11,260 matches
-
folosi iarăși imaginația, pentru a vedea dacă nu sunt ceva mai mult. Nu sunt acea alcătuire de membre ce e numită corp omenesc; nu sunt nici un anumit aer fin răspândit În aceste membre, nu sunt un vânt, un suflu, un abur, nimic din ce-mi pot Închipui sau imagina, pentru că am presupus că toate acestea nu sunt nimic, și pentru că, fără a schimba această supoziție, am aflat că nu Încetez a fi sigur de faptul că sunt ceva. Dar se poate
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cu exactitate, dar eram gata să pariez banii mei de pantofi pe șase luni că, dacă gospodina n-ar fi stat în fața aragazului, el ar fi aterizat rapid în fața televizorului, ca numărul unu... Cred că acela a fost momentul revelației. Aburii jucăuși care ieșeau din oala de vizavi dansau hipnotic și aproape că am simțit gustul delicios al bunătăților preparate acolo. M-am simțit străbătută de un val de căldură și o forță interioară irezistibilă m-a luat pe sus și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
gazelor Se alege valoarea maximă dintre înălțimile calculate pentru cei trei poluanți: Hmax = valoarea maximă a înălțimilor. Diametrului coșului la gura de evacuare Se determină mai întâi aria coșului. A 2.1.2. Emisii de poluanți de la un cazan de abur O centrală termică, de obținere a aburului, cu o putere instalată de 300 MW și o sarcină medie de lucru L = 80% funcționează cu lignit și păcură. Poluanții emiși sunt: dioxidul de sulf și oxizii de azot din arderea lignitului
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
calculate pentru cei trei poluanți: Hmax = valoarea maximă a înălțimilor. Diametrului coșului la gura de evacuare Se determină mai întâi aria coșului. A 2.1.2. Emisii de poluanți de la un cazan de abur O centrală termică, de obținere a aburului, cu o putere instalată de 300 MW și o sarcină medie de lucru L = 80% funcționează cu lignit și păcură. Poluanții emiși sunt: dioxidul de sulf și oxizii de azot din arderea lignitului și păcurii și pulberi de la arderea lignitului
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
în apa epurată (kg substanță organică /m3 apă); Da - debitul de aer cald necesar pentru uscarea cărbunelui (m3 aer/oră); S - cantitatea de solvent necesară pentru eluare (spălare) substanță organică pe ciclu tehnologic (kg solvent/ciclu); A - energia termică a aburului (Gcal/ciclu); dc - densitatea cărbunelui activ (kg/m3); Ca - capacitatea de adsorbție a cărbunelui (kg substanță organică/kg cărbune activ). Unde: Tf - timpul de funcționare a instalației (zile/an); Hzi - numărul de ore pe zi (ore/zi); Tu - timpul de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
amortizarea utilajelor existente (um/an); TVA - taxa pe valoarea adăugată (procente); Sh - salariul pe om/oră (um/om · oră); Pau - prețul apei uzate (um/m3); Pe - prețul energiei electrice (um/kWh); PCA - prețul cărbunelui activ (um/kg cărbune); PAB - prețul aburului utilizat (um/Gcal); Ps - prețul solventului (um/kg solvent); PSOR - prețul substanței organice recuperate (um/kg substanță organică). Notă: um = unități monetare. Calcularea costurilor unitare și studierea eficienței procesului de epurare: 1. Volumul de cărbune activ consumat pe ciclu de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
5. Durata ciclului de epurare 6. Numărul de cicluri de epurare pe an 7. Cantitatea anuală de cărbune activ consumată pentru completarea pierderilor 8. Cantitatea anuală de solvent care acoperă pierderile 9. Cantitatea anuală de energie termică necesară pentru obținerea aburului 10. Cantitatea anuală de energie electrică necesară pentru suflarea aerului cald 11. Cantitatea anuală de energie electrică necesară pentru funcționarea altor utilaje 12. Cantitatea totală/anuală de energie electrică consumată 13. Cantitatea anuală de substanță organică recuperată 14. Volumul anual
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
de apă epurată care rezultă din fluxul tehnologic Atenție: nu se iau în considerare pierderi de apă 16. Cost anual cărbune activ consumat în fluxul tehnologic de epurare 17. Cost anual solvent 18. Cost anual energie termică necesară pentru obținerea aburului 19. Cost anual energie electrică consumată 20. Cost anual apă uzată tratată în fluxul tehnologic de epurare 21. Cost producție la nivelul unui an 22. Venit anual obținut din valorificarea (vânzarea) substanței organice recuperate 23. Valoarea anuală a salariilor 24
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
