96,467 matches
-
ai făcut bine? - Absolut. D-aia am și deschis ziarul cu ea. Mă mir că ați văzut-o abia acum - Bagi mana-n foc că n-a fost pe bani - Oricând Discuția a durat mult, încordat, apăsător, dar politicos. Nu acceptă că omul lui, care-i semnalase apariția anchete și-i victimizase subiectul ei, l-ar putea minți. - Ești inconștient - Știu. Mi-ați mai zis o dată - Cand? - Când trebuia să-mi fie teamă că mă dați afară - Nu te mai faci
Victor Ciutacu, întâlnire față-n față cu Dan Voiculescu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81393_a_82718]
-
cu un șir de succese. A apărut însă "strîngerea șurubului" ideologic, după "tezele din iulie" 1971, pe fondul cărora organele poliției politice au încercat a-l racola prin demersuri a căror insistență s-a întins pe durata a cîtorva luni. Neacceptînd a se transforma "într-un sub-om" prin semnarea maleficului angajament al cărui spectru îl bîntuia în "coșmare" ce s-au curmat cu greu, autorul Fiarei a solicitat, în ianuarie 1974, azil politic în Franța. Cu candoare îmbătat, în primele
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
că în 1989 ar fi existat peste patru milioane de membri ai PCR, ne rămâne o sumă de peste șaisprezece milioane de români care nu au fost membri ai PCR. De acord că o asemenea socoteală e simplistă, dar nu pot accepta nici speculația aberantă că am fost o națiune de comuniști și turnători (cam jumătate-jumătate, după aprecierile cele mai sumbre). Dacă e adevărat că nu toți cei care nu au fost membri PCR au fost anticomuniști (dar, totuși, necomuniști îi putem
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
criticilor oportuniști care făceau legea în anii '50. Mă gândesc la singuraticul și discretul poet Aurel Chirescu (1911-1996) sau la Mircea Popovici, în vârstă de 85 de ani astăzi, care nu a revenit în actualitatea editorială din 1946 până în 1987, neacceptând nici un compromis. Mă gândesc la anglistul și prozatorul Dragoș Protopopescu, care s-a sinucis în 1948 de teama noului regim. Mă gândesc la poetul George A. Petre (mort în totală uitare în 1958), la prozatorul V. Beneș (sfârșit în anonimat
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
reproșez, a fost o colaborare stabilită conform normelor de la început. În ciuda unor frecușuri pe care le-am avut în ultima vreme, cred că trebuie să rămânem oameni, să ne uităm la omul Dan Voiculescu și la modul în care el acceptă această decizie și se duce într-un loc unde se poartă o viață diferită, o viață asocială, un loc în care nu mai ai voie să te exprimi ca perspană, ci ca individ", a comentat Cozmin Gușă în legătură cu condamnarea lui
DAN VOICULESCU, CONDAMNAT. Cozmin Gușă susține că ceva se schimbă. Vine o altă lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81459_a_82784]
-
formelor, indicând și pentru locuțiunea adverbială singura variantă corectă (la maximum). Un ansamblu de factori etimologici și care țin de tradiția limbii literare au condus așadar la situația actuală, în care tendința de simplificare a formelor în -um nu este acceptată de norme, devenind chiar un stigmat al exprimării inculte. Utilizarea formelor scurte nu ar fi totuși inacceptabilă în sine, cel puțin în cazul locuțiunii la maximum, a cărei variantă la maxim s-ar putea explica foarte bine în relație cu
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
norme, devenind chiar un stigmat al exprimării inculte. Utilizarea formelor scurte nu ar fi totuși inacceptabilă în sine, cel puțin în cazul locuțiunii la maximum, a cărei variantă la maxim s-ar putea explica foarte bine în relație cu substantivul (acceptat de norme) maxim. Norma a acționat însă, în acest caz, în spiritul unei preferințe tradiționale manifestate de vorbitorii culți. Exemplele scrise și orale de variație între substantivele și adverbele în discuție sînt numeroase. În numai cîteva numere recente din cotidianul
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
