3,776 matches
-
face?. Răspunsul este: dacă leșinul este moștenit și reglat în mod inconștient, aceasta nu înseamnă că nu îl puteți controla. Gîndiți-vă o clipă: vă puteți amplifica în mod voit ritmul cardiac și presiunea sanguină? Dacă alergați repede pe niște scări abrupte, ritmul cardiac și presiunea sanguină vor crește. Dacă stați jos și vă relaxați, vor scădea. Prin urmare, puteți efectua o serie de activități care pot modifica aceste procese. În secțiunea 6.3 vor fi descrise tehnicile pe care le puteți
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
rănit în tinerețe orgoliul de poet - devenit veritabilă alegorie a tradiției interpretării literare - Orlando are o revelație: "În toți acești ani se gândise la literatură [...] ca la ceva dezlănțuit ca vântul, fierbinte ca focul, iute ca fulgerul, ceva nonconformist, incalculabil, abrupt, și... poftim: literatura era un gentleman bătrâior, într-un costum gri, care vorbea despre ducese". Și pentru că romanul a fost considerat "cea mai lungă și mai fermecătoare scrisoare de dragoste din literatură" (Nigel Nicolson), această dragoste poate fi motivul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
capitol al volumului, definește dimensiunea ultimă a exilului. Insuficiente, originea germană și limba maternă, germana, nu asigură o adaptare imediată în noua patrie, la început dificilă și inaccesibilă. De la pronunția vocalelor lungi și până la dialogurile minimaliste cu vânzătorii, interacțiunile sunt abrupte, iar senzația persistentă este cea a neadaptării. Neiertător este și finalul. Herta Müller vede cum România nu se poate trezi din coșmarul propriei istorii. Ce e, însă, de iertat, într-un trecut greu de mâluri întunecate, persistente și în prezent
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fi redată experiența subiectivă a comunismului, fără excese dramatice, onest, convingător? Autenticitatea romanului are ca principal resort consistența limbajului și a narațiunii, originalitatea viziunii fiind generată de straturile succesive și contrastante ale materiei narative și limbajului poetic. Astfel, relatarea e abruptă, fracturată, repetitivă, iar paradoxul suprapunerii coagulează nucleul unicității acestui roman. Titlul romanului este la rândul său generator de sensuri și metafore. Animalul inimii, inima ca animal viu locuind corpurile și asigurând circuitul vital, este o referire directă la spațiul ultim
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ni se arată spontan, așa cum sînt ele. Le Bon afirma lapidar: "Acțiunea inconștientă a mulțimilor substituită acțiunii conștiente a individului reprezintă una dintre caracteristicile vremurilor actuale"26. Cine-ar mai putea subscrie astăzi la o declarație atît de sumară și abruptă? Experiența ne-a învățat să fim mai circumspecți. Dar această afirmație a avut și are încă efecte istorice pe care nimeni nu le poate înlătura. Toți i-au sesizat imediat semnificația. Altminteri n-ar fi fost amintită așa de des
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mincinoși și adulteri din cauza supunerii nesmintite față de influența planetelor și vinovați de toate ca urmare a cruzimii zeilor. Ce admirabil subterfugiu pentru omul cu suflet de curvă: împovărează stelele cu instinctele de țap". Acel om care refuză să escaladeze versantul abrupt al rațiunii. Capitolul VI Eros și Mimesis I Capitolele precedente ne-au permis să descoperim fascicolul de relații dintre oameni rezumat în cuvintele "dragoste" și "identificare". Acestea sînt în legătură cu două serii de dorințe și anume: dorințele de în-drăgostire care încearcă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o literatură de notații realiste, care evocă viața aspră de pe linia frontului, cu frustrările și deseori cu tragediile trăite de combatanți. Și în acest volum, și în proza scurtă din Păcate (1918) considerațiile sunt vii, directe, demitizante, cuprinse în notații abrupte, relevante. Lui E. Lovinescu L. îi apare ca un precursor al literaturii române de condamnare a războiului, versurile sale oferind imaginea unui prim material, insuficient prelucrat artistic, regăsit în poeziile de gen ale lui Camil Petrescu. Dacă proza și mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
culegeri de „istorii” ce nu au aparent legătură unele cu altele. Le unesc însă registrul grav, observația cvasirealistă și modul secvențial, cinematografic prin care sunt definite cadrele narațiunii. Scrierile captează atenția încă de la primele rânduri, autorul intrând, de cele mai multe ori, abrupt în miezul faptelor. Sunt exploatate unele date ale istoriei recente, limita ficțiunii fiind plasată în imediata apropiere a unor întâmplări reale. Schemele narative simple ilustrează, voit sau nu, ideea renunțării la opacizare și ambiguizare semantică; în prim-plan este situat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
