12,690 matches
-
în afară, Adjud, Tg. Ocna și Bacău erau încă sub control unguresc, la răsărit, ambele maluri ale Prutului erau în stăpânirea domniei, dar sud-estul țării (Bugeacul) era în mâinile tătarilor (Hoardei de Aur). Cu toată rapida întindere a țării, aspectul ținutului de origine (valea Moldovei) a rămas (s-a păstrat) numele celor dintâi boieri, maramureșeni și moldoveni, reprezintă, în varietatea lor nesfârșită, o largă sinteză, ele sunt din vechiul fond slavo-român, dar și nume de împrumut. La începuturile ei, rămân ici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Harțuchi M., Cimitirul feudal timpuriu de la Castelu, Constanța, 1967. Rămureanu I., Mișcarea audienilor în Dacia pontică și nord-dunăreană (sec. IV-V), în B.O.R., 1978, nr. 9-10, p. 1053-1070. Idem, Mitropolia Vicinei și rolul ei în păstrarea ortodoxiei în ținuturile românești, în vol. De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice și monumente de artă creștină, Galați, 1977, p. 149-169. Idem, Rolul elementului românesc în creștinarea ungurilor, în B.O.R., 1980, nr. 1-2, p. 173-196. Rezachevici C., Istoria popoarelor vecine și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
predicând o întoarcere la iubire și la idealismul adolescentin. Mai complex tematic și tehnic, romanul Varvarienii (1998) - scris înainte de primul, dar respins de cenzură - combină ingenios registrul realist cu cel fantastic și parabolic. Varvaria (trimitere străvezie la „Barbaria”) e un ținut al abjecției instituționalizate, proliferând în final asemenea rinoceritei din piesa ionesciană. C. s-a impus însă ca eminescolog, fiind apreciat dintru început de Edgar Papu și George Munteanu. Eminescu - Dialectica stilului (1984), carte erudită și polemică, constituie și baza exegezelor
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
un autodidact, cu studii răzlețe. Învață mai întâi la școala din sat și la școala grănicerească din Viștea de Jos. Se pare că a făcut și studii gimnaziale la Brașov. Venind sorocul cătăniei, drăgușanul, copist în cancelaria unei companii din ținutul Făgărașului, fuge peste munți, în Țara Românească (1835). Un scurt răstimp e țârcovnic la Călărașii Vechi, funcție de care se plânge în poema Doamne ferește (1836). Se angajează apoi ca practicant la cancelaria administrativă. La Târgoviște, își câștigă existența ca preceptor de
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
amirosind în plante./ De-acolo își trage stirpea și bea/ Cu nesaț, vlaga, pentru zilele acestea înalte.” Eludarea, pe alocuri, a socialului e doar aparentă. Sabinuța, numele feminin plutitor, ca o briză, prin numeroase poeme, e al unei fiice a ținutului de piatră, trecută în cealaltă lume, în adolescență. Asemenea tuturor tinerilor poeți ardeleni din perioada interbelică, unii invocați nominal („Noi V. Copilu-Cheatră, Mihai Beniuc, Ion Th. Ilea și alții”), cel care scrie Cartea moțului cântă, așadar, tărâmurile de baștină, țara
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
ciclul gimnazial și liceul în localitatea de baștină. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, trece, ca suplinitor, prin Hrip, Călata, Izvorul Crișului, Călățele (1968-1974), Nușeni, Bozieș (1974-1975), pentru a se stabili, în cele din urmă, în ținutul natal, ca profesor titular de limba și literatura română, la un liceu industrial din Beclean (1975- 1985). Între 1985 și 1990 este inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Județean. După 1990 devine redactor-șef al revistei „Minerva”, care apare la
COTUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]
-
de note explicative. Cele mai multe texte au fost culese din Berbești (700) și Ieud (150). Editată cu sprijinul lui G. T. Kirileanu, colecția a fost bine apreciată de Ovid Densusianu pentru valoarea ei documentară („ne înlesnește cunoașterea producțiunilor populare dintr-un ținut prea puțin cercetat”), pentru autenticitatea și valoarea estetică a numeroase cântece, iar de Vasile Bogrea pentru notele însoțitoare („în fond mici repertorii de etnografie și folclor maramureșean”), care „aduc informații utile pentru înțelegerea poeziilor” și de Artur Gorovei pentru corectitudinea
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
naștere dat publicității - în care A. apare ca fiu legitim al lui Nae Theodorescu și al Mariei Iliescu -, este contrazisă de mărturii ale corespondenței și ale operei, de memoriile celor apropiați; conform lor, Rosalia Arghesi, de naționalitate germană, venită din ținuturile Brașovului în București, ca menajeră, ce trecea drept „mamă de suflet”, a fost adevărata sa mamă. Părinții, necăsătoriți, vor fi uniți în semnătura scriitorului, legalizată ca nume oficial în 1956. „Puțini știu”, dezvăluia un cunoscut în 1931, că Tudor Arghezi
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
elegia subtil ticluită. Totodată, un segment important al scrisului lui B. este poezia erotică. În Lecția de melancolie (1987), elegia nu mai este menționată în titluri, însă rezonanța ei persistă, căpătând accente bacoviene. În Semințe eterne (1990), evocării elegiace a ținutului bucovinean și a neamului din care se trage poetul i se adaugă oda „ostașilor căzuți la datorie” și „lauda cuvântului” în care „susură cântecul”. Sesizând riscul de a se bloca într-un lirism minor, al efectelor, poetul își dezvăluie un
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