îndeplinită. Articolul 17 Atribuții ale misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare Statele contractante au dreptul să dispună înmînarea de acte judiciare și extrajudiciare, prin intermediul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, cetățenilor proprii care se află pe teritoriul celuilalt stat contractant, dacă aceștia accepta primirea. Articolul 18 Cheltuieli legate de acordarea asistenței juridice 1. Statul contractant solicitat nu va pretinde restituirea cheltuielilor ocazionate de acordarea asistenței juridice. Statele contractante suporta singure toate cheltuielile ocazionate de acordarea asistenței juridice pe teritoriul lor, inclusiv cheltuielile făcute
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
sau curatela instituției judiciare a celuilalt stat contractant, dacă persoana asupra căreia s-a instituit tutela și curatela își are domiciliul sau reședința pe teritoriul acestui stat. Competența se considera transmisă atunci cînd instituția judiciară căreia îi este adresată cererea accepta preluarea acestei competențe și informează despre această instituția judiciară solicitanta. 2. Instituția judiciară care, potrivit paragrafului 1, a acceptat preluarea competenței privind tutela sau curatela își îndeplinește atribuțiile în conformitate cu legea statului sau. Totuși, în materie de capacitate judiciară, se va
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
are domiciliul sau reședința pe teritoriul acestui stat. Competența se considera transmisă atunci cînd instituția judiciară căreia îi este adresată cererea accepta preluarea acestei competențe și informează despre această instituția judiciară solicitanta. 2. Instituția judiciară care, potrivit paragrafului 1, a acceptat preluarea competenței privind tutela sau curatela își îndeplinește atribuțiile în conformitate cu legea statului sau. Totuși, în materie de capacitate judiciară, se va aplica legea statului contractant al carui cetățean este persoana căreia i s-a instituit tutela sau curatela. Ea nu
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
autorizate și condițiile de pescuit vor fi fixate anual de către autoritățile competente ale părților. Autoritățile mauritaniene vor permite, în porturile mauritaniene, schimbul echipajelor navelor române pe baza vizelor de intrare și ieșire, acordate pe liste nominale de echipaj și vor accepta, drept document de călătorie și de identitate pentru membrii de echipaj, carnetul de marinar. Aceste nave și echipajele lor vor trebui să se conformeze cu scrupulozitate reglementării mauritaniene privind pescuitul. Articolul 8 Republică Socialistă România va acorda Republicii Islamice Mauritania
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
să deseneze scene din viața lor trecută și prezența au desenat trecutul în alb negru, doar prezentul fiind viu colorat. Relația de prietenie a personalului hospice cu pacientul copil, îl ajută pe acesta din urmă să înțeleagă boală, s-o accepte și să se bucure de fiecare zi. Aceasta este definiția de suflet a îngrijirii paliative, copiii sunt cei care înțeleg cel mai bine. Într-un mediu apropiat de cel al casei primesc suport psihoemoțional. Am cunoscut un grup de adolescenți
Hospice Casa Speranței, o replică a frazei “nu mai e nimic de făcut" () [Corola-journal/Journalistic/81479_a_82804]
-
de durere, ne ocupăm de controlul durerii, nu al simtomelor. În proporție de 98% durerea e tratată. Îngrijirea paliativa te ajută să trăiești fiecare zi atât de bine cât se poate, chiar și atunci când nu există vindecare, trebuie să ne acceptăm condiția de muritor și să ne facem o viață cât mai bună. Îngrijirea paliativa nu este privită ca un final al vieții, este apusul care poate fi unul strălucitor sau unul în suferință", ne-a explicat doamna Malina Dumitrescu, unul
Hospice Casa Speranței, o replică a frazei “nu mai e nimic de făcut" () [Corola-journal/Journalistic/81479_a_82804]
-
totuși anume distincții pot fi făcute. H. R. - Desigur. între muzică, teatru - pe de-o parte - și - pe de alta - artele plastice. în pictură, în sculptură, comunicarea cu publicul este directă, nu este mediată. în artele plastice inovația, noutatea, sunt acceptate mai bine. Interpreții, instrumentiștii, dirijorii, actorii, regizorii - mulți dintre aceștia - au reacții întârziate, leneșe, interesate. Mulți dintre ei sunt angrenați într-un vast proces de vânzare-cumpărare. Cântă și oferă publicului, pe scenă, ce se cere, ce se vinde mai bine
