16,607 matches
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > CRISTIAN PETRU BĂLAN - REMEMBER: RÂU DE MORI Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători de țară”, într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La
REMEMBER: RÂU DE MORI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375187_a_376516]
-
RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului După plecarea lui I.D.Petrescu în Serviciul de control al școlilor, la Rucăr a fost numit ca învățător un localnic, Ilie Bunescu, un fost elev de-al lui. Acesta a rămas la conducerea școlii din Rucăr de la începutul anului 1861 și până în 1867. Atât în timpul cursurilor de pregătire cât și în activitatea desfășurată la clasă, Ilie Bunescu s-
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
de-al lui. Acesta a rămas la conducerea școlii din Rucăr de la începutul anului 1861 și până în 1867. Atât în timpul cursurilor de pregătire cât și în activitatea desfășurată la clasă, Ilie Bunescu s-a dovedit unul dintre cei mai buni învățători din Muscel. Impunându-se prin pregătirea și devotamentul său pentru ridicarea școlii din Rucăr, Ilie Bunescu este printre puținii dascăli ai județului pentru care s-a făcut propunerea de a fi numit învățător definitiv. În timpul cât a funcționat la Rucăr
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
a dovedit unul dintre cei mai buni învățători din Muscel. Impunându-se prin pregătirea și devotamentul său pentru ridicarea școlii din Rucăr, Ilie Bunescu este printre puținii dascăli ai județului pentru care s-a făcut propunerea de a fi numit învățător definitiv. În timpul cât a funcționat la Rucăr, școala de aici a reușit să atragă la învățătură un mare număr de școlari. Astfel, în anul școlar 1863-1864, Ilie Bunescu avea în școala sa un număr de 65 de elevi. Nu cunoaștem
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
model - Rugăciunile - Prințipuri de numerotație și calcule în gând Clasa a II-a - Citire liberă pe diferite cărți - Scrierea după model și dictando - Catehismul religiei creștine - Cele patru lucrări ale aritmeticii Este interesant de observat că inspectoratul școlar fixase pentru învățători și orarul după care trebuiau să se desfășoare învățăturile. Împărțirea lecțiilor pe timp", așa se numea orarul școlilor pe atunci, el fiind următorul : Înainte de amiază Clasa I. - Rugăciune (la intrarea în școală) - Scrierea în bănci - Silabisirea și citirea în semicercuri
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
la semicercuri Clasa a II-a - Catehismul la semicercuri - Scrierea dictando în bănci - Rugăciunea și ieșirea. Orarul prevedea de asemenea ca în fiecare săptămână, miercurea și sâmbăta, să se facă controlul curățeniei elevilor, iar sâmbăta după amiază și duminica dimineața învățătorul să meargă cu școlarul la biserică. Observăm în orar obligații generale pentru toate școlile. Se urmărea deci, ca activitatea școlară să se desfășoare unitar, după aceleași norme. Din lectura programei, întocmită de inspectorul școlilor sătești din Muscel, observăm că ea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
programă a fost elaborată de George Radu Melidon, viitorul director al școlii normale din Câmpulung. Socotim însă că programa era prea cuprinzătoare și că Melidon, deși era director pentru instrucțiunea publică, era departe de a cunoaște realitatea satelor noastre, cu învățători care nu erau pregătiți, cu elevi, fii de oameni săraci, care nu aveau cu ce să se îmbrace pentru a frecventa regulat cursurile școlare. Problema unui învățământ pentru toți tinerii de ambele sexe a constituit preocupări încă mai înainte. Amintind
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
cetățean din câți se află azi în vârstă de 12 ani și câți se vor mai naște de acum înainte, să nu rămână neîmpărtășiți de învățătură". Am văzut însă că, după înăbușirea revoluției, guvernul reacționar a închis școlile, iar pe învățători și profesori i-a îndepărtat din învățământ. Prima legiuire școlară, elaborată în condițiile statului centralizat român, care hotărăște în esență, învățământul de stat obligatoriu și gratuit, este Legea instrucțiunii publice din 1864. Legea stabilea obligația ca toți copiii, cu vârste
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
