5,437 matches
-
nu înapoi. Și dacă totuși stejarul își adâncește rădăcinile în pământ, nu o face fiindcă voiește să crească de-a ndoaselea în sânul pământului, ci pentru că din pământ el trage puteri spre a se ridica către cer și pentru a întrece toate ierburile și toate buruienile care numai de la suprafață își sorb puterile pentru viața lor”<footnote Tadeu Zielinski, Lumea antică și noi, trad. Anghel Marinescu, București, 1923, p. 99-100. footnote>. Așadar, avem misiunea nu numai de a studia și de
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
bine ar fi, ca niciodată cineva să nu mai încerce să îl folosească în încercări de poziționare electorală. Lecția aceasta a fost destul de cruntă și poate vor învăța din ea și alții! Să sperăm, că la „a spera” nu ne întrece nimeni! Cine drege busuiocul? Despre cei care guvernează această umbră de țară, care de abia mai viețuiește cu ceva firfirici dați de la FMI, (și aceia cu o dobândă mare), am mai scris. Dar niciodată nu am disecat până la capăt cârdășia
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
după sincopa primilor ani de postcomunism, iar România, ieșită din vizor în anii '80, ieșită a rămas. V. N. : Cu resurse mai mici, cu posibilități de ofertă naturală etc. mai mici decât cele existente în România, iată că bulgarii ne întrec. S. A.: Da. Dar posibilitățile, câte sunt, sunt bine exploatate. De când umblu în Occident, n-am văzut niciodată o ofertă turistică serioasă, chiar la nivelul turismului ieftin, de supermarket, pentru România. Pentru Bulgaria, am văzut. Nu mai vorbesc de Croația, reapărută
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
întâmplător și judecate apoi cu luciditate. "Majoritatea autobiografiilor se nasc din impulsul creator, ficțional deci, de a selecționa numai acele evenimente și experiențe din viața unui scriitor care pot alcătui un tipar bine structurat. Este posibil ca tiparul rezultat să întreacă în dimensiuni pe cel cu care a ajuns să se identifice scriitorul; acest tipar poate fi încă doar o simplă prezentare a concordanței dintre temperamentul și atitudinile sale. Am putea denumi această extrem de importantă formă de proză ficțională confesiune. [...] Recunoașterea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un an, nici urmă de coșuri. Un corp curat, croit perfect, dornic de viață. Doi ochi negri, mari și zglobii, încadrați în niște gene lungi, ce nu vor avea niciodată nevoie să fie date cu rimel, deoarece frumusețea lor naturală întrecea orice încercare de înfrumusețare artificială. Obrajii rumeni și rotunzi, părul negru, fin, mătăsos, pe jumătate creț de la natură, pe care-l prindea într-un fel de coc la spate pentru a nu o încurca la treabă. Toate aceste particularități, specific
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din clasele respective. Experimentul s-a repetat, până în momentul când, directorul școlii l-a interzis, pe motivul că nu ar fi conform cu cerințele pedagogiei moderne. În schimb, la joacă și la sport Lică era centrul și sufletul acțiunii. Nu-l întrecea nimeni. De obicei, pe lângă cei doi se mai atașau și alții, bineînțeles. Orice joacă e mai frumoasă în echipă, însă ei doi erau considerați lideri de necontestat. Orele ca orele, dar splendoarea minunatelor recreații nu putea fi pusă la îndoială
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
spate și o cocoașă nu prea mare, dar vizibilă. Dacă ar fi fost ceva mai înaltă și fără acea deformare din regiunea dorsală, nu s-ar fi deosebit de celelalte fete drăguțe de seama ei, poate că le-ar fi și întrecut în tandrețe: un ten roz-trandafiriu, mânuțele și piciorușele ar fi putut servi modele pentru creatorii de artă, iar ochii, precum picăturile de rouă ce reflectă strălucirea transparentă a soarelui, într-o dimineață străvezie de vară, în ochii unui copil. Deși
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de cele ce se întâmplau în jurul nostru, adică de crunta realitate, la un moment dat, am dat bir cu fugiții, o luasem razna, ca proștii prin volbură. Tentații multe... Care de care mai atractive... Înfruptându-ne din ele, involuntar ne întreceam în vicii: fete frumoase, din licoarea lui Bahus gustam cam des și mai mult decât era necesar, cafele peste cafele preparate în nisip sau direct pe jar, fumam ca turcii, nopți nedormite, sacrificate în numele celui mai nestatornic și adorat zeu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mai în vârstă și mai mintoasă, suferindă, a cărei existență pe această lume atârna de un firișor de păr și care-și consuma toate rezervele de energie pentru un dram de sănătate în plus, observând că noi tinerii am cam întrecut măsura, a intrat în mijlocul nostru când cheful era în toi, ne-a întrerupt pentru câteva minute din activitatea bahică și, adresându-se tuturor, ne-a dat un sfat prietenesc, care ne-a pus pe gânduri pe toți, care ne-a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
