3,705 matches
-
profitabilitatea și capacitatea de returnare a creditului. Finanțarea acțiunilor antreprenoriale care generează venituri imediat, cum ar fi cumpărarea unui utilaj sau mărirea capitalului de lucru; de regulă, băncile nu finanțează proiecte de cercetare dezvoltare, cercetare a pieței etc. Obținerea de la întreprinzător de garanții superioare creditului, ca mărime și cât mai ușor transformabile în lichidități. Finanțarea cu precădere a firmelor care doresc și au posibilitatea să se dezvolte. Procedura de obținere a creditului variază foarte puțin, de la o bancă la alta. În
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
grad de lichiditate, grad de solvabilitate, rentabilitate, riscuri; poziției întreprinderii pe segmentul de piață, concluzii, propuneri și strategii adoptate de conducerea întreprinderii, garanțiile folosite de întreprindere pentru acordarea creditului, dacă scopul în care va fi utilizat creditul este realizabil, dacă întreprinzătorul are deja în derulare un credit sau credite, se analizează modul cum au fost și sunt rambursate ratele de credit. c) Acordarea creditului bancar - contractul de credit Înainte de încheierea contractului de credit, întreprinderea trebuie să perfecteze și să remită băncii
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
de asigurare; constituirea de ipotecă de rangul I asupra imobilului; contractul de cesiune în favoarea băncii care acordă creditul, a sumelor rezultate din despăgubirile date de societatea de asigurare; contractul de credit care se încheie între cele două părți: banca și întreprinzătorul. Indiferent de obiectivul acestuia, contractul de credit trebuie să aibă în textul său următoarele elemente esențiale: denumirea de contract de credit - numărul curent și data încheierii contractului; elemente de identificare a celor două părți în funcțiile acestora; obiectul contractului: valoarea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
îndeplinite pentru a avea acces la o anumită sursă de finanțare. Sursele de finanțare a proiectelor se pot împărți în surse de finanțare convenționale (clasice) și surse de finanțare neconvenționale. Din sursele de finanțare convenționale fac parte: resursele personale ale întreprinzătorului, resursele familiei, veniturile și patrimoniul societății comerciale, partenerii de afaceri, băncile comerciale, cooperativele de credit etc. Din sursele de finanțare neconvenționale enumerăm: emisiunea de acțiuni pe piața de capital, fondurile cu capital de risc, factoring-ul, leasingul și franchising-ul. Aceste
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
pe piața de capital, fondurile cu capital de risc, factoring-ul, leasingul și franchising-ul. Aceste categorii de surse au avut o extindere foarte mare în ultimii ani și posibilitățile lor de dezvoltare vor crește în următorii ani. Resursele personale ale întreprinzătorilor se constituie din economiile proprii, veniturile din plasamente de investiții, polițele de asigurare pe viață, care pot fi utilizate pentru obținerea creditelor personale, ipotecile pe locuință sau bunuri, prin care se pot obține credite de la bancă, împrumuturi personale, cartea de
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
mică măsură pentru finanțarea proiectelor. Ele au o aplicabilitate mai mare în cazul finanțării producției, fapt pentru care nu vom insista aici, asupra lor. 9.2. Finanțarea proiectelor prin bănci Sursa de finanțare cea mai accesibilă și larg utilizată de întreprinzători o reprezintă banca, aceasta fiind o organizație specializată în comercializarea banilor. Paleta de bănci cu care întreprinzătorul lucrează este foarte diversificată: bănci comerciale, bănci de investiții, bănci de export, bănci internaționale. Pentru a avea succes în obținerea unei finanțări, este
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
care nu vom insista aici, asupra lor. 9.2. Finanțarea proiectelor prin bănci Sursa de finanțare cea mai accesibilă și larg utilizată de întreprinzători o reprezintă banca, aceasta fiind o organizație specializată în comercializarea banilor. Paleta de bănci cu care întreprinzătorul lucrează este foarte diversificată: bănci comerciale, bănci de investiții, bănci de export, bănci internaționale. Pentru a avea succes în obținerea unei finanțări, este esențial ca întreprinzătorul să înțeleagă modul de gândire al bancherului. Bazat pe această gândire, în practica băncilor
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
banca, aceasta fiind o organizație specializată în comercializarea banilor. Paleta de bănci cu care întreprinzătorul lucrează este foarte diversificată: bănci comerciale, bănci de investiții, bănci de export, bănci internaționale. Pentru a avea succes în obținerea unei finanțări, este esențial ca întreprinzătorul să înțeleagă modul de gândire al bancherului. Bazat pe această gândire, în practica băncilor s-au conturat mai multe criterii generale de finanțare, indispensabile în vederea obținerii de credite. Băncile nu doresc să-și asume riscuri atunci când acordă credite. Întreprinzătorul trebuie
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
