8,109 matches
-
copiilor cu cerințe speciale, încadrarea și normarea cadrelor didactice itinerante și de sprijin, profilul de competențe al acestora, facilitățile acordate unităților școlare incluzive; aplicarea, în anul 2002, a Programului Național Dezvoltarea resurselor umane care activează în domeniul educației speciale în vederea accelerării integrării școlare a copiilor cu deficiențe în școala publică, inițiat de MEC, a urmărit pregătirea și conștientizarea tuturor factorilor implicați, precum și responsabilizarea și participarea acestora în parteneriat la acțiunea de educare, în școlile publice locale, a copiilor cu deficiențe din
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de resurse, dar și pentru a oferi consultații cadrelor didactice din școală sau, după caz, părinților; profesorul consultant pentru cerințe speciale în educație relativ recent apărut pe lista profesiunilor din domeniul învățământului se bucură de o atenție crescândă, pe măsura accelerării tendinței internaționale de integrare a copiilor cu dizabilități în școlile obișnuite. Comparativ cu modelul anterior, profesorul consultant este un profesor de educație specială care se deplasează în mai multe școli, unde are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților cadrelor didactice din
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
valurile atingând 10,6m Înălțime, aproximativ până la etajul II al unui hotel. Imagini satelitare cu Banda Aceh, Înainte și după producerea valurilor tsunami. Alte efecte ale cutremurului din Sumatra: modificarea Înclinării axei de rotație a Pământului cu 2,5 cm, accelerarea vitezei de rotație a Pământului, mișcări verticale ale scoarței terestre datorită cărora Insula Siberut s-a Înălțat cu 1-2 m deasupra oceanului, provocarea unei zone de alunecare a suprafeței terestre de 15 - 20 m pe un front de 100 km
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
fapt viabilitatea odată cu extinderea Uniunii Europene în estul Europei. 3. Republica Moldova este membră a GUAM (Georgia, Ucraina, Moldova, Azerbaidjan) și OCEMN (Organizația Cooperării Economice la Marea Neagră). Ultima dintre acestea cuprinde 11 state din regiunea Mării Negre și are ca obiective accelerarea dezvoltării economice și sociale a statelor membre în perspectiva integrării lor în Uniunea Europeană, prin intensificarea cooperării lor. Domenii de cooperare prioritare sunt: energie, turism, știință și tehnologie, sănătate, infrastructură, rețele electrice, cooperare industrială, comercială, financiară. 4. Procesul de Cooperare
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92387]
-
Republica Moldova. La sfârșitul lunii aprilie era prezentat grupul de consilieri ai Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova (9 la număr), a căror consiliere urmărește două obiective principale - implementarea reformelor democratice în cadrul instituțiilor Republicii Moldova și accelerarea integrării economică și a asocierii între aceasta și Uniunea Europeană. În sfârșit, ca semn al solidarității, Uniunea Europeană și-a arătat disponibilitatea pentru acordarea unui ajutor consistent cetățenilor Republicii Moldova afectați de inundațiile din vara anului 2010. Așadar, după două decenii de
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92387]
-
tușeuri, dar cei doi pianiști trebuie să stabilească o concepție comună asupra tempoului. Experiența pianistică le permite să constate și existența unor relații între modificările agogice și înlănțuirea sunetelor, deseori, atunci când dezvoltarea liniei melodice este ascendentă, se produce o ușoară accelerare, concomitent cu intensificarea sonorității până la punctul culminant. Aici se produce o accentuare a sunetului, concomitent cu o ușoară prelungire a lui, după care intensitatea descrește odată cu revenirea treptată la mișcarea inițială. Dar stabilirea tempo-ului nu depinde numai de acordul
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
secrete ale posibilităților organismului uman și valorificarea lor în cele mai rapide acțiuni atletice. Volumul al II-lea, ce urmează a fi publicat, cuprinde studiile experimentale efectuate de noi în perioada 2000-2008 pe diferite grupe de vârstă, privind capacitatea de accelerare și menținerea vitezei maxime de alergare în proba de 50 mp. Una din cele mai importante faze ale probelor de sprint o reprezintă menținerea vitezei acumulate. Cu cât această capacitate este mai bine dezvoltată cu atât rezultatele obținute pot fi
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
condiției fizice. În timpul pubertății la băieți „secreția de testosteron (hormon responsabil cu metabolismul proteine-anabolism) crește (tabelul Nr. 17) ceea ce contribuie la creșterea masei musculare și în paralel, a forței musculare” J. Weineck, (1993), fapt ce ar explica creșterea capacității de accelerare la această vârstă. Considerând pubertatea și începutul adolescenței ca perioade de tranziție caracterizate de mari transformări în direcția posibilităților de efort fizic și psihic de natură sportivă, procesul de creare și dezvoltare a performanței sportive, este un proces ce implică