desfășurarea optimă a procesului de ardere, respectiv obținerea unui raport optim între combustibilul consumat, cantitatea de energie termică produsă și cantitățile de poluanți evacuați în atmosferă. 4.1.2. Evacuarea gazelor de ardere în atmosferă Necesarul de apă caldă sau abur pentru consumul tehnologic sau menajer, încălzirea spațiilor de locuit sau de lucru etc. se obține, de regulă, într o centrală termică. Pentru acest exemplu se vor folosi datele obținute prin monitorizarea periodică a funcționării unei centrale termice, conform autorizației de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
calorifică Pc și un anumit conținut de carbon (C, %). Arderea combustibilului are loc în prezența aerului (a cărui compoziție este de 20% O2 și 80% N2), cu un anumit randament, %. Gazele de ardere sunt folosite în cadrul centralei termice pentru producerea aburului de termoficare. Pentru a recupera căldura reziduală pe care gazele o au la ieșirea din centrala termică, acestea sunt trecute printr-un schimbător de căldură, figura 4.4. Căldura reziduală recuperată astfel servește la preîncălzirea aerului necesar arderii combustibilului în
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
situează dincolo de ultimul om. Megaloman, cum spune, el proiectează imaginar sfârșitul lumii, iar sieși își acordă privilegiul de a fi spectatorul în sfârșit satisfăcut și răzbunat. Cioran? Un Laocoon care nu se mulțumește cu darul prezicerii. Abia de-l satisface aburul ipotetic al răzbunării. Oare nu cumva spectacolul nihilismului e consecința acestei nevoi de a se afirma pe sine ca voce apocaliptică? Mai mult: oare nu cumva întreg spectacolul e consecința nevoii imperioase de a se institui în lume? „Stă în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dumneata, și eu în corvoadă! Și tu? Tu te evaporezi, da? Păi sigur, se eterizează dumnealui că nici nu mai poți pune mîna pe el... nici în casă, nici pe stradă, nici în pat. Dumnealui e chiar eterul în persoană. Abur de iubire iar eu, vai, greutatea care atîrnă de abur și nu-l lasă să se miște, să plutească pe sub fustele fîțelor moarte după poeții bolnavi de infinit, veșnicii pacienți în sanatoriul propriilor lor drame închipuite și alte bazaconii. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
da? Păi sigur, se eterizează dumnealui că nici nu mai poți pune mîna pe el... nici în casă, nici pe stradă, nici în pat. Dumnealui e chiar eterul în persoană. Abur de iubire iar eu, vai, greutatea care atîrnă de abur și nu-l lasă să se miște, să plutească pe sub fustele fîțelor moarte după poeții bolnavi de infinit, veșnicii pacienți în sanatoriul propriilor lor drame închipuite și alte bazaconii. Ei lasă că te fac eu concret. Să nu-mi spui
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
am coborât/ Din căruța cu fân/ Vă mai aduceți aminte Ioane și Petre/ Blajul părea/ Un sat mai bătrân/ Care-și amestecase noroiul cu pietre". Egal cu el însuși, Ion Brad rămâne poet și când evocă bătălia de la Rovine: "Curg aburi calzi pe câmpuri și revine/ Un cântec ca un plâns. Mereu tresalt/ Respiră morții mei de la Rovine." Ion Brad se poate cita alături de scriitorii ardeleni de factură tradițională, alături de Ion Horea, Al. Andrițoiu, Tiberiu Utan, Aurel Rău, lărgind aria de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
volum, Dumitru M. Ion se vrea vitalist: "Beau laptele cald până îmi țipă în sânge" sau "Bivolii negri, în luminiș, borțoși/ caută-n umbre seninii strămoși." Uneori, ne amintește de Crevedia sau de Aron Cotruș: "Satul s-a molipsit de aburi/ care se clatină până în măduva țăranului, îl așază din șale, îl încovoaie puțin,/ Acolo, pe holdă lângă femeie. Pe deal tună Dumnezeu ca prostul/ latră câinii la duhul ploii". Poetul va rămâne, și în volumul "Vânătorile" (1969), un cântăreț al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vârstă cu vârstă. Visul se combină cu aspirația la autodepășire, de aceea visul la M. Ciobanu înseamnă efort, așteptare, pândă și ardere: "auzul mi-adoarme,/ tremură stins la pământ dacă-n visul ce vine/ aflu cum trece deasupra uneltelor mele/ aburul aspru sub aripi și ros de rugină." Poezia lui Mircea Ciobanu este cea a universului uman, de o mare concentrare a emoției existențiale la nivelul conștiinței relațiilor eului cu viața trăită fragmentar, de aici un anume ton elegiac produs de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
morții, a rațiunii, a credinței în "viața de dincolo a poemului". Cu "O suită de poeme" ne propune "Quasi una fantezia...", vis de copilărie incluzând fosforescența candorii și premonițiile experienței: "Era o vârstă bucuroasă de zăpadă/ cu frigul convertit ornamental,/ abur de aur, fastuos apel,/ netemător de unda nomadă." Poeta este încă departe de iubire, ca de Styx. Era vârsta primelor ninsori și treceau prin vreme culorile fără sentimente; era vremea dansului nepăsător, al jocului cu lumina, cu sentimentul plenitudinii, când
