Orgoliul, structura liniștită și neagresiva a ființei mele - asa se definește Ilie Constantin într-un dialog cu Gellu Dorian. Întrebat printre altele cum privește retrospectiv "concurență" să cu Nichita de la începutul anilor '70, cînd critică îi așeza pe același podium, Ilie Constantin răspunde: "O luptă pentru primul loc în generație, între Nichita și mine? Nici nu putea fi vorba de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
pentru a nu fi sacrificata nici o nuanță și mai ales pentru a realiza cu cititorul acea conectare afectiva care înseamnă mai mult decât simpla transmitere de informații: "Ne asemănam mișcării browniene, acele particule în neîncetata mișcare, si nu o dată mă întreb dacă știm cu toții sensul mișcării noastre, daca nu sunt mulți, prea mulți cei care se lasă pur și simplu purtați de val, ca într-un spectacol, fără opinie personală, deși de acum până la alegeri, poate mai mult ca oricând, e
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
Orghast. Întîlnirea lui Andrei Șerban cu Peter Brook a fost hotărîtoare pentru cariera și viața sa.În esență, această legătură vizibilă și invizibilă este ideea centrală și profundă a cărții. "Mi-a schimbat pur și simplu cursul vieții. Nu mă întrebasem pînă atunci ce caut în teatru. Lucrăm pur și simplu din plăcere, ca majoritatea oamenilor de teatru. Dacă am lucrat cu Brook nu înseamnă neapărat că am gasit răspunsurile și soluțiile, ci doar m-am întrebat: Ce caut eu în
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
cursul vieții. Nu mă întrebasem pînă atunci ce caut în teatru. Lucrăm pur și simplu din plăcere, ca majoritatea oamenilor de teatru. Dacă am lucrat cu Brook nu înseamnă neapărat că am gasit răspunsurile și soluțiile, ci doar m-am întrebat: Ce caut eu în teatru? De ce mijloace dispune teatrul? Ce pot eu să fac?". Îi rămîn recunoscător lui Brook pentru că mi-a insuflat curiozitatea de a călători în teatru pe meandrele cărărilor lăturalnice înainte de a reveni la drumul principal ca să
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
concupiscenta sau vulgaritate. Atracția fizică, dorința sunt indeniabile, însă ele se nasc de-abia pe urmele compasiunii: În clipa când am zărit-o, fata asta m-a făcut să plâng.Din lacrimi nevăzute a luat naștere toată povestea.M-am întrebat cum a putut o fată, rămasă singură cu un copil mic, să supraviețuiască toți anii ăștia, să nu înnebunească... La început, acolo, în stradă, l-am zărit mai întâi pe băiețel - pierdut, îmbrăcat curat, dar atât de sărac, încât... În
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]