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
puterea musculară: 0,5-1an după perioada vitezei maxime de creștere (PVMC); -mobilitate: jumătate de an după PVMC; -viteză: 1,5 an înainte de PVMC. În cercetarea lui Carron, Aiten, Bailey, 1977, citat de A. Viru, 1998, la fetele caracterizate printr-o accelerare a creșterii, forța musculară crește rapid, în timp ce la cele caracterizate prin-tr-o întârziere, aceasta crește progresiv în perioada vârstei de 11-16 ani. E. Hahn, 1996, consideră că un copil poate începe antrenamentul când dă dovadă de inițiativă, își dirijează atenția, cugetă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
maturizări funcționale însemnate a sistemului neuromuscular, ci și unei extraordinare posibilități de antrenare. De asemenea capacitatea de coordonare constituie suportul dezvoltării altor capacități și dobândirea unor noi deprinderi. Nu s-a înregistrat nici o corelație semnificativă între coordonare și viteza de accelerare, susține același autor, astfel că pentru băieți s-a determinat o corelație nesemnificativă de r=0,41 iar la fete s-a obținut corelația de r=0,34, tot nesemnificativă. Nici cu forța de săritură nu s-au obținut corelații
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pubertatea, iar în plan tehnic trebuie să se acționeze astfel încât, tehnica mișcării să nu fie alterată de variațiile rezistențelor. Studiile lui G. Dintiman, 1997, L. Seagrave, 1996, C. Vittori, 1990, susțin că la fel se petrece și cu capacitatea de accelerare, care e relativ independentă de capacitatea de a alerga cu viteză maximă. Concluzia autorilor de mai sus este că, pentru a fi sprinter cu o tehnică eficientă de alergare, este nevoie de a se respecta următoarele aspecte: -execuția unui element
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
s puterea este de 990W. Dar tot același autor susține că în cursa de 100 mp, prin frecarea cu aerul se consumă o putere de 440W, pentru a menține o viteză maximă de 11,5 m/s. În faza de accelerare a unei curse de sprint de 100 mp este nevoie de o putere relativă de 20W/Kg la o viteză de 10 m/s. La o viteză de 3,6 m/s specifică copiilor cu accelerație de 10-11 m.s-
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mărimea pârghiilor; - elasticitatea musculară și mobilitatea articulară; - nivelul de stăpânire al tehnicii. Viteza de repetiție este condiționată de: - mobilitatea stărilor de excitație și inhibiție; - coordonarea neuromusculară; - izocronismul neuro-muscular; - rezistența scoarței (tenacitatea); - existența stereotipului dinamic corespunzător; - rezistența fizică specifică. Viteza de accelerare este determinată de: - viteza de reacție, de demaraj și de repetiție ; - nivelul forței rapide în activitatea de impulsie și de agățare-tracțiune; - capacitatea de mobilizare voluntară pentru efort și capacitatea de concentrare a atenției; - pragul „absolut” și „diferențial” al sensibilității chinestezice
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
străini, aceste faze se regăsesc structurate mai în detaliu, astfel: După S. Gaffeney, 1990, structura, în procente, a alergării de viteză în proba de 100 mp, ar fi următoarea: -1%- viteza de reacție din blocuri; -5%- viteza de demaraj -64%- accelerarea; -18%- menținerea velocității (vitezei maxime); -12%- decelerarea. După Mendoza și Schollhorn, 1992, fazele probei de 100mp sunt: 1. start: - reacție, demaraj. 2. alergare: - accelerare și atingerea vitezei maxime, menținerea vitezei, -decelerare. În studiul lui L. Seagrave, 1996, s-au identificat
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
100 mp, ar fi următoarea: -1%- viteza de reacție din blocuri; -5%- viteza de demaraj -64%- accelerarea; -18%- menținerea velocității (vitezei maxime); -12%- decelerarea. După Mendoza și Schollhorn, 1992, fazele probei de 100mp sunt: 1. start: - reacție, demaraj. 2. alergare: - accelerare și atingerea vitezei maxime, menținerea vitezei, -decelerare. În studiul lui L. Seagrave, 1996, s-au identificat nouă componente care se au în vedere la o cursă de sprint, dintre care cele de la punctele 2-7 se încadrează în structura propriuzisă : 1
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cursă. C.H. Delecluse, Van Coppenolle, H. Willems, E. Diels, M. Goris, Van Leemputte, M. Yuylsteke, 1995a, au împărțit proba de 100 m în trei faze majore. Prima fază furnizează accelerație mare pe primii 10 m, a doua fază continuă această accelerare până la obținerea vitezei maxime (de la 10 - 36 de m), iar a treia fază, se referă la menținerea acestei viteze maxime pe restul distanței, 36-100 de m. Experimentul studiului de mai sus va fi explicat în subcapitolul faza de accelerare. Deși
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