său. Cântă la orice instrument, însă nu vrea să-și facă din asta o carieră. E isteț, învață bine și are o personalitate cu totul aparte. Cornel e în clasa a opta. Și el are multe talente ascunse. M-a întrecut în înălțime. Am bază în el; este meșterul casei; strică și repară orice, dar mai întâi strică, ca să aibă ce repara. Înseamnă că ești fericită! M-ar pedepsi Dumnezeu dacă aș spune că nu... Dar fratele tău Petrică, ce mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și odata terminată aceasta, dacă trebuie să folosim o exortație sau numai învățăturile pe care, respectându-le, cel căruia îi vorbim să cunoască și să intre în tainele vieții creștine și ale mărturisirii de credință”. Așteptările diaconului au fost desigur întrecute cu râvna și competența episcopului său, care îi răspunde printr-un tratat de cateheză. Își explică gestul nu numai prin iubirea ce-l leagă de păstoriții săi, ci și datoria sa de episcop față de „Biserica mamă” și de creștin ce-
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
unul din factorii de bază ai succesului. Analiza acestui fenomen din perspectivă sociologică a unor oameni care acționează din motive variate: unii luptă pentru glorie, putere, adevăr, dreptate, alții pentru Îndeplinirea datoriei, pentru a se remarca sau pentru a-i Întrece pe concurenți. Motivele acțiunii managerului ce vizează succesul sunt: - profitabilitatea economină ce tinde spre acumulare de bogăție, pentru dobândirea unui statut economic ridicat (varietate); - valoroficarea aptitudinilor și capacităților profesonale- conștienți de vocația pentru performanță; - libertate de acțiune- nevoia de a
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
drepturilor și obligațiilor sale În cadrul unității, În raporturile cu alte instituții și organisme, precum și pe plan social. Penuria de manageri de carieră, de certă competență, determină frecvent În țările economice de piață, o mare mobilitate a acestora, firmele concurente Întrecându-se În recrutarea celor mai competente persoane cu practcă managerială. Creșterea dimensiunilor firmelor și caracterul tot mai complex al activității lor au estompat Însă treptat rolul managerului-patron și au impus apariția managerilor de profesie, de carieră, care se interpun Între
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
Că-i de una tot în vină Pentru calda naștere A tot ce-i cunoaștere Numele ce și-l spunea Un ceva, când se urnea, Este drept, era el sunet, Scurt plesnit, ori aspru muget, Dar să nu trudim degeaba, întrecându-ne cu graba, Neiertându-ne hodină, Socotindu-l rădăcină Vorbe care, negreșit, Chiar dintr-însul a ieșit, Ifose gramaticale N-au adulmăcat vreo cale Spre sălbatice sunări De prin megieșe zări, Necum încă să și intre în a lor măiestre
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
contribuția la îmbogățirea folclorului nostru, constructor curajos, un căutător romantic în știința mecanicii, învățătorul C. Buraga din Dănești, județul Vaslui, își trăiește acum din plin cea de-a treia... tinerețe, entuziasmul său robust, răbdarea și munca neobosită a unei vieți întrec, adesea, profilul obișnuit al unui tînăr. Aceasta, pentru că, modestul învățător n-a încetat o clipă să încerce a pătrunde în cele mai diferite taine ale științelor exacte (matematică, mecanică, construcții), îmbogățindu-și în același timp orizontul spiritual cu înțelegerea profundă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de credit de 50 milioane de dolari și apoi prin tratative între București și Chase National Bank564. El avea să restituie împrumutul prin exporturi substanțiale de produse alimentare excedentare către Occident 565. Foametea luase sfîrșit și recolta anului 1947 a întrecut orice așteptări 566. Malaxa a ridicat și problema altor achiziții, precum cumpărarea de țevi pentru o conductă de gaz Ploiești-București. El a încheiat cu o "pledoarie pătimașă", prin care ruga America să ajute România să-și rezolve problemele. Și cea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
social 1352. Planul Cincinal stabilea o sporire cu 40-45% a volumului comerțului exterior față de cifra preconizată de planul pentru 1966-19701353. Era un fapt semnificativ, căci România înregistrase o rată a creșterii de 4,9% din 1965 pînă în 1970, fiind întrecută doar de Bulgaria, dintre țările blocului estic 1354. SUA aveau să joace un rol important în această dezvoltare a comerțului exterior, căci în 1970, exporturile pentru America crescuseră cu 500% față de 1965 și conducerea de la București preconiza o creștere și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
