3,557 matches
-
agitau. În sens religios, este sinonim cu purificarea. El ajută la înțelegerea stării create, datorită unei exaltări provocate, în anumite ceremonii, ritualurile inițiatice mai exact, cu ocazia Misterelor din Eleusis sau a Misterelor Orfice. Platon înțelege termenul în a doua accepțiune, definind catharsisul drept starea de liniștire a sufletului care, eliberat de tirania corpului și de dorințele sale, se apropie de Bine. "Dar catarsisul nu este chiar ceea ce spune un text de odinioară, separarea pe cât posibil a sufletului de corp, obișnuindu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și locuind, pe cât posibil, în cameră separată, acum și pe mai departe, singur cu el însuși, desprinzând, ca să spunem așa, legăturile ce-l unesc de corp?" (Phaidon, 67c) Aristotel, reluând parțial sensul medical, înțelege și el termenul de catharsis în accepțiunea lui psihologică, fără a-i da totuși o conotație morală, cum face Platon. El îl folosește pentru prima dată în Politica (Cartea VIII, 7) cu privire la efectul calmant al muzicii asupra executantului sau asupra auditoriului. El îi atribuie muzicii patru scopuri
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
existe, dar adevărul acesta nu este frumos." 4.2.4. "Caracterul ales" Aristotel, ne amintim, definește o a patra trăsătură caracteristică a "comportamentului" personajului dramatic, "calitatea", termen pe care Corneille îl traduce prin "bunătate". Numeroși comentatori au dat termenului o accepțiune morală făcând din el un sinonom al virtuții. Corneille se ridică împotriva unei asemenea interpretări căci, în piesele antice sau moderne, există multe personaje "rele, sau vicioase, sau pătate de vreo slăbiciune care se potrivește prost cu virtutea". După părerea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
proprie zeului catahtonic Calu. Tot de importanță mare apare existența unui fond de credințe, comune În Etruria, Latium și regiunii umbro-sabine, referitoare la auspiciu și la augur: nu numai Etruria dovedește că are cunoștințe și că folosește practicile augurale În accepțiunea lor cea mai vastă, adică de disciplină a prezicerii, care constituie unul dintre cele mai importante instrumente ale relației dintre om și divinitate, legitimează puterea și organizează spațiile și știința tehnică primitivă, dar tocmai pornind de la fundamentele „teoretice” ale auspiciului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al noii civilizații aristocratice a cetăților etrusce. Chiar dacă o influență anterioară sau contemporană a lumii feniciene (căreia i se datorează aspectele „orientale” ale unui cult faimos, cel al Unixe "Uni"-Astartei În sanctuarul de la Pyrgi) este certă, civilizația greacă, În accepțiunea ei cea mai vastă care cuprinde cultura literară și artistică, stilul de viață, tehnologiile productive și militare (și deci formele materiale și culturale ale existenței individuale și sociale), este cea care constituie punctul de referință inevitabil pentru elitele dominante etrusce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
caracter specific de cult adus unui defunct, adică unui individ ale cărui merite excepționale i-au adus, după moarte, trecerea la acel rang intermediar Între uman și divin pe care experiența religioasă a grecilor Îl atribuie eroului În diferitele lui accepțiuni. Una dintre acestea privește și noțiunea de filiație parțial divină (pe linie maternă ori paternă) a personajului care, deși rămâne om, prin ascendența lui genealogică se leagă, așadar, de lumea zeilor. Totuși, În perioada clasică, acest lucru este valabil doar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și trebuie să fie preferat lui Darwin, iar Bergson, lui Kant. Credem că folosirea cea mai potrivită a termenului "literatură" este în sensul limitat la arta literaturii, adică la literatura de imaginație. Există unele inconveniente în privința folosirii termenului în această accepțiune ; dar, în engleză, alternativele posibile sunt sau termeni cu înțeles îngust, ca fiction (literatură narativă) sau poetry (poezie), sau termeni stângaci și derutanți, ca imaginative literature (literatura de imaginație) sau belles-lettres. Una dintre obiecțiile ce se pot aduce termenului de
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
asupra acestor distincții "numind teorie literară" studiul principiilor categoriilor, criteriilor literaturii etc., și numind fie "critică literară" (esențialmente statică în abordarea problemelor), fie istorie literară studiul unor opere literare anumite. Desigur, termenul de "critică literară" este adesea folosit într-o accepțiune care include întreaga teorie literară; dar o astfel de folosire ignoră utilitatea distincției pe care am făcut-o. Aristotel a fost teoretician; Sainte-Beuve, în primul rând critic. Kenneth Burke este în mare măsură un teoretician al literaturii, în timp ce R. P.