această accelerare până la obținerea vitezei maxime (de la 10 - 36 de m), iar a treia fază, se referă la menținerea acestei viteze maxime pe restul distanței, 36-100 de m. Experimentul studiului de mai sus va fi explicat în subcapitolul faza de accelerare. Deși numărul și definițiile fazelor de sprint sunt relativ arbitrare, este important să recunoaștem că sprintul este o probă cu mai multe faze. 3.1.Startul de jos și lansarea de la start După L. Seagrave, 1996, startul reprezintă o serie
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de energia cinetică și de forța de tracțiune dezvoltată între timp de componenta contractilă, acumulează o anumită cantitate de energie pe care o restituie imediat, prin contracția care urmează și, care, de altfel, îi mărește efectele. 3.2. Faza de accelerare Faza de accelerare constituie cea mai importantă fază din alergarea de sprint, (Gaffeney, 1990), reprezentând 64% din totalul vitezei rezultate. Atleților le sunt necesari cel puțin 30m pentru a accelera și a atinge viteza maximă de alergare. (Faccioni, 1992). Așa cum
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și de forța de tracțiune dezvoltată între timp de componenta contractilă, acumulează o anumită cantitate de energie pe care o restituie imediat, prin contracția care urmează și, care, de altfel, îi mărește efectele. 3.2. Faza de accelerare Faza de accelerare constituie cea mai importantă fază din alergarea de sprint, (Gaffeney, 1990), reprezentând 64% din totalul vitezei rezultate. Atleților le sunt necesari cel puțin 30m pentru a accelera și a atinge viteza maximă de alergare. (Faccioni, 1992). Așa cum am mai afirmat
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Gaffeney, 1990), reprezentând 64% din totalul vitezei rezultate. Atleților le sunt necesari cel puțin 30m pentru a accelera și a atinge viteza maximă de alergare. (Faccioni, 1992). Așa cum am mai afirmat în subcapitolul anterior, Seagrave, 1996, consideră că faza de accelerare are două subcomponente: a. accelerația pură - care reprezintă primii 8-10 pași și este faza care face legătura dintre momentul inițial al startului și cel de maximă viteză al sprinterului. b. tranziția - care este alcătuită de obicei din următorii pași de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cu atât mai bun, cu cât distanța, unde este atinsă accelerația maximă de alergare, este mai mare.Trebuie specificat că ultimele 3 tabele prezentate nu au precizat însă nici o distincție între accelerația pură și tranziție. b.Tranziția - urmează fazei de accelerare, când creșterii frecvenței pasului îi corespunde o scădere a lungimii fuleului. Stabilirea raportului optim dintre lungimea pasului și frecvența lui începe să se realizeze din această fază de opt pași, numită tranziție. După Tabatschnik, citat de Vittori, 1996, descreșterea lungimii
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
realizeze din această fază de opt pași, numită tranziție. După Tabatschnik, citat de Vittori, 1996, descreșterea lungimii fuleului și micșorarea frecvenței sunt consecințele oboselii. În același timp, dar și după această fază, conform studiului lui Vittori, 1992, în faza de accelerare se manifestă și forța explozivă - elasticăreflexă, care este acel tip de forță manifestată în urma unei flexiuni - un moment de lucru de recesiune sau de contracție excentrică, a segmentului de propulsie, cât mai rapid posibil și cu o amploare destul de limitată
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în producerea forței pe parcursul realizării unei alergări accelerate. Mero, 1986, a pus în evidență o corelație (0,66 p<0.05), între producerea de forță în faza de propulsie și viteza de alergare, accentuând importanța forței maxime pe parcursul fazei de accelerare în sprint. Tehnica necesară maximizării accelerației are un rol deosebit. Dezvoltarea mai ales a caracteristicilor forței nu va duce la îmbunătățirea performanțelor în probele de sprint. (A. Faccioni, 1992). Același autor a demonstrat că pentru maximizarea accelerației și implicit creșterea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pe sol a centrului de greutate, producând o creștere a timpului de contact cu solul și o scădere a timpului de zbor, de aici rezultă o micșorare a vitezei orizontale. (Faccioni, 1992) F. Urtebise, 1996, susține că, în faza de accelerare, multe dintre forțe derivă din contracția mușchilor și nu din reacția elastică. Aceeași idee reiese din studiul realizat de A. Veloso și J. Abrantes, 2001. Ei au încercat să exemplifice rolul celor mai importanți mușchi implicați în timpul fazei de accelerare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
accelerare, multe dintre forțe derivă din contracția mușchilor și nu din reacția elastică. Aceeași idee reiese din studiul realizat de A. Veloso și J. Abrantes, 2001. Ei au încercat să exemplifice rolul celor mai importanți mușchi implicați în timpul fazei de accelerare din proba de sprint. Cei doi mușchi sunt: rectus femoris (RF) și gastrocnemius(GAS). Studiul a fost realizat cu 10 sportivi de elită, cu vârsta cuprinsă între 22 și 23 de ani, care au efectuat 10 sprinturi cu start de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]