de pildă). Experiența gazetarului e un pretext pentru autorul de proză scurtă. În Iarba iubirii (1989), reporterul-scriitor poposește acasă la Nicolae Labiș sau la Ciprian Porumbescu, face istoria plutăritului, prezintă „cronicile” și casa-muzeu a lui Toader Hrib de la Arbore, descrie ținutul Ostrei, codrii Rădăuților, Cetatea Sucevei, reproduce discuții, conturează portrete. În proza lui B. se regăsesc pitorescul nuanțat și lirismul contemplativ-sentimental al poetului. Bucovina care ne doare (I-II, 1996-2002) este un dosar de documente și impresii referitoare la ce au
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
În proza lui B. se regăsesc pitorescul nuanțat și lirismul contemplativ-sentimental al poetului. Bucovina care ne doare (I-II, 1996-2002) este un dosar de documente și impresii referitoare la ce au fost și sunt acum zonele Bucovina de Nord și Ținutul Herței. Ceea ce au trăit și trăiesc azi românii din aceste teritorii înstrăinate de țară este reconstituit prin note de călătorie, prin relatarea participării la acțiuni culturale, prin reproducerea unor texte apărute în presa locală. Din nou gazetarul și scriitorul colaborează
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
și proza sa stă între limite ținând de literatura convențională, minoră. Unele povestiri sunt prelucrări, ilustrând preferința pentru accentele moralizatoare ori pentru senzațional și tenebros, altele, cu subiect istoric, au de asemenea un epic precar. În schimb, O privire preste ținutul Hațegului în Transilvania (1838), ca și câteva pagini cu tonalități de poem în proză, descripții poetice, meditații înaripate de sentimentul mândriei față de gloria trecutului, în felul celor compuse mai târziu de N. Bălcescu și Al. Russo, sunt mai rezistente la
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
românesc mai devreme, considerând că în secolul al XVI-lea începe, la noi, cu Neagoe Basarab, Renașterea, spre a se încheia la sfârșitul primei jumătăți a secolului următor, prin faptele de cultură ale unor ierarhi și boieri cărturari din toate ținuturile românești, printre care Udriște Năsturel, cel mai ilustru precursor al b. Demonstrarea acestei teze formează cuprinsul unei alte cărți a lui Dan Horia Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii (1984). În volumul consacrat literaturii de expresie barocă, stilul acesteia e văzut
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
mai degrabă nota de asprime. Confirmând pronosticul unor comentatori (în primul rând, al lui G. Ibrăileanu) și învingându-și propriile temeri, B. scrie romanul Europolis (1933). O scrisoare neașteptată stârnește vâlvă între locuitorii Sulinei, vestind revenirea lui Nicola Marulis din ținuturile de peste Ocean. În micul port cosmopolit de la gurile Dunării, unde alternanța de prosperitate și colaps economic, de somnolență și febrilitate intră în ciclicitatea firească a locului, totul se poate schimba peste noapte. Într-un decupaj atent ritmat, naratorul sugerează, din
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
Călători ruși în Moldova și Muntenia (1947), i se atribuie Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române. Genealogist a cărui osârdie n-o egalează decât o capacitate neobișnuită de absorbție a documentului, B. este, în felul lui, un erudit. Schițele monografice consacrate ținuturilor de dincolo, dar și de dincoace de Prut încorporează un belșug de informații culese cu o tenacitate ce impune. Mai mult decât legendele, adevărul istoric îl captivează. Argumentând ideea de continuitate, sub asprimea unor vremuri potrivnice, el subliniază, fără a
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
curent cu problemele culturii engleze se reflectă inițial în câteva note și scurte eseuri apărute în „Convorbiri literare”, unde alternau cu schițele din viața aromânilor, însemnările despre poezia în dialect din Macedonia și cu florilegiile de versuri populare din aceleași ținuturi. Eseurile de anglistică se referă la personalități precum Thomas Carlyle, John Ruskin, Frank Harris, la teatru și reviste literare, dar și la imaginea românilor în paginile scriitorilor englezi. Cele mai semnificative comentarii sunt însă cele privitoare la Shakespeare, la teatrul
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
să fi fost o incantație împotriva contagiunii morții. Originea b. românesc trebuie corelată cu neniae-le romane, cu care prezintă evidente asemănări. Acestea erau cântece funerare, acompaniate la fluier (tibia) sau trâmbiță (tuba) - așa cum se mai obișnuiește în Țara Hațegului, în ținutul Neamț și în Bucovina - prin care bocitoarele romane invocau mila zeiței Nenia, de îndată ce bolnavul intra în agonie. După vârsta și starea civilă a persoanei decedate, b. poate fi: de mamă, de tată, de soție, de soț, de frate, de soră
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
1892; I. Pop-Reteganul, Bocete, adecă cântări la morți, Gherla, 1897; Alexandru Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909; I. Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Gavril Bichigean și Ion Tomuța, Bocete și descântece din ținutul Năsăudului, Bistrița, 1936; C. Brăiloiu, Bocete din Oaș, București, 1938; Folclor din Oltenia și Muntenia, I, București, 1967; Folclor din Moldova, II, București, 1969; Alexiu Viciu, Flori de câmp. Doine, strigături, bocete, balade, îngr. și introd. R. Todoran și I.