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
În domeniul achizițiilor de mărfuri, În industria furnizoare de Încălțăminte, Întrucât mare parte dintre acestea sunt influențate de stilul de viață. Problema nu este de ordin conceptual, ci devine mai degrabă una de determinare practică, concretă. Stilul de viață, În accepțiune lui E. Zaharia (1991), exprimă “modul de comportare al oamenilor În societate, de stabilire, de selectare a gamei lor de trebuințe În raport cu idealurile lor”. Acesta, adaugă C. Zamfir (1986), este diferit chiar dacă oamenii provin din aceeași subcultură, clasă socială și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
p. 95) Să urmărim pentru moment alte concepte ale analizei globale: cicluri, crize, războaie, trenduri. Să consemnăm, mai întâi, cele două concepte globale ale analizei lui Wallerstein: economie mondială și imperiu mondial. Sintagma de economie mondială are la Wallerstein o accepțiune care pare a fi împrumutată de la Braudel. Există, spune Braudel, mai multe economii mondiale în istorie. Acestea sunt „economiile” lumilor vechi (economia Imperiului Roman, a Imperiului Bizantin etc.). Toate au sfârșit așadar prin a se transforma în imperiu. Economia mondială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din care România urmează să facă parte începând cu anul 2007 oferă cadrul de analiză necesar înțelegerii modului în care politicile sociale românești urmează să se articuleze în viitor. Acest capitol ia în considerare dezvoltarea socială la nivel european în accepțiunea sa de obiectiv al politicii sociale (E. Zamfir, 1995, p. 12). Încercarea de a identifica echivalentul politicii sociale naționale la nivelul statelor membre a condus la selectarea modelului social european drept cadru general de analiză. Capitolul își propune să contribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spațiul Uniunii Europene. Evoluția modelului social european corespunde convergenței progresive a viziunii statelor membre asupra obiectivelor în domeniul ocupării forței de muncă și al politicilor sociale (Diamantopoulou, 2003b, p. 3). Următoarea parte își propune să analizeze modelul social european în accepțiunea sa de politică socială europeană. Modelul social european ca politică socială europeană Scopul politicilor sociale îl reprezintă asigurarea bunăstării colective „prin mecanisme proprii de distribuire și redistribuire a resurselor existente” (E. Zamfir, 1995, p. 12). Un concept util în înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe care europenii și modelele europene de bunăstare le împărtășesc reprezintă esența modelului social european (G. Alhadeff și K. Hugendubel, 2005, p. 101). În acest sens, următoarea parte va evidenția principalele momente din dezvoltarea și evoluția modelului social european în accepțiunea sa de politică socială europeană. Evoluția modelului social european Din punct de vedere legislativ, unele dintre documentele de referință care au conturat politica socială europeană sunt: Tratatul de la Roma (1958), Carta Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor (1989), Tratatul de la Maastricht
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu obiectivele sale de coeziune socială, politica economică bazată pe competiție și dinamism și politica de ocupare a forței de muncă orientată spre ocuparea deplină a forței de muncă și calitatea muncii (Jorens, 2004, p. 11). Modelul social european, în accepțiunea sa de politică socială, s-a dezvoltat în contextul creșterii interesului statelor membre pentru cooperare economică în condițiile promovării liberei concurențe. Din acest motiv, Tratatul de la Roma prevede că „trusturile, cartelurile și alte forme de monopol cu poziții dominante pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sisteme private de asigurare. Alunecarea spre individualism este un aspect al societăților moderne dezvoltate pus în discuție și de Giddens (2001). Recursul la schemele private de asigurare, ca și retragerea din sfera publică a unui segment de privilegiați exprimă, în accepțiunea lui Lasch, preluată de Giddens, „revolta elitelor”, ca formă de excluziune voluntară a celor bogați de la viața și obiectivele societății. Giddens atrage, astfel, atenția asupra faptului că excluziunea socială se petrece la ambele capete ale distribuției veniturilor, cu efecte la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
186 de țări participante, s-a constituit într-o operaționalizare a ceea ce înseamnă dezvoltarea socială în spațiul european: dezvoltarea susținută a economiei, eradicarea sărăciei, reducerea șomajului, asigurarea integrării sociale (World Summit for Social Development, 1995). Scopul dezvoltării este, în această accepțiune, cel de a le oferi tuturor indivizilor oportunități de a-și dezvolta potențialul. În cadrul Întrunirii de la Geneva privind Dezvoltarea Socială (2000), s-a atras atenția asupra persistenței unei încrederi ridicate în eficacitatea „mâinii invizibile” a pieței și a unei înțelegeri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