Horațiu Rădulescu în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8150_a_9475]
-
un atu pentru bărbații din România era căsătoria cu o femeie din Rusia, lucru care ulterior avea să devină un handicap. "Unii români trimiși la studii în Uniune reveneau acasă cu femei frumoase, educate, stilate, provenind din familii constrânse să accepte comunismul ca pe o fatalitate. Pentru ele, căsătoria cu un român constituia o soluție. În URSS era o criză acută de locuințe, lipsuri alimentare, promiscuitate, războiul împuținând numărul bărbaților mature și tineri", povestește Dan Ciachiar. Cum a devenit căsătoria cu
Căsătoriile românilor cu rusoaicele: Handicap politic by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81565_a_82890]
-
un atu pentru bărbații din România era căsătoria cu o femeie din Rusia, lucru care ulterior avea să devină un handicap. "Unii români trimiși la studii în Uniune reveneau acasă cu femei frumoase, educate, stilate, provenind din familii constrânse să accepte comunismul ca pe o fatalitate. Pentru ele, căsătoria cu un român constituia o soluție. În URSS era o criză acută de locuințe, lipsuri alimentare, promiscuitate, războiul împuținând numărul bărbaților mature și tineri", povestește Dan Ciachiar. Cum a devenit căsătoria cu
Căsătoriile românilor cu rusoaicele: Handicap politic by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81567_a_82892]
-
și aceea a cal-vi-ției. Pur-ta un pan-ta-lon în-chis la cu-loa-re, bine călcat, că-ma-șă albă și un pulover maro, uzat. Avea mus-ta-ță sub-ți-re, albă și ochelari cu rame fine de metal. - Sunt Hen-rik Van-ger, spu-se el. Vă mulțumesc că ați acceptat să veniți să mă vedeți. - Bună ziua. A fost o in-vi-ta-ție ne-aș-tep-ta-tă. - In-trați la căldură. Am aranjat o ca-me-ră de oaspeți, vreți să vă faceți comod? Ci-năm mai tarziu. Iat-o pe Anna Ny-gren, care are grijă de mine. Mi-kael dădu
Stieg Larsson Bărbații care urăsc femeile by Elena-Maria Morogan () [Corola-journal/Journalistic/8153_a_9478]
-
ani de presă, unei comunități care merită o vizibilitate mai mare atât în rândul publicului, cât și al autorităților care trebuie să conștientizeze rolul pe care l-au avut exportatorii în ieșirea economiei din recesiune. M-a onorat și am acceptat propunerea de a contribui la succesul proiectului AREX, convins fiind că oportunitățile de dezvoltare și expansiune ale comunității exportatorilor sunt insuficient exploatate. Noii mei parteneri trebuie să știe ca vor avea în mine un sprijin puternic și loial, așa cum, vreme
Răzvan Voican, fost redactor-şef adjunct al Ziarului Financiar, în echipa Asociaţiei Române a Exportatorilor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81605_a_82930]
-
ani de presă, unei comunități care merită o vizibilitate mai mare atât în rândul publicului, cât și al autorităților care trebuie să conștientizeze rolul pe care l-au avut exportatorii în ieșirea economiei din recesiune. M-a onorat și am acceptat propunerea de a contribui la succesul proiectului AREX, convins fiind că oportunitățile de dezvoltare și expansiune ale comunității exportatorilor sunt insuficient exploatate. Noii mei parteneri trebuie să știe ca vor avea în mine un sprijin puternic și loial, așa cum, vreme
Răzvan Voican, fost redactor-şef adjunct al Ziarului Financiar, în echipa Asociaţiei Române a Exportatorilor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81606_a_82931]
-
toate acestea, ar trebui să fie informați despre acest subiect. "Părinții ar trebuie să aibă o discuție cu copiii la nivel educațional, nu la nivel de panică în ceea ce privește răpirile. Ei ar trebui să le explice că nu este bine să accepte dulciuri sau bani de la străini, dar în niciun caz nu trebuie să-i panicheze pentru că această știre poate exista doar la nivel de zvon", a conchis psihologul clinician Zaharia Cristina.