ca întreprinzătorul să înțeleagă modul de gândire al bancherului. Bazat pe această gândire, în practica băncilor s-au conturat mai multe criterii generale de finanțare, indispensabile în vederea obținerii de credite. Băncile nu doresc să-și asume riscuri atunci când acordă credite. Întreprinzătorul trebuie să investească o sumă cât mai mare din banii proprii și/sau ai firmei în afacerea care se creditează. Asumarea de responsabilități personale de întreprinzător în cadrul afacerii, prin aducerea de garanții personale (case, proprietăți etc.). Prezentarea de întreprinzător a
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
în vederea obținerii de credite. Băncile nu doresc să-și asume riscuri atunci când acordă credite. Întreprinzătorul trebuie să investească o sumă cât mai mare din banii proprii și/sau ai firmei în afacerea care se creditează. Asumarea de responsabilități personale de întreprinzător în cadrul afacerii, prin aducerea de garanții personale (case, proprietăți etc.). Prezentarea de întreprinzător a unui plan de afaceri care să-i demonstreze profitabilitatea și capacitatea de returnare a creditului. Finanțarea acțiunilor antreprenoriale care generează venituri imediat, cum ar fi cumpărarea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
credite. Întreprinzătorul trebuie să investească o sumă cât mai mare din banii proprii și/sau ai firmei în afacerea care se creditează. Asumarea de responsabilități personale de întreprinzător în cadrul afacerii, prin aducerea de garanții personale (case, proprietăți etc.). Prezentarea de întreprinzător a unui plan de afaceri care să-i demonstreze profitabilitatea și capacitatea de returnare a creditului. Finanțarea acțiunilor antreprenoriale care generează venituri imediat, cum ar fi cumpărarea unui utilaj sau mărirea capitalului de lucru; de regulă, băncile nu finanțează proiecte
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
profitabilitatea și capacitatea de returnare a creditului. Finanțarea acțiunilor antreprenoriale care generează venituri imediat, cum ar fi cumpărarea unui utilaj sau mărirea capitalului de lucru; de regulă, băncile nu finanțează proiecte de cercetare dezvoltare, cercetare a pieței etc. Obținerea de la întreprinzător de garanții superioare creditului, ca mărime și cât mai ușor transformabile în lichidități. Finanțarea cu precădere a firmelor care doresc și au posibilitatea să se dezvolte. Procedura de obținere a creditului variază foarte puțin, de la o bancă la alta. În
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
grad de lichiditate, grad de solvabilitate, rentabilitate, riscuri; poziției întreprinderii pe segmentul de piață, concluzii, propuneri și strategii adoptate de conducerea întreprinderii, garanțiile folosite de întreprindere pentru acordarea creditului, dacă scopul în care va fi utilizat creditul este realizabil, dacă întreprinzătorul are deja în derulare un credit sau credite, se analizează modul cum au fost și sunt rambursate ratele de credit. c) Acordarea creditului bancar - contractul de credit Înainte de încheierea contractului de credit, întreprinderea trebuie să perfecteze și să remită băncii
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
de asigurare; constituirea de ipotecă de rangul I asupra imobilului; contractul de cesiune în favoarea băncii care acordă creditul, a sumelor rezultate din despăgubirile date de societatea de asigurare; contractul de credit care se încheie între cele două părți: banca și întreprinzătorul. Indiferent de obiectivul acestuia, contractul de credit trebuie să aibă în textul său următoarele elemente esențiale: denumirea de contract de credit - numărul curent și data încheierii contractului; elemente de identificare a celor două părți în funcțiile acestora; obiectul contractului: valoarea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
proprietății din trecut, dar și prin capitalul de timp necesar potențialilor proprietari pentru clarificarea aspectelor administrative și juridice ale proprietății (Verdery, 2001). Tranziția aduce o diversificare a structurii sociale prin apariția unor noi categorii sociale inexistente până acum patroni, mici întreprinzători, antreprenori agricoli, lucrători agricoli neremunerați, liber profesioniști, etc. Această diferențiere a claselor se face însă concomitent cu perpetuarea vechilor elite politice, care au acumulat capital în regimul anterior și devin elite politico-economice (Voicu, 2005). Structura de clasă actuală din România
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la reconfigurarea clasei de mijloc, aceasta cuprinzând salariații cu studii superioare și studii medii profesori, medici, ingineri, tehnicieni, funcționari, al căror număr a scăzut semnificativ după 1989 -, comercianții și meseriașii categorie ce s-a dezvoltat foarte mult -, proprietarii agricoli și întreprinzătorii ne-agricoli (Urse, 2004, 2005). Aceste schimbări în structura de clasă sunt similare cu schimbările apărute în alte țări europene, în perioada tranziției (Ziólkowski, 1998). Un alt aspect de discutat aici este acela al societății civile și rolului ei în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cea a muncitorilor, urmată de cea a țăranilor. Despre intelectuali se consideră că nu au fost afectați în mod semnificativ de schimbări. În schimb, foarte favorizați de schimbări sunt considerați a fi politicienii și personalul de conducere în general, și întreprinzătorii. Grafic 2.1 Cine a beneficiat până în prezent de trecerea la economia de piață? (date din rural, procente) Sursa datelor: Bop 1999. În ce privește evaluarea subiectivă a procesului de democratizare din țară, Dumitru Sandu arată, utilizând date din aceeași sursă, că