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
Galaction, cu povestirea Cumpăna părintelui Teodorit, Ion Agârbiceanu, tot cu o povestire, În Paresimi. La aceștia se adaugă I. A. Bassarabescu (schița Oaspetele necunoscut) și Marcu Beza, care publică, în trei numere succesive, fragmente din ramanul Ruva, o evocare a ținutului natal din Macedonia. Promovând relațiile culturale între naționalități, revista oferă un spațiu destul de larg literaturii maghiare și germane din Transilvania. Apar, astfel, în traducere nuvela Săliștencele de Mikszáth Kálmán, povestirea Minunea de Sipos Dominic, romanul În jugul Domnului de Nyirö
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
Pericle Papahagi, Basme aromâne, București, 1905; Pauline Schullerus, Rumänische Volksmärchen aus dem mitteren Harbachtale, „Archiv de Vereins für siebenbürgische Landeskunde” (Sibiu), 1905-1906; George Cătană, Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; I. A. Candrea, Ovid Densusianu, Povești din diferite ținuturi locuite de români, București, 1909; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, Vălenii de Munte, 1912; Tudor Pamfile, Un tăciune și-un cărbune, București, 1914; C. Rădulescu-Codin, Făt Frumos, București, 1914; C. Rădulescu-Codin, Îngerul românului, București, 1913; C. Rădulescu-Codin, Cal de zmeu
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
fapt boală: șobolanii. La jumătatea lunii august, (în Europan.n.) se înregistrau 60.000 de morti pe saptamana[...]în timpul verii, pe când ciumă devasta Londra, au existat câteva focare și în afara capitalei. Deoarece frică de ciumă creștea tot mai mult în ținuturile învecinate Londrei, refugiații din capitală erau din ce in ce mai puțin bine veniți. Orașele au instalat chiar și gardieni înarmați pentru a-i ține la distanță[...]Mii de londonezi, care au trăit pe bărci, pe râul Tamisa, în timpul apogeului epidemiei au reușit să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
descendenților familiei Cantemir la tronul țării. Cartea este, în același timp, o modernă contribuție la ceea ce știința de astăzi consideră a fi domeniul imagologiei. Informațiile foarte diverse, sistematizate în cele trei părți ale cărții, și harta, cea dintâi a acestui ținut, au stârnit curiozitatea germanilor, interesați de această parte a Europei în ordine politică, dar și comercială. Inteligent, principele își redactează monografia în limba latină, pentru a-i asigura circulația europeană. Este cea de a doua operă a lui C. tradusă
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
scris, suscitate de cei mai diferiți „stimuli” exteriori care pot stârni o conștiință (în cazul în speță, pe cea a lui C., în toate „compartimentele” sale existențiale simultane, adică în ipostazele de „om-pur-și-simplu”, de timișorean dintr-o familie originară din ținutul Mehadiei, de român, de martor al istoriei ultimelor șase decenii ale secolului al XX-lea, de „mic-burghez”, de intelectual erudit, de profesor de literatură franceză, de scriitor, de soț și tată, de prieten al prietenilor săi). „Motorul” îl constituie introspecția
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, 1999; Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, vol. I: Arhitectura populară. Textilele de interior. Portul popular de sărbătoare, Iași, 1998, vol. II: Obiceiurile familiale și calendaristice, Iași, 2002; Gherăești. Un sat din ținutul Romanului (în colaborare), Iași, 2003. Culegeri: Teatru folcloric din județul Iași, pref. Vasile Adăscăliței, Iași, 1969 (în colaborare cu Vasile Adăscăliței); Folclor din ținutul Rădăuților, pref. Vasile Adăscăliței, Suceava, 1969 (în colaborare cu Vasile Adăscăliței); Cântece și strigături din județul
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
de sărbătoare, Iași, 1998, vol. II: Obiceiurile familiale și calendaristice, Iași, 2002; Gherăești. Un sat din ținutul Romanului (în colaborare), Iași, 2003. Culegeri: Teatru folcloric din județul Iași, pref. Vasile Adăscăliței, Iași, 1969 (în colaborare cu Vasile Adăscăliței); Folclor din ținutul Rădăuților, pref. Vasile Adăscăliței, Suceava, 1969 (în colaborare cu Vasile Adăscăliței); Cântece și strigături din județul Botoșani, pref. edit., Botoșani, 1980; Ediții: Petru Caraman, Literatură populară, introd. edit., Iași, 1982, Descolindatul în Orientul și în sud-estul Europei, postfața edit., Iași
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]