debutează cu prezentarea scopului și a obiectivelor studiului. De asemenea, se prezintă condițiile în care se desfășoară interviul (tehnică de înregistrare, condiții de asigurare a confidențialității). Participanții trebuie să fie determinați să conștientizeze faptul că nici un răspuns nu este greșit; accepțiunea pe care moderatorul o conferă termenilor-cheie ai discuției trebuie de asemenea clarificată. Prezentăm în cele ce urmează tipurile de intervenții pe care le utilizează moderatorul în cadrul unui interviu cu focus grup (Morgan, 1997; Agabrian,2004): -Un scurt cuvînt de deschidere
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sarcini standard, aceleași pentru fiecare subiect. Răspunsurile la întrebări se traduc în expresii/valori numerice, suma lor reprezentînd o formă de caracterizare a subiectului în ceea ce privește anumite procese și abilități” (McMillan, 1992, p. 114). Dacă aceste definiții ne pot lămuri cu privire la accepțiunea testului în spațiul educațional, nu putem afirma că maniera de clasificare a acestora este la fel de clară. În mod evident, testul pedagogic s-a dezvoltat în strînsă legătură cu testul psihologic, iar toate criteriile de clasificare, precum și exigențele de elaborare sînt
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate de origine") la sensul II ("comunitate de opinie"). Consacrarea noului înțeles poate fi datată cu exactitate ca intrându-și în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
III, națiunea ca elită reprezentativă pe plan eclezial, politic și socio-cultural, la o formă embrionară a sensului IV, națiunea ca popor purtător al suveranității. Analiza conținutului petițiilor semnate de Inocențiu Micu-Klein indică faptul că episcopul unit a operat cu două accepțiuni diferite ale termenului de "națiune". K. Hitchins (1987) reperează o tranziție de la semantica lui natio ca elită eclezială înspre o înțelegere mai inclusivistă a "națiunii" ca o "comunitate solidară prin origini comune, obiceiuri și religie" (p. 39). Petițiile inițiale adresate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii) o accepțiune mai puțin strictă, de dinastie simbolică. Vom urmări cum cele două concepții converg înspre configurarea ideii de "dinastie națională" românească. Prima cărămidă a construcției dinastice a fost așezată de B.P. Hasdeu. În fruntea avangardei gândirii romantice, Hașdeu elaborează un "splendid
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modelândule eficient; * operațională: în sensul că strategia trebuie să reunească mai multe operații didactice, să le coreleze între ele și să le expoateze la maximum în vederea generării efectelor scontate; * metodologică: ansamblul metodelor și procedeelor metodice consonante și compatibile reciproc. În accepțiunea de „mod de gândire și de acțiune”, strategia didactică se impune ca un mod de abordare a unei situații care, își asociază un mod de acțiune în vederea rezolvării corecte a unei situații. Din această perspectivă reprezintă un mod de gândire
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
teoretică și practică. Cei mai mulți dintre autorii studiați, preocupați de problema învățării, cu diferitele ei tipuri, sunt unanimi în a considera învățarea ca dobândirea de către individ a unor forme noi de comportare, ca urmare a repetării situațiilor sau a exersării. În accepțiunea acestora, învățarea este un fenomen comun atât lumii animale cât și celei umane. La om însă, învățarea constă în modificarea intenționată a conduitei care se produce atât pe calea dobândirii experienței individuale cât și pe cea a dobândirii experienței sociale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
deși este proprietar de pământ, de unde înțelegem că cei doi termeni nu se suprapun, nu se identifică așa cum au scris autorii articolului răzeș, I. Stoicescu și Dan Lăzărescu, în lucrarea Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, unde formulează: răzeș are „accepțiunea cu megieș”, noțiunile având sensuri diferite. De altfel, o cât de sumară incursiune în sursele documentare de epocă și profil ne edifică în această privință. Alex. I. Gonța, scrie că ies din devălmășie și devin megieși locuitori din categoria celor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1 - În acest Capitol, termenul fonte definește produsele, obținute prin turnare, în care fierul predomina, în greutate, în comparație cu fiecare din celelalte elemente și care nu corespund compoziției chimice a otelurilor, menționată în Notă 1 d) a Capitolul 72 2 - În accepțiunea acestui Capitol, termenul sârmă definește produse obținute la cald sau la rece, a căror secțiune transversala, de forma oarecare, nu depășește 16 mm în cea mai mare dimensiune a sa. ┌─────────────┬────��─────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┐ │Codul tarifar│ Denumirea mărfii │ UM Taxa │ │ │ │ supl │vamală│ └─────────────┴──────────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┘ 73.01
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]