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
între 18-23%. Restul până la 100% este reprezentat de populația rurală ocupată în agricultură. Se observă că ponderea principală o dețin navetiștii rural-urban și muncitorii ne-agricoli (dintre aceștia, cei mai mulți fiind în construcții). Simplificând, tipurile cheie de ocupare rural-neagricolă sunt profesorii, întreprinzătorii neagricoli, comercianții și muncitorii în construcții. Pentru toate aceste categorii de populație, sursa principală de venit este salariul, urmat de veniturile din activități independente neagricole și de veniturile din agricultură. Studiile arată că ponderea populației rurale ocupate în sectoare neagricole
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
relevanți Barometrul Rural Indicator Relevant pentru... 2005 A3c Încrederea în oamenii de pe stradă Capital social relațional J4c satisfacția față de viața socială (relații cu prietenii, colegii, rudele, vecinii) 2007 E4 încrederea în primar, consilier, preot, profesori și învățători, doctor, polițist, micii întreprinzători și asociațiile agricole E5 membru în asociații agricole, consiliu/comitet parohial sau administrația bisericii, comitet de părinți la școală, comitet de inițiativă sătesc/comunal, asociații sportive/artistice, partid politic, roată de bani, asociația producătorilor agricoli. 2005 F3 capacitatea comunității de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
interdependenți: 1. un cadru legislativ adecvat, care să înlăture toate vestigiile culturii centralizate, dirijiste, controlate; 2. independență economică, singura ce-i poate asigura libertatea de expresie, capacitatea de a rezista la presiuni și șantaje; 3. existența unei pături medii de întreprinzători particulari, trebuie spus pe nume: capitaliști, dispuși să investească, masiv, în cultură (publicații, edituri, tipografii etc.). Aceste premise există, dar ele rămân încă în stare incipientă. De unde o serie de situații intermitente, ambigui care caracterizează situația actuală. Reținem câteva aspecte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Pentru a evalua creativitatea, cercetătorii au studiat anamneza acestor pacienți pentru a stabili dacă și-au folosit talentul lor deosebit în vreun fel original sau creativ. De exemplu, un participant care a fost cotat ca fiind extrem de creativ, era un întreprinzător care a evoluat din poziția de chimist începător, la cea de cercetător independent de produse noi. Un avantaj al acestei forme de evaluare a creativității este faptul că nu presupune ca o persoană să obțină o recunoaștere socială pentru a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mă însărcinam de altfel să le aduc la scară europeană și chiar mondială. Organizasem o rețea de consultanță pentru a obține și a evalua aceste proiecte. Un al doilea aspect al activității mele consta în a evalua proiectele propuse de întreprinzătorii doritori să creeze întreprinderi pornind de la idei tehnologice noi. Rețeaua mea de consultanță îmi permitea să răspund repede cererii. A treia parte a activității mele consta în a interveni în toate consiliile, comitetele de bancă sau pe lîngă comaditarii care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ar trebui să căutăm mai multe căi de a folosi piața pentru a îmbunătăți starea imperfectă a bunăstării umane. În sfârșit, concurența este înțeleasă mai bine nu ca o stare a pieței, ci ca un proces de comportament rival. Când întreprinzătorii sunt liberi să intre pe piață pentru a concura cu alți întreprinzători și clienții sunt liberi să aleagă între producători, rivalitatea dintre producători pentru fidelitatea clienților duce la un comportament favorabil acestor clienți. 6. Piețele nu pot produce bunuri publice
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a îmbunătăți starea imperfectă a bunăstării umane. În sfârșit, concurența este înțeleasă mai bine nu ca o stare a pieței, ci ca un proces de comportament rival. Când întreprinzătorii sunt liberi să intre pe piață pentru a concura cu alți întreprinzători și clienții sunt liberi să aleagă între producători, rivalitatea dintre producători pentru fidelitatea clienților duce la un comportament favorabil acestor clienți. 6. Piețele nu pot produce bunuri publice (colective) Dacă eu mănânc un măr, tu nu îl mai poți mânca
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
construiesc un gard. Multe bunuri care au un caracter non-rival în consum, cum ar fi un meci de fotbal (dacă tu îl vizionezi, acest lucru nu înseamnă că eu nu pot să îl vizionez de asemenea), sunt produse doar pentru că întreprinzătorii investesc în mijloace de a exclude non-plătitorii. Pe lângă faptul că nu este o trăsătură inerentă a bunului, presupusul caracter public al multor bunuri este o trăsătură a deciziei politice de a face bunurile disponibile pe o bază non-exclusivă sau chiar
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]