și Bobby Kennedy, dar și "regele" Dr. Martin Luther King Jr. și Malcolm X. În mod firesc, "anii turbulenți" ai decadei a șasea a secolului trecut își reflectă implicațiile și în cadrul noilor departamente de Științe ale comunicării, printr-o "tranziție abruptă de la interesul pentru discursul public la concentrarea asupra comunicării interpersonale"23. Dacă, la începutul anilor '60, oferta curriculară a departamentelor de comunicare conținea cursuri cum ar fi: adresa publică, interpretarea orală, argumentare și dezbatere, persuasiune, retorică (clasică), spre sfârșitul decadei
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de față să își asume o vină în privința căreia, înainte de a fi expuși mesajului conținut în discurs, se simt, cu siguranță, total "inocenți". În termenii lui Edwin Black, gestul "solitar" al lui Chapman, acela de a invita, într-un mod abrupt și recursiv, publicul "să vadă crima drept americană, mai degrabă decât coatesvilliană, [...] trebuie să fi fost suficient de inconfortabil, din punctul de vedere al celor care se considerau atât americani, cât și coatesvillieni"122. Din punctul acestora de vedere, apreciază
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
adăugirea mea) în termenii criteriilor sugerate de președintele însuși, în adresa sa"287. Prima frază, de altfel, pare să indice strategia critico-retorică pe care Campbell o consideră cel mai potrivit mijloc de a obține acces la textul discursului. Criticul notează, abrupt, faptul că adresa lui Nixon din 3 noiembrie 1969 a constituit răspunsul acestuia la moratoriul din 15 octombrie 1969, răspuns care pare să contrazică, observă Campbell, afirmația (documentată) a președintelui, potrivit căreia ziua respectivă de moratoriu nu îl va afecta
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cu practicile de factură narativă ale criticismului retoric. Vom trece în revistă, în final, limitele criticismului narativ, așa cum le percepe William Lewis, încercând, ulterior, să estimăm valoarea euristică a metodologiei din propria noastră perspectivă. Studiul lui Lewis începe în manieră "abruptă", invitând cititorul chiar în "miezul problemei": în jurul lui 1980, "America își pierduse simțul direcției"497. Cauzele? Firesc, sunt de natură economică, dar adună și o serie de eșecuri în ce privește politica afacerilor externe, la care se adaugă "corupția guvernamentală"498 de parcă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
se poate folosi în teme dramatice sau tragice, în care personajele trăiesc înfrângerea după o bătălie, mâhnirea după insuccesul într-o întrecere, singurătatea pe drumul sfârșitului. Cu cât această linie sau orientare este mai apropiată de verticală, înclinarea este mai abruptă, prezența în imagine este mai violentă, iar pe măsură ce se apropie de orizontală, tensiunile descresc și se liniștesc. Această orientare plastică ne sugerează universul poeziei lui Bacovia și Emil Botta sau al prozei lui Kafka și Gogol. La polul opus se
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
care tinde să o configureze acest teatru își manifestă dezamăgirea încolțindu-l în învinuiri pe vanitosul șef de familie. Omul în care crezuse, cu nevoia de modele a adolescenței, nu-i decît un ghem de ipocrizii, lașități, prejudecăți. În intervențiile abrupte ale "ereticului" în blugi e și indignare și amărăciune. Exploziile lui verbale mărturiseau o sfîșiere adîncă, de unde stă să izbucnească un strigăt de deznădejde. Cearta sporește în intensitate, iritarea crește, cînd, deodată, se aud în perete ciocănituri imperative, tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
contemporan tinde să devină - iar autoarea franceză este un exemplu elocvent dintr-o serie abia deschisă - un videoclip. Avem de-a face fără Îndoială cu o scriitură psihologizantă - o altă trăsătură feminină - care sondează psihicul feminin răvășit de experiențe traumatizante, abruptă (discursul indirect liber este copios utilizat) dar conectată mai tot timpul la perfuzii cu ironii și autoironii roborative. Lydie Salvayre creează un univers interior halucinant dar totodată foarte precis. Citind-o, alături de alți romancieri ai anilor 1990, putem afirma că
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
imediat ce Încercăm să le detașăm de contextele În care le-am creat: frumusețea și iubirea pentru o femeie (punctul de vedere rămîne masculin) vin din senzații, dacă ele dispar ceea ce instituisem ca valoare dispare și ea totdeaodată. Autoficțiunea consacră individualismul abrupt al zilelor noastre: singura realitate la care mă pot raporta sînt eu, așadar nu pot vorbi decît despre mine dacă vreau să spun adevăruri. Iar noii libertini Îngroașă conturul miezului pervers, autodestructiv al ființei umane finite, atee, lipsită de credință