stabilea de asemenea, gratuitatea învățământului. Întreținerea școlii revenea drept sarcină obștei comunale. Mai erau prevăzute drept principii importante cel al egalității sexelor la învățătură, desprinderea treptată a școlii de sub tutela bisericii, unitatea școlii elementare de la oraș și sat, necesitatea pregătirii învățătorilor. Se mai prevedea ca școala să aibă o durată de 4 clase, în care să fie cuprinși atât băieții cât și fetele. Școala din Rucăr, după legea instrucțiunii publice din 1864, continua cu vrednicul învățător Ilie Bunescu, după această programă
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
oraș și sat, necesitatea pregătirii învățătorilor. Se mai prevedea ca școala să aibă o durată de 4 clase, în care să fie cuprinși atât băieții cât și fetele. Școala din Rucăr, după legea instrucțiunii publice din 1864, continua cu vrednicul învățător Ilie Bunescu, după această programă: citirea și scrierea, gramatica, catehismul, noțiuni de geografie și istorie a patriei, cele 4 operațiuni aritmetice, noțiuni de igienă, cunoștințe referitoare la datoriile cetățeanului, sistema legală a măsurilor și greutăților. Pentru fete se adăuga și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
bătaie de inimă caldă,atunci când noi,care circulăm prin trupul statuii precum globulele ... IX. CRISTIAN PETRU BĂLAN - REMEMBER: RÂU DE MORI, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători de țară”, într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam ... Citește mai mult Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători de țară”, într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape.La
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
dar a avut importanță pentru adolescentul dornic să înțeleagă lumea: atât pentru dezvoltarea gândirii, cât și pentru formarea stilului literar. Iar la școală - respectiv la Liceul Evreiesc numit „Liceul Graur”, după numele directorului său, ulterior academicianul Alexandru Graur - a avut învățători de elită: profesori universitari și alți intelectuali evrei de clasă, alungați din învățământ de legile rasiste. Nivelul elevilor era ridicat datorită lor. După schimbarea regimului, a trecut la liceul „Sf. Sava”, pe care l-a absolvit cu brio, în anul
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
și de cei din rândurile cărora făcea parte, legionarii: „nici ei nu au făcut nimic pentru România” - îi spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu țările care deschideau drumul refugiaților către libertate, fiecare risca cum credea de cuviință, alegându-și calea de trecere dincolo de „barierele roșii
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
sale vieți și care astăzi le întâlnești tot mai rar!... Așa încât, citindu-i datele sale biografice mă uit, cu multă admirație, că s-a născut la 22 mai anul 1924 în satul Săbolciu din județul Bihor. Tatăl, Gheorghe, a fost învățător și din anul 1929 și preot, iar mama, Maria- nepoată de văr Mitropolitului Vasile Mangra - a fost casnică. Inceputul școlii primare l-a făcut în satul natal, apoi la Oradea unde a și studiat cinci clase la liceul Emanoil Gojdu
PARINTELE NICOALE BORDASIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372665_a_373994]
-
că m-au invitat și am toată stima ptr Preotul Nicolae Clempuș și comunitatea românească din Atlanta, pentru preoții de-aici, preotul a fost din cele mai vechi timpuri personalitatea cea mai puternică a satului românesc, ei au fost și învățători, judecători, fac parte din peisajul românesc pe care eu nu pot să-l văd altfel decât cu un preot. Preotul este mentorul societății de aici. Vreau să-i mulțumesc ptr că aducandu-ne aici atât pe mine cât și alți
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
zbuciumul ei pentru noi s-a nenorocit, oricând supărarea, neliniștea ne-o alină, chiar de viața ei e o continuă adrenalină. Cine are zâmbetul ca după ploaia de vară, chiar de făptura ei poartă veșnica povară de-a fi mereu învățătorul vieții noastre, chiar de-i peste țări și mări albastre? Cine-n brațele ei calde ne ține și credem că totul ni se cuvine? Robotește până seara pentru noi, ea de la nimic nu se dă înapoi. Cine-i psiholog în
MAMA de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372772_a_374101]
-