general nu reiese așadar doar din maniera didactică de exprimare dată de alegerea cuvintelor și de prezența parantezelor explicative -, ci mai ales din dezvoltarea caracteristicilor clasice, care, în mod implicit, sunt considerate ideale " Două sunt mai vârtos însușirile cu care întrec grecii și romanii pe scriitorii cei noi, cum că adecă la aceea păzirea de legile artei și de scop s-au făcut una cu frumusețea, și iarăși cum că expoziția lor, îmbrăcarea ideilor în cuvinte e scoasă din firea lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
caracter normativ al actului artistic, integrarea acestuia în sfera frumosului, precum și aspirația către universal prin transcenderea particularului sunt principii fundamental clasice, exprimate însă într-o manieră ce pare până la un punct polemică, mai ales din formularea inițială "însușirile cu care întrec grecii și romanii pe scriitorii cei noi (subl. n.)". Raportarea la prezent prin diminuarea meritelor acestuia în fața grandioasei Antichități, deși este o atitudine profund clasică nu trebuie înțeleasă, totodată, drept o revoltă împotriva romantismului. De altfel, este interesantă maniera subtilă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
fiecăruia de a-l face. Căci dacă ar fi ajuns unul, n-ar fi fost nevoie să-și împlinească mai mulți în mod reciproc insuficiența. Dar a spune că în Dumnezeu există vreo insuficiență nu e numai propriu necredinței, ci întrece orice nelegiuire. Chiar un meșter dintre oameni n-ar fi socotit desăvârșit, ci slab, dacă n-ar săvârși singur o operă, ci împreună cu mulți. Iar dacă fiecare (din zei) ar fi putut să creeze întreg universul, dar l-au creat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a făcut cu socoteală și tot ce pleacă de la Dumnezeu, nimic nu-i fără chibzuință, fără rânduială ori la întâmplare. De aceea trebuie să credem că la temelia tuturor lucrurilor existente zace câte un temei rațional și creator chiar dacă acesta întrece cu mult puterea noastră de înțelegere”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Cuvânt apologetic la Hexaimeron, în PSB, vol. 30, p. 97) „... Dumnezeu, Meșterul Cel desăvârșit al tuturor, s-a folosit de Puterea proprie și atotfăcătoare, adică de Fiul, spre tot ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
e necesitate de Revelație. Înțelegi, câtă depărtare e între natura omului și cea a lui Dumnezeu și cum din această înjosire l-a ridicat la acea cinste. Nu a zis în mod simplu sus, ci mai presus, adică nu a întrecut numai cu o treaptă, sau două, sau trei. Decât puterile de sus Dumnezeu este mai presus, altfel că l-a ridicat acolo pe cel dintre noi; din cel mai înjosit loc l-a ridicat la cea mai înaltă stăpânire, de unde
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sârguință, un spor al binelui. Altul a crescut mai mult prin dorirea celor bune. Iar unul e la mijlocul urcușului spre cele înalte. Altul a trecut prin mijloc. Sunt apoi unii care s-au ridicat și peste aceștia. Alții i-au întrecut și pe aceia. Și iarăși alții se întind și peste aceștia, pe drumul de sus. Și peste tot Dumnezeu primește pe fiecare în cetatea lui proprie, după varietatea felurită a voii lui, împlinind pe toți după vrednicia lor și dând
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se vor păstra pururea nestricăcioase și nepieritoare. La sărbătorile pământului există gălăgie, zgomote, tulburare, dezordine. La acea sărbătoare însă, va împărați buna-cuviință, ordinea și cumințenia. Îngeri și oameni Îi aduc neîncetat Domnului 88 cântări de slavă și Imnuri minunate, care întrec orice muzică și parcă ies dintr-un instrument plin de armonie. David psalmodiază: În veac nu se va clinti cel ce locuiește în Ierusalim (Ps. 124, 1). Tâlcuind alegoric această frază, să privim spre Ierusalimul ceresc, acolo unde vor ajunge
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Potrivit voii lui Dumnezeu, proorocii au spus, fără nici un înțeles ascuns, tot ce putea fi înțeles, necesar și de folos pentru îndrumarea năravurilor. În schimb, tot ce era mai tainic și mai ascuns, întrucât făcea parte dintr-o contemplare care întrece puterea de înțelegere obișnuită, ei au exprimat-o sub forme de enigme, de alegorii, de ghicituri, de pilde sau proverbe, aceasta pentru cei ce nu se feresc de efort, ci suportă orice fel de oboseală de dragul virtuții și al adevărului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]