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cauze personale, iar nu „de ansamblu”. Chrstian Gailly este un jazz-writer care scrie, pe ritmurile muzicii preferate, despre iubire, prietenie, despre o anume nebunie a omului modern, Într-un stil diferit de comngenerii lui minuitiști. „Fraza lui Gailly este retezată, abruptă, tăiată, Întreruptă și imediat reluată”, observă un critic (Gilles Anquetil, Le Nouvel Observateur, 27 VIII-2 IX 1998), pentru a purta cu ea un flux rapid de imagini private, o poveste underground, un spirit de frondă, preluate toate pe filieră americană
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scrie În 2003 un roman despre iubirea pierdută, Dominique Noguez, dominat și el În anii 1980 de prevalența tehnicii scripturale asupra conținutului, scrie un roman de dragoste În 1997. Dar pînă la ei o Întreagă literatură se reorientase spre reprezentări - abrupte, anamnezice, comerciale, fantastice - ale corpului. Pe de o parte, literatura feminină, marcată dintotdeauna de obsesia trupului. I se adaugă Însă cel puțin alți doi „tovarăși de drum”: literatura alterității scrisă de pildă de homosexualii Tony Duvert și Hervé Guibert, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
căci așa l-a numit presa franceză - sexagenarul Echenoz Își convinge cititorul să-l urmeze făcându-i discret vânt Într-o narațiune ale cărei convenții le denunță ocazional, fără s-o deconstruiască, fără s-o amenințe. Iată de pildă debutul abrupt al romanului Cherokee: “Un jour, un homme sortit d’un hangar. C’était un hangar vide, dans la banlieue est. C’était un homme grand, large, fort, avec une grosse tête inexpressive. C’était la fin du jour.” Prea lucid
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ai Renașterii. În acea vreme, oscilația figurii frontale devine treptat mișcare continuu șerpuitoare a figurii, care descrie o elicoidă în jurul axei interne a sculpturii. Citită de jos în sus, mișcarea sculpturii lui Michelangelo, Victoria (figura 75), începe printr-o diagonală abruptă, creată prin ridicarea de pe piciorul drept întins către piciorul stâng îndoit. De la șolduri, spatele continuă întoarcerea în sensul invers acelor de ceasornic, către umeri, unde spirala este schimbată repede și violent de mișcarea capului în sensul acelor de ceasornic. Exemplele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
deschisă, de care cele două persoane sunt separate de spătarul băncii, le reduce imaginea la consistența unei umbre. Pe măsură ce pătrunde în scenă frontal, privitorul dă peste o masă acoperită cu ziare în dezordine. Și atunci când privirea bărbatului așezat este oprită abrupt de cadrul tabloului, ne dăm seama că metoda lui Degas de a intersecta elementele scenei cu cadrul face mai mult decât doar să indice că spațiul pictural se continuă dincolo de ceea ce se vede. În acest caz, face și contrariul: cadrul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
neliniște și speranță, de semne rău prevestitoare, se prezintă gspodăria Lipanilor, oamenii și obiceiurile locului; * capitolele 7-13 ilustrează căutările Vitoriei Lipan pe drumul parcurs de soțul ei, în care sunt trimiteri la obiceiuri și tradiții (botez, nuntă), precum și descrierea locurilor abrupte ale munților * ultima parte (14-16 )evidențiază găsirea rămășițelor pământești ale lui Nechifor Lipan, ritualul înmormântării, demascarea criminalilor, înfăptuirea actului justițiar și ideea de ciclicitate existențială a vieții către moarte și din nou la viață, „le-om lua toate de coadă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în „Arta”. Poziția privilegiată, centrală, „pe o piață dintre cele mai frumoase și la o mare întretăiere de străzi”, i-a conferit însă statutul respectiv. Are două turnuri pătrate deasupra intrării, nu unul, iar faptul acesta îi dă o înfățișare abruptă și o face să pară mai înaltă decît e. Poposind în Bacău, nici N. Iorga, nici G. Călinescu n-au remarcat-o3), probabil din cauza stării ei în acele momente. Dar, după ce-a fost restaurată (întîia oară) la sfîrșitul anilor ’20
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
temeritate, rezistență, capacitate de plată): „lumea bună” la „Consum”, „artiștii”, „băutorii de pradă” - la „Tic-Tac”, membrii corpului didactic, avocații - „La Filip”, la „Atta”, în crîșmele de pe Lecea etc. Poezia lui Bacovia e dintre cele cu multe „găuri”: fraze neterminate, întreruperi abrupte. Ele sînt fie rețineri, ezitări, fie efecte „tehnice”, căci - spunea odată Macedonski - „pauza...cîntă ca o poemă, vibrează ca o orchestră wagneriană”. Aceasta nu-i o opinie singulară. Recent, un compozitor notoriu declara că „liniștea este sunetul sacru”. Sînt, într
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în Franța, tot mai mare, nu numai în literatură, dar și în celelalte arte. Locul marasmului îl ia, acum, impaciența, al apatiei - sensibilitatea, al castității - luxura, al palorii - fardul etc”. îl citesc și mă întreb de ce l-am abandonat. Pornea abrupt sau mă ducea unde nu trebuie? începea ca o „acută” pe care n-aș fi putut să o susțin? Nu era simetric cu începutul capitolului precedent? Ce nu mi-a plăcut? Nu-mi amintesc, și nu-i singurul caz în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]