din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului Cu toate că sunt o fire sfioasă, am fost apreciat la viața mea !” Am fost din fire timid, sfios, la starea mea contribuind și faptul că din prima zi de școală, am fost batjocurit de învățătorul meu în fața întregii clase. Se legase de fizionomia mea și de hainele pe care le purtam. Poate n-o fi făcut-o cu răutate, darși-a ales neinspirat momentul. Să mă fi sensibilizat și să mă fi îndârjit și mai mult
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]
-
din fereastră” etc) până la activitatea editorială de mai târziu, tot, dar absolute tot datorez perseverenței, muncii pe “brânci”. Primavorbire liberă am ținut-o în grădina publică din Dragoslavele în anul 1938, de Ziua Eroilor și la depunerea jurământului seriei de învățători numiți în județul Ciuc, în același an. Fișa biografică, curriculum vitae de azi se construiește cu greu, răzbaterea în viață nu este deloc o plimbare de promenadă, ascensiunea în ierarhia socială, deschiderea unor uși nu ți le poate ferm și
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]
-
cunoștințele (chiar “Întreținute” cu atenții dintre cele mai variate și consistente!) sunt perisabile, nesigure și, în consecință, vremelnice, relative. Am intrat de tânăr în casele unor oameni respectați și respectabili : a preoților Spiridon Popescu, Spiridon NIțescu și Ilie Băcioiu, ale învățătorilor Toma Ștefănescu și Dan Rădescu, toți din/fiind la post în satul meu natal, am câștigat la Câmpulung prietenia unor profesori de marcă precum Constantin Capră, Ilie Stănculescu, N.Nicolaescu, Flaminiu Mârțu, mai încoace a familiei prof. univ.dr. Ion Popescu-Argeșel
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]
-
porțiuni foarte bine semnalizat rutier, încât rămân chiar mirat! Apropiindu-ne de un alt afluent al Dunării, vedem o deschidere mai largă a văii Alibegului, fostă vatră a satului vechi, sau bătrân cum îi spun localnicii, foarte bine descris de învățătorul Alexandru MOISI în Monografia Clisurii tipărită în anul 1934 la Oravița. Alibeg se presupune a fi dat de numele fiului sultanului Mehmed! Asa o fi? Astăzi la Alibeg e pustiu, doar în zilele frumoase aici se campează multe autoturisme și
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
mai înalt pe care îl dorește Dumnezeu în noi. Din acest motiv, a spus Domnul Iisus că gestul ei de dragoste va fi spus oriunde se va propovădui Evanghelia. Gestul Mariei a fost expresia profundă a devotamentului și slujirii față de învățătorul ei. Credința creștinilor, învățăm din exemplul Mariei, înseamnă mult mai mult decât a lucra pentru Hristos. Este în primul rând o slujire personală a Lui. Învățăm că devotamentul nostru sincer și iubirea noastră pentru Hristos, constituie cele mai prețioase aspecte
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
cu toată ființa ei, să nu mai fie păcătoasă Și-ardea-n Nădejdea spre IISUS, ca o flacără sfioasă ! Când văzu LUMINA lumii, ce mult S-A Milostivit Lecuindu-i stricăciunea, o "Nouă Viață", a primit ! De-atunci, a rămas în preajma Bunului Învățător : Ca Ucenic ; Mironosiță, lângă al nost' Mântuitor : În casa lui Simon Leprosul, a venit lângă IISUS Și-n lacrimi de Bucurie, cu Mir picioarele I-a uns ! Printre ultimii la Cruce, în lac de lacrimi a tot plâns Apoi Trupul
SF.M.PROOR.IEZECHIEL SF.MIR.MARIA MAGDALENA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373082_a_374411]
-
aceeași vârstă cu mine. Pe acesta bulibașa voia să-l învăț eu carte, adică să scrie și să citească. De citit totuși reușea să cunoască câteva litere, dar nu reușea să lege și cuvintele. Astfel mi-am început munca de ,,învățător” a lui Mihai Stănescu, fiindcă printr-o coincidență și pe fiul bulibașei îl chema tot Mihai, căci se născuse cică pe vreo moșie a regelui Mihai. Nu știu ce a vorbit tata cu bulibașa, însă tata mi-a spus ce aveam de
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
am început să învăț carte pe fiul bulibașei Stănescu. Munca mi-a fost cumva ușurată și de faptul că ucenicul meu avea și o tablă de ardezie de pe care puteam șterge în voie greșelile. Șătrarul Mihăiță mai avusese și alți învățători până la mine, căci știa multe lucruri, unele chiar bine. Tata mi-a atras atenția să nu pierdem vremea jucându-ne și în plus eu trebuia să am grijă de cârlani. Iar când băiatul nu avea chef să învețe eu să
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]