Copii ”răpiți” pentru organe. Ce spune psihologul clinician Zaharia Cristina by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81663_a_82988]
-
care ne-am obișnuit a o vedea sancționată exclusiv prin prisma propagandei comuniste. Fenomen complex, tulburător, inițial cu un impresionant program de spiritualitate, aceasta s-a compus din elemente eterogene, între care categoria celor mai de seamă intelectuali ai epocii. Neacceptînd a deveni legionar, Alexandru Paleologu are lealitatea de a-și evoca tinerețea în relație cu acea mare efervescență intelectuală degajată de intelighenția dreptei, pe care comunismul, de pildă, n-a fost în stare a o produce nici măcar într-un grad
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
caracteristicile autoturismelor pe care le dețin, pentru a reduce emisiile nocive", informează . Sondajul, realizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE), a arătat că în jur de două treimi dintre șoferii europeni ar fi gata să accepte și un compromis "cu privire la viteza mașinii" pentru a reduce emisiile. "Majoritatea utilizatorilor de autoturisme intervievați (66 la sută) au afirmat că ar putea accepta un compromis privind dimensiunea mașinii pentru a reduce emisiile, iar 62 la sută dintre ei unul
Europenii ar fi de acord să meargă mai încet şi cu maşini mai mici pentru a proteja mediul () [Corola-journal/Journalistic/70462_a_71787]
-
UE), a arătat că în jur de două treimi dintre șoferii europeni ar fi gata să accepte și un compromis "cu privire la viteza mașinii" pentru a reduce emisiile. "Majoritatea utilizatorilor de autoturisme intervievați (66 la sută) au afirmat că ar putea accepta un compromis privind dimensiunea mașinii pentru a reduce emisiile, iar 62 la sută dintre ei unul în ce privește autonomia mașinii. Peste jumătate (60 la sută) dintre cetățeni ar fi, de asemenea, dispuși să plătească mai mult pentru autoturismul lor dacă acest
Europenii ar fi de acord să meargă mai încet şi cu maşini mai mici pentru a proteja mediul () [Corola-journal/Journalistic/70462_a_71787]
-
un scurt interviu filmat (Cioran era internat la spitalul Broca, iar eu s-a nimerit să fiu la Paris în același timp cu Sorin Ilieșiu, pe care Simone îl cunoștea din vremea filmărilor făcute cu Cioran în iunie 1990), a acceptat cu simplitate, precizând însă că discuția se va rezuma doar la o înregistrare sonoră. Mi-aduc aminte că Sorin Ilieșiu, care-și instalase camera de filmat în apartamentul minuscul din rue de l'Odéon, a fost obligat să acopere obiectivul
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
Având în vedere faptul că nivelul șomajul este destul de ridicat, cei care își caută un loc de muncă au tendința de a accepta prima ofertă. Desigur, acceptarea job-ului îi poate ajuta să iasă cât de cât din impasul economic în care se află, dar există posibilitatea apariției unei probleme noi. Un nou studiu, arată că unele joburi pot demoraliza individul mai mult
STUDIU - Job-urile proaste afectează sănătatea mentală mai mult decât şomajul () [Corola-journal/Journalistic/70463_a_71788]