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
într-un repertoriu de măști ce râd și merg forțat: "Venirea clovnului va fi pur formală/ A râs forțat, a mers forțat/ când lumea sta ca o cătușă/ oglinzile au chei de fum,/ O, întâlnire râncedă/ cu semnul din oglindă/ abur al crimei." Un vag sentiment de însingurare și durere devine copleșitor: "Plâng, doamne, nu vă recunosc/ plâng doamne, și îmi cresc în sâni/ centauri care poartă silnic/ capete roșii de bătrâni." Poezia militantă În toate literaturile lumii, perioada anilor 1950-1975
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pâinii, sau ritualul de nuntă. Paradisul satului este cimitirul, cu o vegetație bogată, el amintește de Ion Brad, care avea să evoce și el, ca toți poeții ardeleni, satul: "La margine cresc pruni și meri/ și se văd flori mirositoare/ aburul lor pătrunde-n lucruri/ Până departe" ("Ca în paradis"). Există la Ioan Alexandru o anumită gestică, în care intuim psihologia de grup, de colectiv: "Dar nunțile la noi pline de coamele cailor și clopote roșcate la ramuri cu panglici tricolore
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
realism în care observația devine subtilă, starea de efervescență este o amplă cântare, peste tot curg semințe: de iarbă de trandafir, de porumb, de busuioc, de sulfină, de buruieni: "Cumpăr mere, semințe de flori și porumb,/ stau până seara peste aburul vegetal". ("Femeia cu pâine"). Ne aflăm într-o țară pe care L. Blaga o numea Eutopia, "mândra grădină", mândra țară a semințelor; poetul devine și culegătorul de semințe, omul faptei. Femeia cu pâine" este un fel de Pena Corcodușa, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sămânță la energia generată de ea, de la starea de zbor la starea onirică, totul este învăluit într-o muzică halucinantă: "pe genunchii mei începe să curgă clepsidra/ bob după bob, un întreg siloz de sămânță; e vânt și urât și aburul spaimei se ridică de pe borhotul de fructe și pâine strivită... dar craniul ei în ce se mai sprijină/ când vântul spală prundurile îndepărtate le tânguie." Forța imaginilor izvorăște din capacitatea poetului de a redimensiona halucinant obiectele lumii reale, lume pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a spune cu dezinvoltură de toate. Exemplu, romanța "8, 9, 10". Adrian Păunescu are voluptatea elementarului, a naturii aflată în germinație/ în care regnurile se interferează: "Puternică frunză dau tigrii și leii/ O coamă de-aramă începe din ram/ Un abur aduce delirul scânteii/ și stele amfibii în inimă am". Există în volum și o componentă de teatralitate, poetul declamă și are nevoie de martori. "Invitație la nunta mea" reprezintă acea tensionare ce explică într-un fel titlul: Toate casele au
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de organe ale simțurilor, fără să circumscrie o reverie fundamental erotică. Poetul traversează prin această lume a simțurilor stări existențiale care vizează de fapt absolutul. Setea cosmică este setea de absolut: "Eu recunoscător/ Focarului cosmic de ochi,/ Stolului de urechi,/ Aburul de tâmple/ Năvodului cosmic de nări/ Atacului cosmic de buze.". În poemul "Râuri de ceasuri" definește condiția umană limitată de timp. Încercarea de a depăși condiția implică o răsfrângere tragică în existență. (Vezi și poemele "Fix" și "Gheață".) "A nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Adrian Păunescu: "Avem, de aceea senzația citindu-l pe Adrian Păunescu, poet excepțional de talentat, că douăzeci de butoaie goale se rostogolesc la vale, zece oratori vorbesc simultan și cincizeci de cazane sub stare de presiune aruncă trâmbe șuierătoare de aburi... Îi trebuie acestui tânăr care trage toți norii poeziei după el mai multă claritate, geometrie, precizie latină. Să nu uităm că ne tragem, cu adevărat, nu numai din misticii daci, dar și din arhitecții Romei, constructori de poduri și apeducte
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
distrugerii creatoare cere intervenția armonizantă a puterii publice. Întrebarea pusă lumii se schimbă și ea odată cu timpul. Cu paradigmele mecaniciste (Newton), sau termodinamica (în sensul pe care îl are la Carnot), universul, viața sînt asimilate unor mașini orologiul, mași-na cu aburi și ne punem întrebări privind modul de funcționare a mașinii. Mod de funcționare înseamnă repetiție; ne limităm, deci, la concepția aristotelică, după care "nu există altă știință în afară de cea a generalului". Generalul este repetabilul, experiența pe care o putem reproduce
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]